Fond funciar, actiune in constatare

Deliberand asupra recursului civil de fata constata urmatoarele:
Prin sentinta civila nr. __ au fost respinse  ca nefondate exceptia inadmisibilitatii, exceptia lipsei calitatii procesuale active si exceptia lipsei de interes invocate de parata _.
Prin aceea?i sentin?a, a fost admisa in parte actiunea formulata de reclamantii _.., in contradictoriu cu paratii _. s-a constatat ca reclamantii sunt proprietarii suprafetei de _. teren situat in intravilanul __., comuna _, invecinat cu: la __, la _.., la _, la _.., teren dobandit prin antecontractul de vanzare-cumparare incheiat la data de _.. , antecontract validat prin sentinta civila nr__..
 De asemenea, s-a constatat nulitatea absoluta partiala a adeverintei nr__. emisa pe numele _.. si dispune radierea din aceasta a suprafetei de _..
 In final a fost obligata parata _. sa plateasca reclamantilor suma de _.. reprezentand cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunta aceasta hotarare instanta de fond a retinut urmatoarele:
In ceea ce prive?te excep?ia inadmisibilita?ii, instan?a de fond a re?inut ca,
legea fundamentala recunoaste  oricarei persoane  accesul  liber  la justitie, drept recunoscut si de  art. 6 paragraful 1 din  Conventia  pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale  conform caruia orice  persoana are dreptul la judecarea  in mod  echitabil, in mod public si intr-un termen rezonabil a cauzei sale  de catre  o instanta  care sa hotarasca asupra incalcarii drepturilor  si obligatiilor sale cu caracter civil astfel incat, a respinge aprioric cererea unei persoane  ca efect al admiterii exceptiei de inadmisibilitate inseamna a nega  acesteia tocmai dreptul  de acces liber  la justitie
Exceptia lipsei calitatii procesuale active si exceptia lipsei de interes au fost analizate impreuna cu fondul cauzei.
Astfel, referitor la situa?ia de fapt, prima instan?a a re?inut ca, la  data de 22.04.1988 reclamantii au incheiat  cu numitul  _..  un inscris intitulat " Zdelca " prin care  acesta  le-a vandut o casa  situata in _.., pomi  fructiferi, beci,  gard, vie si imprejmuiri cu gard, invecinata  la rasarit cu _.., la apus cu teren viran  denumit  _..  ",  la sud  cu _..  si la nord _., la pretul de _..  ce a fost  platit la acea data  ?i ca, prin  sentinta civila  nr. _. a _.  s-a  validat  antecontractul prin care  __ a vandut  reclamantilor o casa de locuit, beci, teren cultivat cu pomi, vie, imprejmuire, hotararea  urmand a tine loc de act autentic  de vanzare - cumparare, fara ca, in cuprinsul acestei sentinte  sa se mentioneze insa intinderea  suprafetei de teren .
 A mai re?inut instan?a de fond ca, in anul 1991  _.. a solicitat  reconstituirea  dreptului  de proprietate  pentru suprafata  de _.. teren, insa  conform  adeverintei nr. __  acestuia i s-a stabilit dreptul de proprietate pentru  suprafata de __  teren,  adeverinta  purtand mentiunea _..
 In considerentele hotararii se mai arata pe de o parte ca,  anterior aparitiei Legii 18/1991 __  vanduse o suprafata de teren, acesta  nu mai era  indreptatit la reconstituirea dreptului de proprietate  decat pentru  diferenta  dintre  suprafata  avuta anterior colectivizarii si suprafata  vanduta iar pe de alta parte ca, intrucat nici zdelca, nici  sentinta civila nr. _.. nu precizeaza  intinderea  suprafetei de teren , revine instantei  de fata  sarcina de a  stabili  care a fost intinderea  suprafetei de  teren  avuta in vedere  de parti la incheierea  actului denumit" Zdelca  ".
Raportandu-se la dispozi?iile art.  23 din Legea 18/1991  ?i la probatoriul administrat in cauza, instanta de fond a apreciat ca suprafata  de teren  avuta  in vedere de reclamanti  si de autorul paratei  la data  incheierii antecontractului de  vanzare - cumparare  are intinderea de __ ?i ca, faptul ca  printr-un proces  verbal incheiat de comisia  locala de fond funciar  s-a  delimitat  suprafata  de teren aferenta constructiilor  ca fiind de _..  este  irelevant in cauza, comisia locala nefiind  abilitata  sa stabileasca ce suprafata  de teren au avut in vedere  partile  la incheierea conventiei ( comisia doar a delimitat  suprafata  strict necesara utilizarii normale  a constructiilor) .
