Plangere impotriva rezolutiei de neincepere a urmaririi penale data de procuror. Cand incadrarea juridica data faptei obiect al cercetarilor efectuate de organele de urmarire penala se dovedeste a fi gresita, solutia corecta este aceea de admitere a ...

Daca a apreciat ca in cauza nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii de ultraj prev. de art. 239 alin. 1 si 5 Cod penal ci ale infractiunii de sfidarea organelor judiciare prev. de art. 2721 Cod penal, procurorul nu putea dispune neinceperea urmaririi penale pentru infractiunea de ultraj in baza art. 10 lit. d Cod procedura penala.  Avand in vedere prevederile art. 228 alin. 5 din Codul de procedura penala, trebuia doar sa restituie actele organului de urmarire penala, fie pentru completarea actelor premergatoare fie pentru inceperea urmaririi penale.

Prin sentinta penala nr. 264 din 23 noiembrie 2009 a Judecatoriei Sighetu Marmatiei, in temeiul art. 2781 alin. 8 lit. a din C.pr.penala s-a respins plangerea formulata de catre partea vatamata G.R.P. si s-a mentinut rezolutia din 3 aprilie 2009 data in dosarul nr. 564/P/2009 al Parchetului de pe langa Judecatoria Sighetu Marmatiei prin care s-a dispus neinceperea urmaririi penale fata de numitul I.V., pentru infractiunea de ultraj prev. de art. 239 alin. 1 si 5 din C.penal.
Pentru a pronunta aceasta hotarare instanta a retinut ca prin plangerea adresata Judecatoriei Sighetu Marmatiei partea vatamata G.R.P. a solicitat instantei sa desfiinteze rezolutia Parchetului de pe langa Judecatoria Sighetu Marmatiei data la 3.04.2009 in dosarul nr. 564/P/2009 si sa dispuna retinerea cauzei spre judecare iar in subsidiar, daca se va aprecia ca se impune completarea probatoriului, sa se dispuna trimiterea dosarului la Parchetul de pe langa Judecatoria Sighetu Marmatiei.
In motivarea plangerii partea vatamata a aratat ca este lucrator de politie la Postul de Politie Ocna Sugatag iar in noaptea de 19/20.03.2009 si in 20.03.2009, in timp ce se afla in exercitarea atributiilor de serviciu a fost victima unei infractiuni de ultraj, fapta prev. si ped. de art. 239 alin. 1 si 5 din C.penal.
Prin rezolutia Parchetului de pe langa Judecatoria Sighetu Marmatiei data la 3.04.2009 in dosarul nr. 564/P/2009 s-a dispus neinceperea urmaririi penale fata de numitul I.V. pentru infractiunea de ultraj prev. si ped. de art. 239 alin. 1 si 5 din C.pen. iar plangerea formulata de catre partea vatamata impotriva acestei rezolutii a fost respinsa ca nefondata prin ordonanta prim-procurorului Parchetului de pe langa Judecatoria Sighetu Marmatiei nr. 133/II/2/2009 din 6 mai 2009.
Instanta a retinut ca, din actele premergatoare efectuate in cauza rezulta imprejurarea ca in noaptea de 19/20 martie 2009, numitul I.V. impreuna cu alti 7 faptuitori au provocat scandal la un local apartinand Federalcoop din Ocna Sugatag  unde  s-au dedat la acte si gesturi de natura a aduce atingere bunelor moravuri si au tulburat linistea publica dupa care s-au deplasat la un alt local de pe raza comunei unde prin aruncarea cu pietre au distrus tamplaria de la parterul si mansarda cladirii.
Fiind sesizate organele de politie din localitate, acestea au cerut sprijin la posturile de politie limitrofe, astfel ca au fost mobilizate echipaje de politie formate din cate 2 politisti dotate cu echipamente specifice.
Pe Ulita Popii din localitatea Calinesti echipajele de politie au blocat deplasarea autoturismului Volkswagen cu numarul de inmatriculare            MM-05-MDK la volanul caruia se afla faptuitorul I.V. insotit de ceilalti participanti la comiterea faptelor.
In acest context faptuitorul IVe a adresat persoanei vatamate si agentului S.G. injurii si cuvinte jignitoare, gesticuland violent cu pumnii si amenintandu-i cu acte de violenta.
