Infractiunea de abandon de familie prev. de art. 305 lit. c C.pen. - elemente constitutive; caracterul unitar al faptei in situatia pluralitatii de parti vatamate

      Infractiunea de abandon de familie prev. de art. 305 lit. c C.pen. - elemente constitutive; caracterul unitar al faptei in situatia pluralitatii de parti vatamate.
      In cazul infractiunii de abandon de familie, unde valoarea sociala este unica - familia, pluralitatea de persoane indreptatite la intretinere, lipsite de ajutorul material al inculpatului, printr-o singura activitate infractionala, nu determina o pluralitate de infractiuni ci o infractiune unica, deoarece se aduce atingere unei valori sociale unice.
      Odata incident principiul oficialitatii procesului penal, chiar in ipoteza cauzelor de acuzare mixta, ca o exceptie de la aplicarea disponibilitatii, actiunea penala se pune in miscare si se exercita in conditiile oficialitatii procesului penal, neputandu-se pretinde ca exercitarea acesteia este conditionata de vreunul dintre elementele specifice cauzelor de acuzare privata, spre pilda punerea sa in miscare din oficiu intr-un anumit termen de decadere.
      

 Prin sentinta penala nr. 1033/09.04.2012 pronuntata de Judecatoria Iasi in dosarul nr. 36160/245/2011, s-au dispus urmatoarele:
"In baza art. 334 Cod procedura penala dispune schimbarea incadrarii juridice data faptei inculpatului D.A. prin actul de sesizare a instantei dintr-o singura infractiune de "abandon de familie", prev. si ped. de art. 305 alin. 1 lit. c) Cod penal in trei infractiuni de "abandon de familie", prev. si ped. de art. 305 alin. 1 lit. c) Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit.a) Cod penal astfel:
- infractiunea de "abandon de familie", prev. si ped. de art. 305 alin. 1 lit. c) Cod penal in dauna partii vatamate D.Mh.A. ;
- infractiunea de "abandon de familie", prev. si ped. de art. 305 alin. 1 lit. c) Cod penal in dauna partii vatamate D.M.A. ;
- infractiunea de "abandon de familie", prev. si ped. de art. 305 alin. 1 lit. c) Cod penal in dauna partii vatamate D.L.G. .
      Condamna pe inculpatul D.A. la urmatoarele pedepse:
- pedeapsa de 1 (un) inchisoare pentru savarsirea infractiunii de "abandon de familie", prev. si ped. de art. 305 alin. 1 lit. c) Cod penal in dauna partii vatamate D.Mh.A. , (comisa in perioada 17.02.2010- aprilie 2010 );
-  pedeapsa de 1 (un) an inchisoare pentru savarsirea infractiunii de "abandon de familie", prev. si ped. de art. 305 alin. 1 lit. c Cod penal in dauna partii vatamate D.M.A.(comisa in perioada 17.02.2010- aprilie 2010 );
- pedeapsa de 1 (un) an inchisoare pentru savarsirea infractiunii de "abandon de familie", prev. si ped. de art. 305 alin. 1 lit. c Cod penal in dauna partii vatamate D.L.G. comisa in perioada 17.02.2010- aprilie 2010 ).
      In baza art. 11 pct. 2 lit. b) Cod procedura penala si art. 10 lit. f) Cod procedura penala dispune incetarea procesului penal pornit impotriva inculpatului in prezenta cauza pentru infractiunile de "abandon de familie", prev. si ped. de art. 305 alin. 1 lit. c Cod penal, raportat la activitatea infractionala retinuta in sarcina inculpatului in perioada mai 2008-16.02.2010.
      In baza disp art.33 lit. a) si art. 34 lit. b) Cod penal contopeste pedepsele aplicate inculpatului prin prezenta sentinta penala , inculpatul D.A. urmand sa execute ca pedeapsa rezultanta pedeapsa cea mai grea de 1 (un) an inchisoare .
      In temeiul si in conditiile dispozitiilor art. 71 Cod penal, aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a doua si lit. b Cod penal.
     In baza disp. art. 81 Cod penal cu referire la art. 305 alin.4 Cod penal dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei inchisorii aplicata inculpatului prin prezenta sentinta penala, pe o perioada de 3(trei) ani care, conform disp. art. 82 Cod penal, constituie termen de incercare pentru acesta.