  In consecinta, apreciind  ca suprafata  de teren  convenita de parti  avea intinderea  de _.., instanta de fond a  constatat ca reclamantii isi justifica  interesul si calitatea  procesuala in cauza, chiar daca  prin contractul  autentificat sub nr.  _..  au donat  lui _ si _  casa de locuit si suprafata de __ teren.
Totodata, instan?a de fond a re?inut concluziile  raportului de expertiza prin care a fost identificata  suprafata de  _.. teren  inscrisa in registrul agricol  al lui _. ?i care a confirmat  ca din anul 1960 si pana  la data intocmirii zdelcii, terenul a suferit modificari, suprafata  de _.. a fost  transformata in rapa prin actiunile paraului _, aceste sustineri fiind  confirmate chiar  de mentiunile din  zdelca, unde  se indica ca vecin la  apus  "_. ".
  In consecinta, instanta   a admis in parte actiunea formulata  si a constatat ca reclamantii sunt proprietarii suprafetei de  _.  teren situat in intravilanul  satului _.., invecinat  cu : N- _.., S-_., E-_.., V- _.. dobandit prin antecontractul de vanzare - cumparare  incheiat  la data de _.., antecontract  validat  prin sentinta  civila nr.  __ .
 In final, a constatat nulitatea absoluta partiala a adeverintei  nr. __  si a dispus  radierea  din aceasta a suprafetei de __ teren  intrucat _...  nu mai era indreptatit  la reconstituirea dreptului  de proprietate  pentru suprafata  vanduta in anul 1988 .
  Impotriva acestei hotarari au declarat recurs parata _.., criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie, pentru urmatoarele considerente:
In motivarea recursului, parata  a precizat pe de o parte ca, prima instan?a a interpretat in mod eronat dispozitiile legale in materie, dand eficienta dispozitiilor art. 23 din Legea nr. 18/1991, in conditiile in care Hotararea de Guvern nr. 890/2005 mentioneaza in mod expres ca terenul la care are dreptul cel care a cumparat imobile constructii anterior aparitiei Legii nr. 18/1991 este cel prevazut de legile in vigoare la momentul la care a avut loc instrainarea iar pe de alta parte ca,  nu a avut in vedere si a interpretat eronat si dispozitiile Legii nr. 18/1991, astfel cum au fost ele modificate prin Legea nr. 247/2005. du sa in aplicare de HG nr. 890/2005.
In al doilea rand parata a sus?inut ca hotararea este netemeinica pentru ca, prima instan?a a respins in mod gre?it excep?iile invocate, aratand ca, eronat s-a re?inut inciden?a dispozi?iilor art. 21 din Constitutia Romaniei si art. 6 par. 1 din Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului, deoarece exceptia inadmisibilitatii nu se referea la posibilitatea persoanelor de a se adresa instantelor judecatoresti, ci la imprejurarea ca terenul ce a fost reconstituit legal pentru mostenitorii lui _..  nu a fost constituit sau reconstituit pe baza de cerere pentru reclamantii din prezenta cauza a?a incat, neuzand de dispozitiile Legii nr. 18/1991, reclaman?ii nu mai aveau calea deschisa pentru promovarea unei astfel de actiuni.
In  ce priveste exceptia lipsei de calitate procesuala activa si a lipsei de interes, parata a invederat ca,  reclamantii nu si-au dovedit interesul legitim, direct, actual si, pe cale de consecinta, cele doua exceptii trebuiau admise ?i ca, prima instan?a nu a avut in vedere ca s-a incheiat un contract de donatie si ca imobilul casa de locuit si suprafata de ...... au fost instrainate lui ...... si ......,  si in consecinta, deja terenul aferent casei de locuit ce a constituit obiectul validararii antecontractului incheiat in ..... prin sentinta civila nr. .... este proprietatea beneficiarilor donatiei.
In al treilea rand, parata a sus?inut ca, instan?a de fond  a interpretat eronat  probatoriul administrat in cauza, in mod gresit aceasta re?inand ca la incheierea Zdelcii a fost prezent  ......, in realitate fiind ........ 