A doua zi faptuitorul IV s-a deplasat la Postul de Politie Ocna Sugatag unde a adresat din nou persoanei vatamate expresii obscene si amenintari cu bataia. S-a retinut ca elementul material al infractiunii de ultraj subzista doar in masura in care s-a comis actiunea specifica ce caracterizeaza latura obiectiva a infractiunii absorbite, respectiv amenintarea prev. de art. 193 din C.pen., adica actiunea specifica cu care faptuitorul ameninta sa fie in mod obiectiv apta de a produce o temere serioasa, sa fie de natura sa alarmeze victima.
In cauza, procurorul, avand in vedere imprejurarile in care faptuitorul a proferat amenintari la adresa partii vatamate (a ridicat pumnii catre partea vatamata spunandu-i ca-i va lua capul) si tinand seama de raportul de forte dintre grupul de tineri si agentii de politie prezenti, a apreciat ca nu s-a consumat actiunea specifica laturii obiective a infractiunii de amenintare, agentilor de politie neproducandu-li-se o temere serioasa, de natura sa-i alarmeze, amenintarile ce le-au fost aduse putand avea cel mult caracterul unor declaratii de ostilitate.
Pentru aceste considerente procurorul a apreciat ca faptei ii lipseste latura obiectiva si in temeiul art. 228 alin. 6 si 10 lit. d din C.pr.pen. a dispus neinceperea urmaririi penale fata de numitul I.V. pentru infractiunea de ultraj prev. si ped. de art. 239 alin. 1 si 5 din C.pen.
In motivarea plangerii pe care a formulat-o impotriva acestei solutii partea vatamata G.R.P. a aratat ca sustinerea procurorului, in sensul ca amenintarea faptuitorului nu a produs o temere serioasa, de natura sa alarmeze si ca aceasta poate fi considerata cel mult o declaratie de ostilitate este lipsita de substanta daca se are in vedere contextul in care a fost savarsita fapta, faptuitorul si persoanele ce il insoteau fiind cunoscute in localitate ca fiind foarte violente iar in momentul respectiv se aflau in stare de ebrietate.
Instanta de fond a apreciat ca solutia procurorului este corecta intrucat aceeasi actiune concreta poate forma sau nu elementul material al infractiunii dupa cum fata de o persoana amenintarea este de natura sa o alarmeze, in timp ce fata de alta persoana nu are efect.
De asemenea, instanta a mai retinut ca prin natura profesiei sale partea vatamata G.R.P. este familiarizat cu limbajul si comportamentul infractorilor, astfel ca amenintarile proferate la adresa sa nu puteau sa-i creeze o temere serioasa de natura sa o alarmeze.
Pentru aceste considerente, in temeiul art. 2781 alin. 8 lit. a din C.pr.pen., instanta a respins plangerea procurorului si a mentinut solutia acestuia de neincepere a urmaririi penale.
Prin decizia penala nr. 9/R din 21 ianuarie 2010, Tribunalul Maramures a admis recursul declarat de petentul G.R.P., a casat in intregime sentinta instantei de fond si in temeiul art. 2781 alin. 8 lit. c din Codul de procedura penala a admis plangerea formulata de petent impotriva rezolutiei din 3 aprilie 2009 data de Parchetul de pe langa Judecatoria Sighetu Marmatiei in dosarul penal nr. 564/P/2009, prin care s-a dispus neinceperea urmaririi penale fata de faptuitorul I.V. pentru infractiunea de ultraj prev. de art. 239 alin. 1 li 5 din Codul penal, a desfiintat rezolutia atacata si a trimis cauza Judecatoriei Sighetu Marmatiei spre a fi retinuta spre judecare in dosarul 1924/307/2009.
Urmeaza a se aprecia de instanta careia i s-a trimis cauza, in conditiile art. 334 din Codul de procedura penala, daca faptele comise de inculpatul IV constituie infractiunea de sfidarea organelor judiciare prev. de art. 2721 din Codul penal ori infractiunea de ultraj prev. de art. 239 alin. 1 si 5 din Codul penal.