      In baza art. 71 alin 5 Cod penal pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei inchisorii suspenda si executarea pedepselor accesorii.
      Potrivit art. 359 Cod procedura penala cu referire la art. 305 alin. 5 Cod penal atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor privitoare la revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei in cazul savarsirii unei noi infractiuni de "abandon de familie" in cursul termenului de incercare .
      In baza disp. art. 14 si art. 346 Cod procedura penala respinge cererea de pretentii civile formulata in cadrul procesului penal de catre partile vatamate D.Mh.A. , D.M.A. si D.L.G., prin reprezentantul legal I.N.L."
      Pentru a dispune astfel, prima instanta a retinut urmatoarele:
      "Prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecatoria Iasi dat in dosarul nr. 6408/P/2010 la data de 11.10.2011 si inregistrat pe rolul acestei instante sub numarul de mai sus s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata a inculpatului D.A. pentru savarsirea infractiunii de "abandon de familie", prev. si ped. de art. 305 alin. 1 lit. c) Cod penal.
      S-a retinut in sarcina inculpatului prin actul de sesizare al instantei ca incepand cu luna mai 2008 inculpatul D.A. nu a achitat cu rea credinta pensia de intretinere stabilita in favoarea minorilor D.Mh.A., D.M.A. si D.L.G. , pensie de intretinere stabilita prin sentinta civila nr. 8374/2004 a Judecatoriei Iasi.
      Potrivit actului de sesizare inculpatul s-a sustras cu rea credinta de la indeplinirea obligatiei ce-i revenea in calitate de parinte, in baza sentintei civile mai sus indicate, intrucat acesta, in perioada de referinta a fost apt de munca , nu a fost internat sau incarcerat.
      Situatia de fapt expusa in rechizitoriu a fost retinuta in baza urmatoarelor mijloace de proba administrate in cursul urmaririi penale respectiv plangerea si declaratia reprezentantului legal al minorilor, copia sentintei civile nr. 3374 /27.09.2004 a Judecatoriei Iasi, copiile actelor de stare civila ale minorilor, declaratiile martorilor, toate coroborate cu declaratiile inculpatului.
      Audiat fiind in cursul urmaririi penale in calitate de invinuit, numitul D.A. a recunoscut faptul ca nu s-a achitat de obligatia legala de intretinere stabilita prin hotarare judecatoreasca in favoarea celor trei copii minori, insa a invocat in apararea sa in principal faptul ca mijloacele banesti obtinute in urma muncii prestate au fost insuficiente. A mai aratat inculpatul ca din anul 2008 nu a mai lucrat iar in prezent nu beneficiaza de vreun ajutor din partea primariei, singurul venit fiind cel obtinut ca urmare a muncii cu ziua la diferite persoane din sat astfel incat nu dispune de mijloace materiale pentru a achita pensia de intretinere.
      In cursul judecatii, consimtind sa dea declaratia in cauza, inculpatul a recunoscut faptul ca desi avea cunostinta de existenta in sarcina sa a obligatiei de a plati celor trei copii minori pensie de intretinere, nu s-a achitat de aceasta obligatie din luna mai 2008.
      In depozitia sa inculpatul a aratat ca neplata s-a datorat in parte faptului ca nu a fost angajat si nu a obtinut nici un venit. A mai aratat inculpatul ca fratele sau este cel care ii mai da bani intrucat el este si bolnav, fiind diagnosticat cu ulcer duodenal.
      In apararea sa, inculpatul D.A. a solicitat admiterea probei cu inscrisuri --- emiterea unei adrese catre primarie pentru a face dovada ca nu realizeaza venituri--- proba admisa de instanta de judecata ca utila si pertinenta cauzei.
      Fiind declarata terminata cercetarea judecatoreasca conform art. 339 Cod procedura penala, analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine aceeasi situatie de fapt ca cea retinuta prin actul de sesizare, probele administrate in cauza nerelevand o alta situatie de fapt.
      Inculpatul D.A. a fost casatorit cu numita D.N.L. in perioada 03.11.1991 -27.09.2004, din aceasta casatorie nascandu-se copiii D.Mh.A. (05.11.1995) , D.M.A. (08.09.1992) si D.L.G.( 30.07.1999).