Parata a sus?inut ca, in  realitate, terenul a fost reconstituit pentru familia _..., ca nu s-a instrainat teren cu ocazia incheierii antecontractului, avandu-se in vedere doar 250 mp teren, invederand  totodata ca,  este de neinteles cum instanta a apreciat ca terenul avut in vedere la momentul incheierii tranzactiei este de _.., din moment ce era interzisa instrainarea de terenuri, dar, mai mult decat atat, _.. si _..., incheind contractul de donatie, au transferat proprietatea pentru _.. mp din ceea ce pretind ei ca au cumparat de la tatal meu _....
In final, parata a precizat ca in mod eronat instanta de fond a admis si capatul de cerere privind nulitatea absoluta partiala a adeverintei nr. __ si a dispus radierea suprafetei de __, deoarece,  adeverinta de proprietate nu reprezinta actul de reconstituire pentru mostenitorii _.., ci actul de reconstituire il reprezinta hotararea __, prin care s-a validat reconstituirea proprietatii pentru intreaga suprafata de _.., din care _.. gradina si _. teren arabil iar din  moment ce hotararea _.. nu a fost contestata, nejustificat si in totala contradictie cu dispozitiile legale in materie, dar si cu probele administrate in cauza, s-a dispus nulitatea partiala a adeverintei pentru __ si radierea suprafetei din adeverinta mea.
Recursul a fost intemeiat in drept pe dispozi?iie art. 299, ale art. 304 pct-le 7 ?i 9 ?i art. 3041 Cod procedura civila.
Intima?ii, legal cita?i, au formulat intampinare prin care au solicitat respingerea recursului ?i men?inerea hotararii atacate ca fiind  legala ?i temeinica, instan?a de fond facand o interpretare si aplicare corecta a legii, apreciind just probele administrate in cauza, constatand raporturile juridice incheiate intre parti si efectele produse de actele juridice incheiate.
In primul rand, intima?ii au precizat ca, in mod temeinic au fost respinse excep?iile deoarece, pe de o parte ?i-au exercitat dreptul de a ne adresa instantei judecatoresti pentru apararea dreptului real de proprietate asupra terenului dobandit prin cumparare de la _.. in anul _ iar pe de alta parte scopul urmarit prin promovarea actiunii, respectiv interesul legitim, personal si actual, sunt justificate, intrucat dreptul de proprietate le-a fost contestat si era incerta intinderea suprafetei de teren pe care au dobandit-o in proprietate.
Expunand situa?ia de fapt ?i statuarile sentin?ei civile nr. ......., intima?ii sus?in ca, instan?a de fond a stabilit legal si temeinic intinderea dreptului de proprietate pe care l-am dobandit in urma incheierii actului juridic din ......., drept constatat prin sentinta civila nr. .... cu efect declarativ,  cand instanta a constatat vanzarea si hotararea tine loc de act autentic de vanzare-cumparare, ca fiind de ......., asa cum a fost identificat si determinat terenul prin raportul de expertiza intocmit de expert ......,  iar interpretarea actului juridic incheiat la .... intre ....... si ...... si ......, s-a tacut potrivit vointei interne si reale a partilor.
Raportandu-se la situa?ia de fapt ?i probatoriul adminsitrat in cauza,  intima?ii au concluzionat in sensul ca, la data de ..., cand a fost intocmita adeverinta nr. ..... pe numele ......, acesta nu era titularul dreptului de proprietate asupra terenului pe care 1-a vandut anterior conform actului juridic incheiat la ..... si a sentintei civile nr. ......, care a constatat vanzarea si a tinut loc de act autentic de vanzare-cumparare pentru acest teren ?i in consecin?a, ..... nu era o persoana indreptatita sa i se reconstituie in proprietate terenul de ..... mp identificat prin raportul de expertiza, astfel incat in mod legal instanta de fond a constatat nulitatea absoluta partiala a adeverintei nr. .......
La termenul din ......, recurenta a depus precizari prin care a invederat ca la data incheierii inscrisului denumit "zdelca"era in vigoare Legea nr.58/1974 care nu permitea vanzarea de terenuri a?a incat,  suprafata de teren avuta in vedere la incheierea "zdelcii"a fost de ......
De asemenea, recurenta a sus?inut ca  in mod eronat prima instan?a a validat raportul de expertiza.
In recurs a fost administrata proba cu inscrisuri, recurenta depunand la dosar plan?e foto .