In considerentele deciziei de casare s-a retinut faptul ca, din rezolutia data de procuror la data de 3.04.2009 in dosarul nr. 564/P/2009 al Parchetului de pe langa Judecatoria Sighetu Marmatiei a rezultat ca procurorul a dispus in cauza neinceperea urmaririi penale fata de numitul I.V. pentru infractiunea de ultraj prev. de art. 239 alin. 1 si 5 din C.pen. ca urmare a faptului ca a apreciat ca in cauza nu sunt intrunite elementele constitutive ale acestei infractiuni ci ale infractiunii de sfidarea organelor judiciare prev. si ped. de art. 2721 din C.pen.
In consecinta, prin rezolutia mentionata, procurorul a dispus conexarea la dosarul penal nr. 564/P/2009 si a dosarului nr. 1680/P/2007, dosar in care invinuitul I.V. era cercetat pentru savarsirea unor infractiuni de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea linistii  publice, fapte comise la 23 si 24 decembrie 2008.
De asemenea, tot prin aceeasi rezolutie, procurorul a trimis cauza la Politia Sighetu Marmatiei pentru inceperea si efectuarea urmaririi penale cu privire la faptele comise la 19 si 20 martie 2009 sub aspectul infractiunilor de distrugere prev. si ped. de art. 217 alin. 1 din C.pen., ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si linistii publice prev. de art. 321 din C.pen. si sfidarea organelor judiciare prev. si ped. de art. 2721 din C.pen.
In cauza procurorul a fost sesizat prin referatul din 23.03.2009 al Politiei Municipiului Sighetu Marmatiei, referat prin care s-a propus declinarea competentei de solutionare a cauzei in favoarea procurorului pentru efectuarea urmaririi penale obligatorii fata de faptuitorul I.V.  sub aspectul infractiunii de ultraj prev. de art. 239 alin. 1 si 5 din C.pen.
Tribunalul a considerat ca solutia procurorului este nelegala intrucat, daca a apreciat ca in cauza nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii de ultraj prev. de art. 239 alin. 1 si 5 din C.pen., ci ale infractiunii de sfidarea organelor judiciare prev. de art. 2721 din C.pen., nu putea dispune neinceperea urmaririi penale pentru infractiunea de ultraj in baza art. 10 lit. d din C.pr.pen., ci, avand in vedere prevederile art. 228 alin. 5 din C.pr.pen. trebuia doar sa restituie actele organului de urmarire penala, fie pentru completarea actelor premergatoare, fie pentru inceperea urmaririi penale.
Potrivit art. 10 lit. d din C.pr.pen., actiunea penala nu poate fi pusa in miscare iar cand a fost pusa in miscare nu poate fi exercitata daca faptei ii lipseste unul dintre elementele constitutive ale infractiunii.
Pe langa trasaturile esentiale ale infractiunii prevazute in partea generala a Codului penal, pentru fiecare infractiune este prevazut si un anumit continut constitutiv, in partea speciala a Codului penal. Cu ocazia declansarii cercetarilor, organele judiciare cauta sa determine elementele care alcatuiesc continutul concret al infractiunii, dupa care fac incadrarea juridica a faptei. In mod evident actiunea penala nu poate fi stinsa daca fapta intruneste elementele constitutive ale vreunei infractiuni iar daca incadrarea juridica data faptei initial se dovedeste a fi gresita, solutia consta in schimbarea incadrarii juridice, nu in stingerea actiunii penale.
In speta, intrucat in cauza nu era inceputa urmarirea penala, nu era cazul sa se procedeze la schimbarea incadrarii juridice dar, conform acestui principiu, procurorul apreciind ca fapta intruneste elementele constitutive ale altei infractiuni trebuia sa constate ca nu se afla in situatia reglementata de art. 228 alin. 4 din C.pr.pen. si in consecinta sa restituie actele organului de urmarire penala conform art. 228 alin. 5 din C.pr.pen.
Ca urmare a faptului ca s-a procedat in acest mod, intrucat numitul I.V. a fost trimis intre timp in judecata, inclusiv pentru infractiunea de sfidare a organelor judiciare, cauza formand obiectul dosarului nr. 1924/307/2009 al Judecatoriei Sighetu Marmatiei, partea vatamata nu putea obtine si nici instanta de judecata nu putea dispune, daca era cazul, schimbarea incadrarii juridice data faptei, atata timp cat rezolutia procurorului de neincepere a urmaririi penale ar fi fost mentinuta.