      Prin sentinta civila nr. 3374 /27.09.2004 a Judecatoriei Iasi s-a dispus desfacerea casatoriei dintre inculpat si numita D.N.L. si incredintarea celor trei minori spre crestere si educare mamei, iar inculpatul a fost obligat sa plateasca in favoarea celor trei minori sus mentionati suma de cate 466,66 lei vechi lunar pentru fiecare minor, pensia stabilita urmand a fi prestata incepand cu 21.04.2004 si pana la majoratul minorilor.
      Inculpatul a avut cunostinta de existenta hotararii prin care a fost obligat la plata pensiei de intretinere, achitand initial partilor vatamate pensia de intretinere stabilita de instanta .
      Incepand din luna mai 2008 inculpatul nu a mai achitat pensia de intretinere stabilita in favoarea minorilor D.Mh.A., D.M.A. si D.L.G. desi a fost apt de munca si nu a fost incarcerat.
      Martorii audiati in cauza, inclusiv partile vatamate -audiate la termenul de judecata din 06.01.2012, au precizat ca inculpatul nu a platit nici o suma de bani, nu a contribuit in nici un fel la cresterea si intretinerea copiilor, inculpatul traind cu o alta femeie, cu care mai are un copil, fapt confirmat si de catre inculpat.
      Situatia de fapt astfel cum a fost retinuta de catre instanta rezulta din intreg probatoriul administrat, respectiv cu plangerea si declaratia reprezentantului legal al partilor vatamate, sentinta civila nr. 3374 /27.09.2004 a Judecatoriei Iasi, declaratiile martorilor audiati care, coroborate cu declaratiile de recunoastere ale inculpatului, fac pe deplin dovada vinovatiei acestuia sub forma intentiei directe in savarsirea unei fapte prevazute de legea penala.
      Dovada rea credintei inculpatului rezulta din aceea ca, desi a realizat ori putea sa realizeze venituri in perioada in care a fost obligat la plata pensiei de intretinere, acesta nu si-a achitat obligatiile stabilite prin hotarare judecatoreasca. Astfel, edificatorii sunt in acest sens declaratiile inculpatului care a declarat ca a mai lucrat sau mai lucreaza cu ziua la diferite persoane prin sat, ca mai obtine venituri din cultivarea unei suprafete de teren de 0,50 ha .
      Din toate acestea rezulta cu certitudine ca inculpatul a avut posibilitatea de a castiga venituri si a lucrat efectiv pentru diferite persoane. Trebuie observat si faptul ca hotararea judecatoreasca prin care inculpatul a fost obligat la pensia de intretinere a stabilit pensia de intretinere intr-un cuantum mic, inculpatul avand posibilitatea de a o achita fara mai eforturi.
      Retinand intr-adevar ca sumele obtinute de inculpat prin munca au fost modeste, totusi instanta nu gaseste ca acesta ar putea constitui un motiv de natura sa-l exonereze de la executarea obligatiei de intretinere in conditiile in care suma ce a constituit obiectul acestei obligatii era la randul sau mica, chiar modica.
      Or, in baza obligatiei sale legale si morale de parinte inculpatul era tinut ca aceasta parte a veniturilor realizate sa o aloce cu prioritate intretinerii copiilor al caror tata era, lasand, la nevoie, in plan secund orice alte debite si chiar necesitati personale care nu erau stringente .
      Nu in ultimul rand instanta retine ca sustinerea inculpatului in sensul ca a fost diagnosticat cu ulcer duodenal nu poate fi retinuta in conditiile in care aceasta boala nu este una care sa atraga o incapacitate de munca.
      In cursul deliberarii, raportat la perioada retinuta in rechizitoriu in care inculpatul nu a achitat pensia de intretinere in favoarea partilor vatamate , precum si la faptul ca a fost retinuta in sarcina inculpatului comiterea unei singure infractiuni de abandon de familie in conditiile in care obligatia de intretinere nu a fost executata fata de toti cei trei copii minori, instanta a considerat necesara punerea in discutia contradictorie a partilor a schimbarii incadrarii juridice data faptelor inculpatului prin actul de sesizare, dintr-o singura infractiune de abandon de familie in trei infractiuni de "abandon de familie", prev. si ped. de art. 305 alin. 1 lit. c) Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit.a) Cod penal .