Analizand actele si lucrarile dosarului, dispozitiile art. 304 pct. 9 Cod procedura civila, sentinta primei instante prin prisma motivelor de recurs, dar si sub toate aspectele, potrivit dispozitiilor art. 3041  Cod procedura civila, tribunalul va retine ca recursul este  neintemeiat, fata de urmatoarele considerente.
A?a dupa cum a re?inut ?i prima instan?a,  la  data de _. intima?ii reclamanti au incheiat  cu numitul  _...  un inscris intitulat " Zdelca " prin care  acesta  le-a vandut o casa  situata in satul  __., pomi  fructiferi, beci,  gard, vie si imprejmuiri cu gard, invecinata  la rasarit cu drumul, la apus cu teren viran  denumit  _..,  la sud  cu _..  si la nord cu __, la pretul de _. lei  ce a fost  platit la acea data.
De asemenea,  prin  sentinta civila  nr. _.. a __.  s-a  validat  antecontractul prin care  __. a vandut  reclamantilor o casa de locuit, beci, teren cultivat cu pomi, vie, imprejmuire, hotararea  urmand a tine loc de act autentic  de vanzare - cumparare, fara ca, in cuprinsul acestei sentinte  sa se mentioneze insa intinderea  suprafetei de teren.
Instanta de control judiciar, analizand recursul de fata prin prisma dispozitiilor art. 304 pct. 7-9 Cod procedura civila dar si ale art. 3041  Cod procedura civila, constata ca este nefondat, sentinta primei instante fiind pronuntata cu aplicarea corecta a legii ?i in conformitate cu probatoriul administrat in cauza.
Excep?iile lipsei calita?ii procesuale active ?i a lipsei de interes au fost
in mod legal respinse, din acest punct de vedere criticile recurentelor fiind vadit nefondate.
In primul rand, calitatea procesuala activa presupune existenta  unei identitati intre persoana reclamantului si cel care este titularul dreptului afirmat, respectiv in speta, presupune existenta unei identitati   intre reclamanta si beneficiara hotararii a carei anulare  se solicita sau identitatea dintre aceasta si persoana interesata  .
Astfel, calitatea procesuala se determina in raport de litigiul dedus judecatii in sensul ca, numai o persoana poate fi reclamant - petent in prezenta speta - in cadrul raportului juridic litigios.
Cu alte cuvinte, calitatea procesuala este titlul legal care indreptateste o persoana sa fie parte in procesul civil .
Fata de prevederile  art. III  din Legea nr.169/1997,  care reprezinta "sediul materiei" in privinta nulitatii absolute a actelor emise cu incalcarea dispozitiilor Legii nr.18/1991 "Prin calitate procesuala se intelege interesul indreptatit al unei persoane de a cere concursul justitiei, ce izvoraste din incalcarea unui drept propriu sau dintr-un raport - recunoscut de lege - de conexitate cu acel drept.
Raportat la dispozitiile legale incidente in cauza, dar si la practica judiciara in materie, instanta retine ca, intr-o actiune in anularea act administrativ jurisdic?ional emis in baza Legii nr. 18/1991, legitimare procesuala are orice persoana ale carei interese au fost nesocotite la eliberarea titlului de proprietate si care isi poate justifica interesul printr-un titlu sau orice act  prin care dovedeste ca i-a fost recunoscut  dreptul ce pretinde ca ii este lezat prin titlul de proprietate a carui anulare o solicita .
Or, a?a cum temeinic a re?inut ?i prima instan?a, intima?ii reclaman?i a
dovedit calitatea ?i interesul prin inscrisul sub semnatura privata intitulat "Zdelca " ?i  prin  sentinta civila  nr. _ a _.
Astfel, analizand interesul acesteia in promovarea actiunii, rezulta cu
certitudine ca acesta  este legitim, necontravenind legii sau vreunei alte reguli, este nascut si actual, deoarece exista la momentul introducerii actiunii, folosul practic vizand-i direct pe intima?ii- reclaman?i  . Interesul reclamantilor intimati deriva si din faptul ca prezenta situatie este generata anterior incheierii contractului de donatie; mai mult, interesul donatorilor reclamanti exista si in scopul garantarii suprafetei instrainate.
?i excep?ia inadmisibilita?ii a fost respinsa in mod temeinic, criticile recurentei fiind nefondate.
Pentru exercitarea actiunii civile este necesar ca o persoana  sa pretinda ( sa afirme) un drept subiectiv civil sau sa se prevaleze de o  situatie juridica a carei realizare pe calea justitiei este obligatorie .