Analizand continutul constitutiv al infractiunilor de sfidarea organelor judiciare si de ultraj, tribunalul a retinut urmatoarele:
Potrivit art. 2721 din C.pen., sfidarea organelor judiciare consta in "intrebuintarea de cuvinte insultatoare ori gesturi obscene sau amenintatoare la adresa integritatii fizice a unui judecator, a unui procuror sau a unui organ de cercetare penala de catre o persoana care participa sau asista la o procedura care se desfasoara in fata instantei sau a organului de urmarire penala si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda. Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza intrebuintarea de cuvinte insultatoare ori gesturi obscene sau amenintatoare in mod nemijlocit la adresa integritatii fizice a unui judecator, a unui procuror sau a unui organ de cercetare penala, politist sau jandarm, pentru fapte indeplinite in exercitiul functiei".
Conform art. 239 alin. 1 din C.pen., constituie infractiunea de ultraj, amenintarea savarsita nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directa contra unui functionar public care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat, aflat in exercitiul functiunii ori pentru fapte indeplinite in  exercitiul functiunii.
Sub aspectul elementelor constitutive ale celor doua infractiuni, se poate observa ca daca infractiunea de sfidare a organelor judiciare poate fi comisa prin "gesturi amenintatoare", care pot fi echivoce, infractiunea de ultraj consta in "amenintare savarsita in mod nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directa", ceea ce inseamna ca amenintarea trebuie sa fie explicita si neindoielnica.
Or, chiar din starea de fapt retinuta de catre procuror a rezultat ca faptuitorul nu a recurs doar la "gesturi amenintatoare" ci a adresat partii vatamate amenintari directe, explicite, cu un rau determinat, fiind evident ca expresiile utilizate de faptuitor nu pot avea doar caracterul unor declaratii de ostilitate.
Astfel, in legatura cu incidentul din noaptea de 19/20 martie 2009, in rezolutia procurorului s-a retinut ca "la solicitarea agentilor G.R.P. si S.G. de a se legitima si de a efectua deplasarea la Postul de Politie Ocna Sugatag pentru audiere, faptuitorul I.V. le-a adresat in mod repetat injurii si cuvinte obscene celor doi agenti, gesticuland violent cu pumnii si amenintandu-i cu bataia, spunandu-i agentului G.R.P. ca-i va lua capul".
De asemenea, in ce priveste cel de-al doilea incident petrecut la data de 20 martie 2009 la sediul Postului de Politie Ocna Sugatag s-a retinut ca faptuitorul i-a adresat agentului G.R.P., care efectua acte de cercetare penala in cauza, "in mod repetat injurii, expresii obscene si amenintari cu bataia in prezenta partii vatamate H.M.  si agentului M.A.".
Fata de cele de mai sus, este evident ca amenintarea adresata de faptuitor a fost serioasa si ca i-a produs victimei o temere de natura sa o alarmeze, ceea ce rezulta din imprejurarea ca desi potrivit legii (art. 31 lit. b din Legea 218/2002 privind organizarea si functionarea Politiei Romane) politistii erau indreptatiti sa recurga la forta, acestia nu au folosit forta astfel ca faptuitorul nu a fost condus la sediul postului de politie.
Avand in vedere considerentele mai sus expuse, tribunalul a admis recursul declarat in cauza de catre petentul GRP, a casat in totalitate sentinta instantei de fond iar in rejudecare, in temeiul art.  2781 alin. 8 lit. c din C.pr.pen. a admis plangerea formulata de acesta impotriva rezolutiei din 3 aprilie 2009, data in dosarul penal nr. 564/P/2009 al Parchetului de pe langa Judecatoria Sighetu Marmatiei, a trimis cauza Judecatoriei Sighetu Marmatiei spre a fi retinuta pentru rejudecare in dosarul nr. 1924/307/2009, cu indrumarul de a se aprecia in conditiile art. 334 din Codul de procedura penala, daca faptele comise de inculpatul I.V. constituie infractiunea de sfidarea organelor judiciare prev. de art. 2721 din C.pen. ori infractiunea de ultraj prev. de art. 239 alin. 1 si 5 din C.pen.