      De asemenea instanta a pus in discutia contradictorie a partilor exceptia tardivitatii plangerii prealabile formulate de partile vatamate cu privire la activitatea infractionala retinuta in sarcina inculpatului in perioada mai 2008-16.02.2010 .
      Fiind repusa cauza pe rol, in conditii de procedura legal indeplinita, instanta a reluat dezbaterile si a ramas in pronuntare pe propunerea de schimbare a incadrarii juridice si pe fondul cauzei .
      In ceea ce priveste exceptia tardivitatii plangerii prealabile formulate de partile vatamate cu privire la activitatea infractionala retinuta in sarcina inculpatului in perioada mai 2008-16.02.2010 instanta retine ca aceasta este intemeiata.
      Potrivit dispozitiilor art. 284 Cod procedura penala " in cazul infractiunilor pentru care legea prevede ca este necesara o plangere prealabila , aceasta trebuie introdusa in termen de 2 luni din ziua in care partea vatamata sau reprezentantul legal a stiut cine este faptuitorul.
      Ca si plangerea prealabila pe care o conditioneaza, termenul de 2 luni are o natura procedurala: circumscrie dreptul persoanei vatamate de a solicita tragerea la raspundere penala a faptuitorului intr-un anumit interval de timp, corelativ cu dreptul faptuitorului de a nu fi tras la raspundere dincolo de acest interval. Astfel plangerea prealabila si termenul de 2 luni conditioneaza exercitarea actiunii penale configurand asa - numitul sistem al acuzarii mixte .
      Acest termen, in consecinta, a fost stabilit, pe de o parte, in favoarea persoanei vatamate, iar pe de alta parte, in favoarea faptuitorului; in cazul in care persoana vatamata nu ar cunoaste identitatea faptuitorului din chiar momentul savarsirii faptei, pentru a nu se ajunge la decaderea acesteia din dreptul de a face plangere, legiuitorul a prevazut un termen care curge din momentul unei asemenea cunoasteri. In aceasta perioada de 2 luni, persoana vatamata, cunoscand ca drepturile si interesele sale au fost prejudiciate printr-o fapta penala al carei autor ii este cunoscut, se afla in posesia tuturor elementelor care ii pot permite sa aprecieze asupra importantei vatamarii ce i-a fost adusa, putand decide asupra conduitei de urmat - sesizarea sau nu a organelor judiciare, avand in vedere ca ne aflam in acele situatii juridice guvernate de principiul disponibilitatii.
      Pe de alta parte, termenul de 2 luni curge si in favoarea faptuitorului fata de care se poate cere tragerea la raspundere penala numai in acest interval.
      Problema datei de la care curge termenul de 2 luni a fost solutionata prin decizia nr. 10 din 18 februarie 2008 in care Sectiile Unite au decis ca: "Dispozitiile art. 284 din Codul de procedura penala se interpreteaza in sensul ca, termenul de 2 luni pentru introducerea plangerii prealabile, in cazul infractiunilor continue sau continuate, curge de la data la care persoana vatamata sau persoana indreptatita a reclama a stiut cine este faptuitorul."
      Aceasta semnifica faptul ca nu este necesara epuizarea infractiunii, fiind suficient sa se fi inceput comiterea actiunii sau sa fi debutat actiunea ( in cazul infractiunii continue) cu conditia ca persoana vatamata sa fi cunoscut autorul acestora pentru ca termenul prevazut de art. 284 alin. 1 din Codul de procedura penala sa inceapa sa curga.
      A accepta ca persoana vatamata care cunoaste identitatea faptuitorului sa nu introduca plangere prealabila in doua luni din acest moment, ci sa aiba la dispozitie 2 luni din momentul epuizarii infractiunii este echivalent cu a modifica continutul dispozitiilor art. 284 alin. 1 din Codul de procedura penala, creand, pe cale judiciara, un alt termen, mai lung, decat cel prescris de legiuitor.