Pe de alta parte, exceptia inadmisibilitatii invocata de catre recurenta, aceasta vizeaza neindeplinirea unei  conditii de exercitiu a actiunii,  in speta, dreptul intima?ilor reclaman?i de a sesiza instanta de judecata, motivat de existen?a sentin?ei  civile nr. _... Or, existen?a acestei sentin?e nu prive?te o condi?ie de admisibilitate ci reprezinta eventual motive de netemeinicie a ac?iunii.
De altfel, accesul la justitie si dreptul la un proces echitabil este asigurat, sub toate aspectele, deoarece, prin legea se asigura si accesul la instantele judecatoresti, legiuitorul reglementand dreptul cetateanului de a apela  la justitie pentru satisfacerea drepturilor sale, iar in cadrul acestei proceduri instantele se pronunta asupra incalcarii dispozitiilor legale .
In sprijinul celor retinute anterior, instanta are in vedere practica Curtii Europene a Drepturilor Omului care a statuat ca "dreptul de acces la tribunale nu este un drept absolut", precum si ca "exista posibilitatea limitarilor implicit admise chiar in afara limitelor care circumscriu continutul oricarui drept." (cauza "Golder contra Regatului Unit", 1975 ) .Astfel, atat timp cat intima?ii au urmat o procedura instituita de lege si au formulat o actiune in baza unei norme legale, care permite acestora sa se adreseze instantei pentru apararea si valorificarea  drepturilor lor, actiunea nu poate fi considerata inadmisibila .
In acelasi timp, acestora ‚ nu li se poate ingradi accesul liber la justitie, consacrat de art. 21 din Constitutie, prin negarea dreptului de a ataca in justitie un inscris autentic . In acest sens invocam si practica instantei supreme, amintind aici, deciziile 6990/10.12.2004, 3149/20.04.2005 si 1073/01.02.2006 ale Inaltei  Curti de Casatie si Justitie - sectia civila  si de proprietate intelectuala.
Si in ceea ce priveste fondul cererii, hotararea primei  instan?e 
este temeinica ?i legala motivele de recurs fiind nefondate.
Potrivit art. 111 Cod proc. civila  " partea care are interes poate sa faca cerere pentru constatarea existentei sau neexistentei unui drept."
In primul rand, instanta de control judiciar constata ca,  din expunerea motivelor de recurs,  recurenta critica solutia instantei de fond ?i  prin prisma interpretarii eronate a probelor si aprecierea subiectiva a acestora care a dus la admiterea, motive ce nu se circumscriu motivelor pentru care se pot cere casarea sau modificarea sentintei.
In al doilea rand, referitor la motivul de recurs intemeiat pe dispozi?iile art. 304 pct. 8 Cod procedura civila,  referitor la interpretarea eronata a dispozi?iilor art. 23 din Legea nr. 18/1991, instan?a de control judiciar apreciaza ca acesta este nefundat. In acest sens, tribunalul re?ine ca, instan?a de fond nu ?i-a intemeiat solu?ia pe dispozi?iile acestui text de lege, dimpotriva, aceasta a re?inut ca reclamantii nu pot fi pusi in posesie  cu vreo suprafata de teren  atata timp cat au dobandit dreptul de proprietate  prin cumparare  si nu prin constituire sau reconstituire  in baza dispozitiilor  speciale ale Legii 18/1991.
Intai de toate, tribunalul re?ine ca ac?iunea este admisibila, din punctul de vedere al art. 111 Cod procedura civila, deoarece, intima?ii reclaman?i nu au facut altceva decat sa solicite sa se constate existen?a dreptului stabilit prin  sentinta civila  nr. _..  .
      Prin urmare, ace?tia nu aveau la indemana o ac?iune in realizarea dreptului, ac?iune de care de altfel uzasera anterior ?i se finalizase prin pronun?area sentintei civila  nr. __. Pe de alta parte, solu?ia instan?ei este temeinica raportat la probatoriul administrat in cauza, din care rezulta ca inten?ia par?ilor a fost aceea de a instraina ?i terenul.
      Astfel, in ciuda sus?inerilor recurentei, aceasta inten?ie reiese chiar din inscrisul sub semnatura privata intitulat " Zdelca " validat  prin  sentinta civila  nr. __, in care se men?ioneaza, ca obiect al instrainarii, pe langa construc?ie ?i pomi  fructiferi,   gard, vie si imprejmuiri cu gard. ?i in ceea ce prive?te suprafa?a de teren ce a facut obiectul vanzarii, a?a cum aceasta a fost validata de catre instan?a judecatoreasca, aceasta este de _. ?i a fost identificata de catre expert, conform insemnarilor din registrul agricol al vanzatorului dar ?i conven?iei de instrainare.  Raportul de expertiza se coroboreaza ?i cu declara?iile martorilor _.  ?i  ... 