      Constatand ca partile vatamate, prin reprezentantul legal , au cunoscut cine este faptuitorul din momentul in care acesta nu a platit timp de mai mult de 2 luni pensia de intretinere, in baza art. 11 pct. 2 lit. b) Cod procedura penala si art. 10 lit. f) Cod procedura penala va dispune incetarea procesului penal pornit impotriva inculpatului in prezenta cauza pentru infractiunile de "abandon de familie", prev. si ped. de art. 305 alin. 1 lit. c Cod penal , raportat la activitatea infractionala retinuta in sarcina inculpatului in perioada mai 2008-16.02.2010, in conditiile in care partile vatamate, prin reprezentantul legal, au formulat plangerea penala impotriva inculpatului la data de 16.04.2010 desi au cunoscut din luna iunie 2008 ca inculpatul nu a mai platit pensia de intretinere.
      Faptele inculpatului D.A. care, in perioada 17.02.2010- aprilie 2010, cu rea credinta, nu a achitat pensia de intretinere in favoarea minorilor D.Mh.A., D.M.A. si D.L.G., stabilita prin sentinta penala nr. 3374 /27.09.2004 a Judecatoriei Iasi , intrunesc elementele constitutive a trei infractiuni de "abandon de familie", prev. si ped. de art. 305 alin. 1 lit. c Cod penal, pentru care va fi condamnat.
     Abandonul de familie, este o fapta ilicita de natura penala prin incriminarea careia legiuitorul a urmarit generic protejarea relatiilor sociale de familie si are drept subiect pasiv persoana indreptatita la a primi intretinere.
     Or, in cauza, indrituiti la a obtine intretinere de la inculpat erau si sunt, potrivit sentintei civile anterior mentionate, cei trei copii minori ai inculpatului, astfel incat prin nesocotirea obligatiei sale, stabilita pe cale judecatoreasca, inculpatul a adus atingere dreptului recunoscut fiecaruia dintre acestia de a se bucura de protectie legala.
     Urmare a pasivitatii manifestata de inculpat, cei trei copii minori ai acestuia au fost lipsiti de sprijinul material concretizat in sumele de bani stabilite prin hotararea judecatoreasca civila, astfel incat, sub aspect obiectiv, s-a produs inclusiv rezultatul socialmente periculos al infractiunii aflat in directa legatura de cauzalitate cu elementul material.
     Sub aspectul laturii subiective, instanta retine ca inculpatul a actionat cu intentie indirecta, prev de disp. art.19 alin.1, pct.1 lit.b) Cod penal, in sensul ca acesta a prevazut rezultatul faptei sale si, desi nu l-a urmarit, a acceptat posibilitatea producerii acestuia.
      In ceea ce priveste cerinta relei-credinte, prevazuta de textul de incriminare, instanta retine ca aceasta presupune dovedirea posibilitatii inculpatului de a-si indeplini obligatia de plata a pensiei unita cu lipsa vointei acestuia de a efectua plata.
      Or, cele doua aspecte conjugate au fost probate fara dubiu in cauza, in conditiile in care s-a stabilit faptul ca inculpatul, fiind apt de munca, din mai 2008 a mai realizat venituri si nu le-a remis pensia la care era obligat si nici nu a oferit, cu scopul de a contribui la intretinerea acestora, alimente, haine sau orice alte bunuri din cele necesare traiului.
      Constatand asadar ca sunt indeplinite cumulativ conditiile prevazute de art. 345 alin. 2 CPP, respectiv ca faptele pentru care inculpatul a fost trimis in judecata exista, constituie infractiuni sub aspect obiectiv si subiectiv, fiind savarsite de acesta cu forma de vinovatie ceruta de lege, instanta va dispune condamnarea sa pentru savarsirea, in concurs real a trei infractiuni de abandon de familie .
      In demersul de alegere a pedepselor pe care i le va aplica inculpatului pentru fiecare din cele trei infractiuni comise precum si in cel de stabilire a cuantumului acestora si a modalitatii de executare instanta va avea in vedere in mod cumulativ criteriile prevazute de art. 72 Cod penal, respectiv limitele speciale de pedeapsa, gradul de pericol social al faptelor savarsite, persoana inculpatului si imprejurarile de natura sa atenueze sau agraveze raspunderea penala a acestuia.
      Sub aspectul gradului concret de pericol social al faptelor de abandon de familie retinute in sarcina inculpatului, instanta retine ca prin savarsirea acestora s-a adus atingere relatiilor sociale de familie, a caror normala dezvoltare este conditionata de respectarea obligatiei de solidaritate si sprijin material pe care parintii trebuie sa o manifeste fata de copiii lor minori, prezumati prin vointa legiuitorului a fi in stare de nevoie.
      Instanta mai retine ca imprejurare de natura sa imprime infractiunilor comise un grad de pericol social mai ridicat faptul ca inculpatul a persistat timp indelungat in starea sa de pasivitate, neexecutandu-si practic obligatia de intretinere stabilita in sarcina sa prin hotarare judecatoreasca, din mai 2008, facand aceasta si dupa trimiterea sa in judecata si sesizarea instantei .
      Toate aceste aspecte determina instanta ca dintre pedepsele alternative prevazute de textul de incriminare sa aleaga pentru inculpat, apreciind ca raspunde mai bine scopului educativ, coercitiv si preventiv al pedepsei prev. de disp. art. 52 Cod penal, pedeapsa cu inchisoarea orientata spre minimul special prevazut de lege (1 an), pedeapsa ce se va aplica pentru fiecare dintre cele trei infractiuni de abandon de familie comise de inculpat in dauna partilor vatamate.
      Avand in vedere regimul sanctionator al pluralitatii de infractiuni sub forma concursului real in care au fost comise cele doua infractiuni, in baza disp art.33 lit. a) si art. 34 lit. b) Cod penal va contopi pedepsele ce se vor aplica inculpatului prin prezenta sentinta penala, inculpatul D.A. urmand sa execute ca pedeapsa rezultanta pedeapsa cea mai grea de 1 (un) an inchisoare .
      In temeiul disp. art.71 Cod penal rap. la disp. art. 64 lit.a) teza a II-a si b) CP si in lumina dispozitiilor Deciziei nr.74/2007 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie pronuntata in recursul in interesul legii, instanta considera necesar ca in privinta inculpatului sa faca si aplicarea unei pedepsei accesorii de natura sa intregeasca pedeapsa principala rezultanta si sa serveasca scopului reeducarii condamnatului.
       Astfel, natura si pericolul social concret al faptelor savarsite conduc la concluzia existentei unei nedemnitatii a inculpatului de a exercita drepturile prevazute de art.64 lit.a) teza a II-a si lit.b) CP, respectiv dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice si dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat.
      Interzicerea celor doua drepturi este justificata si proportionala avand in vedere faptul ca exercitarea functiilor publice si a autoritatii de stat nu poate fi incredintata decat acelor persoane care poseda probitatea morala necesara si au o conduita ireprosabila in societate, nefiind de acceptat ca persoanele care se fac vinovate de comiterea unor fapte penale sa acceada la functii sau demnitati publice.
      Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei ce se va aplica inculpatului, raportat la antecedentele penale, la conduita inculpatului , instanta apreciaza ca scopul pedepsei poate fi atins si fara executarea efectiva a acesteia; in opinia instantei, simplul fapt al condamnarii va reprezenta pentru inculpat un avertisment clar, in asa fel incat acesta sa nu mai reitereze comportamentul infractional.
     Fata de acestea, constatand indeplinite si celelalte conditii inscrise in art. 81 Cod penal, instanta va dispune suspendarea executarii pedepsei ce se va aplica inculpatului, pe o perioada de 3(trei) ani care, conform disp. art. 82 Cod penal, constituie termen de incercare pentru acesta.
      In baza art. 71 alin 5 Cod penal pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei inchisorii va suspenda si executarea pedepselor accesorii.
      Potrivit art. 359 Cod procedura penala cu referire la art. 305 alin. 5 Cod penal atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor privitoare la revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei in cazul savarsirii unei noi infractiuni de "abandon de familie" in cursul termenului de incercare .
      In baza disp. art. 14 si art. 346 Cod procedura penala va respinge cererea de pretentii civile formulata in cadrul procesului penal de catre partile vatamate D.Mh.A. , D.M.A. si D.L.G. , prin reprezentantul legal I.N.L.
     In baza art. 349 si art. 191alin. 1 Cod procedura penala va obliga inculpatul D.A. sa plateasca statului suma de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare."