Astfel, in mod temeinic si legal, s-a constatat faptul ca reclamantii au avut calitatea de proprietari    pentru suprafata de _. astfel cum a fost identificata de prima instanta. Instanta are in vedere necesitatea pronuntarii unei hotarari unitare cu privire la intreaga suprafata de teren - atat cei _. donati cat si restul de _.. dobanditi de reclamantii intimati.
Nu in ultimul rand, instan?a de control judiciar apreciaza ca,  prin admiterea ac?iunii nu se nesocotesc dispozi?iile sentin?ei  civile nr. _.. modificata in parte prin decizia nr. __, deoarece, s-a dat eficien?a puterii de lucru judecat  a hotararii anterioare prin care s-a validat opera?iunea juridica de vanzare cumparare, respectiv sentinta civila  nr. _.. 
In acest sens, instan?a suprema a statuat, intr-o decizie de spe?a ca : "_legea si-a fixat preferintele sale, in sensul ca, in procesul de reconstituire si de constituire a dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, s-a dat prevalenta detinatorilor caselor de locuit si a anexelor gospodaresti, asa incat terenul aferent acestora, precum si curtea si gradina din jurul lor, intra, prin vointa legii, in proprietatea privata a detinatorilor constructiilor, in timp ce fostii proprietari trebuie compensati cu o suprafata de teren echivalenta in intravilan sau, in lipsa, cu teren situat in extravilan, in imediata vecinatate. Deci, in conflictul de drepturi dintre fostii proprietari de terenuri ce, pe timpul colectivizarii, au fost ocupate de constructiile unor terti si detinatori actuali ai acestor constructii, legea, fie din considerente de echitate, fie din ratiuni de stabilitate a raporturilor juridice, i-a preferat pe acestia din urma, intelegand sa dispuna compensarea celor dintai cu o suprafata de teren echivalenta in intravilan ori, dupa caz, in extravilan, in imediata vecinatate a terenurilor ocupate de constructii. " - decizia nr. 6119 din 4 noiembrie 2004 a Inaltei  Curti de Casatie si Justitie - sectia civila  si de proprietate intelectuala
?i motivul de recurs referitor la gre?ita anulare a adeverin?ei de proprietate este nefondat, avand in vedere considerentele expuse anterior dar ?i imprejurarea ca, odata stabilit faptul ca terenul apar?ine intima?ilor reclaman?i, acesta nu mai putea figura in adeverin?a autorului recurentei. Nici cu privire la acest aspect nu se poate retine faptul ca se incalca puterea de lucru judecat a  dispozi?iilor sentin?ei  civile nr. __ modificata in parte prin decizia nr. __, deoarece in prezenta cauza adeverinta nr. _. este analizata pentru prima oara (valabilitatea acestei adeverinte); astfel decizia data de tribunal in 2008 si prezenta speta trateaza aspecte diferite. Acesta este motivul pentru care instanta de control judiciar nu va avea in vedere nici procesul verbal de constare depus la fila 36 dosar, considerand ca nu poate produce efecte juridice raportat la forma acestuia precum, la probatoriul administrat in cauza - proba testimoniala si la dispozitiile art. 1312 Codul Civil.
Fata de aceste considerente, vazand dispozitiile art. 3041 Cod  procedura civila si avand in vedere ca, in cauza, nu sunt incidente nici unul din motivele de recurs prevazute de art. 304 pct. 7-9 Cod  procedura civila sau alte motive de ordine publica, instanta va respinge recursul formulat de parata _. impotriva sentintei civile nr. _. pronun?ata de  _..,  urmand sa mentina hotararea instantei de fond.
In ceea ce priveste cheltuielile de judecata instanta retine ca, potrivit art. 274 Cod procedura civila, partea care cade in pretentii va fi obligata, la cerere, sa plateasca cheltuielile de judecata.
Astfel, raportat la solutia ce se va pronunta, de respingere a recursului si  retinand culpa procesuala a recurentei  parate, instanta o va obliga pe aceasta, la plata sumei de _. catre intimata _ cu titlu de cheltuieli de judecata.