Impotriva acestei hotarari a declarat recurs, in termen legal, Parchetul de pe langa Judecatoria Iasi care a criticat solutia instantei de fond, pe latura penala, sustinand ca sentinta recurata este nelegala si netemeinica sub aspectul solutiei de incetare a procesului penal raportat la activitatea infractionala a inculpatului din perioada mai 2008-16.02.2010.
S-a aratat ca in perioada desfasurarii activitatii infractionale retinute in sarcina inculpatului, cele trei parti vatamate nu aveau capacitate de exercitiu deplina. Or, conform art. 131 alin. 5 Cod penal, in cazul in care cel vatamat este o persoana lipsita de capacitate de exercitiu ori cu capacitate de exercitiu restransa, actiunea penala se pune in miscare si din oficiu.
Tribunalul, examinand sentinta recurata prin prisma criticilor aduse dar si din oficiu, sub toate aspectele de fapt si de drept ale cauzei, constata fondat recursul declarat in cauza, pentru considerentele care urmeaza:
      I. Prima instanta, in mod gresit, a dispus schimbarea incadrarii juridice date faptei inculpatului prin actul de sesizare a instantei, dintr-o singura infractiune de "abandon de familie", prev. si ped. de art. 305 alin. 1 lit. c) Cod penal in trei infractiuni de "abandon de familie", prev. si ped. de art. 305 alin. 1 lit. c) Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit.a) Cod penal, raportat la numarul persoanelor indreptatite la intretinere (D.Mh.A., D.M.A. si D.L.G.), fara a avea in vedere ca valoarea sociala ocrotita prin savarsirea acestei infractiuni este ,,familia", sub aspectul indatoririi de a acorda ajutor material fata de persoanele indreptatite la intretinere.
      In acord cu orientarea doctrinei penale (G. Antoniu, C. Bulai si colab.-Practica jud. pen., vol. II, Ed. Acad. Romane, Buc. 1990, p. 213-214) si a jurisprudentei, Tribunalul apreciaza ca numai in cazul infractiunilor contra persoanei, cu exceptia celor contra vietii, pluralitatea de persoane vatamate printr-o singura activitate infractionala va determina o pluralitate de infractiuni, si anume atatea infractiuni cate persoane au fost vatamate in drepturile lor.
      La fel ca in cazul infractiunilor contra patrimoniului, cu exceptia talhariei si pirateriei, unde valoarea sociala este unica-patrimoniul, si in cazul infractiunii de abandon de familie, unde valoarea sociala este unica-familia, pluralitatea de persoane indreptatite la intretinere, lipsite de ajutorul material al inculpatului, printr-o singura activitate infractionala, nu determina o pluralitate de infractiuni, ci o infractiune unica, fiindca se aduce atingere, astfel cum aratam anterior, unei valori sociale unice.
      Tribunalul apreciaza ca existenta caracterului personal al dreptului la pensia de intretinere si absenta caracterului ,,in solidum" al obligatiei de intretinere, strans legat de persoana debitorului, cu alte cuvinte existenta atator obligatii de plata cati creditori vor fi, nu determina, sub aspect penal, calificarea atitudinii de pasivitate a debitorului ca o pluralitate de infractiuni de abandon de familie.
      Nu se poate sustine nici ca fiecare incalcare a obligatiei de intretinere in raport cu mai multi creditori ar implica un act de vointa separat, o pozitie subiectiva diferita din partea faptuitorului intrucat prevederea si urmarirea sau acceptarea rezultatului inactiunii sale nu se face in mod distinct, in raport de cati creditori sunt indreptatiti la intretinere.
      Pe de alta parte, si in practica judiciara s-a stabilit ca indiferent de existenta unor obligatii civile fata de fiecare dintre copii, stabilite prin aceeasi hotarare judecatoreasca sau prin hotarari diferite, indatorirea inculpatului de a se ingriji de copii, de a contribui la sustinerea cheltuielilor necesare pentru cresterea, educarea, invatatura si pregatirea profesionala a acestora este unica, astfel incat incalcare ei, in varianta prev. de art. 305 alin. 1 lit. c Cod penal, constituie o singura infractiune si nu o pluralitate de infractiuni (Trib. Buc, s.p., dec. nr. 177/A/2003, Culegere 2000-2004 Trib Buc, p. 594; Trib. Buc., s.p., dec. nr. 1472/A/2003).
      II. In al doilea rand, solutia primei instante in sensul incetarii procesului penal, in baza art. 11 pct. 2 lit. b Cod procedura penala si art. 10 lit. f Cod procedura penala, raportat la activitatea infractionala din perioada mai 2008-16.02.2010, este nelegala si netemeinica, dispozitiile art. 284 Cod procedura penala in sensul ca plangerea penala trebuia formulata in termenul legal de 2 luni de la data cand partea vatamata a cunoscut cine este faptuitorul, inclusiv in infractiunea continuata, nefiind aplicabile in prezenta cauza unde sunt pe deplin incidente prevederile art. 131 alin. 5 Cod penal, raportat la varsta partilor vatamate care toate erau minore la data formularii plangerii.
      In aceste conditii, victimele infractiunii fiind persoane lipsite de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa, actiunea penala se pune in miscare si din oficiu.
      Tribunalul constata ca instanta de fond nu a examinat in nici un fel dispozitiile art. 131 alin. 5 Cod penal cu privirea la actiunea penala care poate fi pornita si din oficiu de procuror, desi, in sedinta de la 30.03.2012, in care au avut loc dezbaterile, reprezentantul Ministerului Public a invocat in mod expres aplicarea acestui text de lege, argumentele incetarii procesului penal tinzand a sustine premisa disponibilitatii actiunii penale, neaplicabile in cauza.
      Tribunalul apreciaza ca odata incident principiul oficialitatii procesului penal, chiar in ipoteza cauzelor de acuzare mixta, ca o exceptie de la aplicarea disponibilitatii, actiunea penala se pune in miscare si se exercita in conditiile oficialitatii procesului penal, neputandu-se pretinde ca exercitarea acesteia este conditionata de vreun elemente specific cauzelor de acuzare privata, spre pilda punerea sa in miscare din oficiu intr-un anumit termen de decadere.
      Or, in cauza, actiunea penala din oficiu a fost pusa in miscare prin rechizitoriul cu care a fost sesizata instanta, independent de vreun termen de decadere virtual incident in cauza, procurorul suplinind prin aceasta, lipsa capacitatii de exercitiu sau caracterul restrans al capacitatii de exercitiu a victimelor minore, tocmai pentru a asigura valorificarea deplina a principiului protejarii acestor victime in drepturile lor, pentru a nu fi lasate la latitudinea unor imprejurari (formularea plangerii intr-un anumit termen) a caror semnificatie nu erau in masura sa o perceapa.
      Pentru aceste considerente, Tribunalul, va admite recursul declarat de Parchetul de pe langa Judecatoria Iasi impotriva sentintei penale nr.1033/09.04.2012 pronuntate de Judecatoria Iasi in dosarul nr.36160/245/2011, sentinta pe care o va casa in parte, in sensul inlaturarii:
 - dispozitiei de schimbare a incadrarii juridice date faptei inculpatului D.A. prin actul de sesizare a instantei;
 - dispozitiilor de condamnare a inculpatului D.A. pentru savarsirea in concurs a trei infractiuni de "abandon de familie" prev.si ped.de art.305 al.1 lit.c Cod penal si respectiv a disp.art.33 lit.a si art.34 lit.Cod penal;
 - dispozitiei de incetare a procesului penal sub aspectul infractiunilor de "abandon de familie" raportat la activitatea infractionala retinuta in sarcina inculpatului in perioada mai 2008-16 februarie 2010;
 - modificarii duratei termenului de incercare dispus in baza disp.art.82 Cod penal.
 Rejudecand cauza in limitele aratate:
 In baza disp.art.305 al.1 lit.c cod penal va dispune condamnarea inculpatului D.A. la pedeapsa de 1(un)an si 2(doua) luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de "abandon de familie" comisa in perioada mai 2008-aprilie 2010, cuantumul stabilit vizand intreaga activitate infractionala a inculpatului, pentru care a fost trimis in judecata.
 In baza disp.art.82 Cod penal va stabili termen de incercare pe o durata de 3 (trei) ani si 2 (doua)luni .
 Se vor mentine restul dispozitiilor sentintei penale recurate care nu sunt contrare prezentei decizii.