Propunere de arestare preventiva a inculpatului - intelesul notiunii de "pericol concret pentru ordinea publica"; criterii de apreciere a acestui pericol; Caracterul necesar al privarii de libertate a inculpatului conform art. 5 CEDO.

Propunere de arestare preventiva a inculpatului - intelesul notiunii de "pericol concret pentru ordinea publica"; criterii de apreciere a acestui pericol;
Caracterul necesar al privarii de libertate a inculpatului conform art. 5 CEDO.
 
 Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Iasi la data de 22.06.2010 sub nr. 5398/99/2010 Ministerul Public, Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, Biroul Teritorial Iasi, a propus arestarea preventiva a inculpatului L.S., cercetat pentru savarsirea infractiunilor de trafic de minori si proxenetism, fapte prevazute si pedepsite de art. 13 alin. 1 si 3 din legea 678/2001 si art. 329 C.pen., cu aplic. art. 33 lit. a C.pen.
 In fapt si in drept, in motivarea propunerii de arestare s-au aratat urmatoarele:
 In fapt, incepand cu anul 2005, inculpatul L.S. a ramas singur in apartamentul parintilor sai, intrucat mama si fratii sai plecasera sa lucreze in strainatate. In primavara acelui an inculpatul le-a atras la domiciliul sau pe invinuitele B. (actual R.) M., care avea 16 ani, respectiv B. (actual B.) V., care avea 20 ani. Dupa ce inculpatul L.S. le-a propus sa se prostitueze, cele doua surori au fost de acord sa practice prostitutia la domiciliul inculpatului, cu conditia de a imparti in cote egale sumele de bani obtinute. Dupa o perioada de cateva luni, cele doua surori B., la initiativa lui L.S., au chemat-o si pe sora lor, B.G., care, in scurt timp, a devenit concubina inculpatului L.S., care isi insusea toate sumele de bani rezultate din activitatile de prostitutie prestate la domiciliul concubinului sau.
 In anul 2006, inculpatul L.S., impreuna cu concubina sa, invinuita B. G. si, ulterior, impreuna cu invinuitii B.M. si B.N., au racolat mai multe minore, pe care le-au determinat la practicarea prostitutiei in favoarea lor, in sensul ca minorele erau obligate sa intretina relatii sexuale cu diversi clienti contra unor sume de bani, in apartamentul apartinand inculpatului L.S., situat in mun. Iasi, clienti care erau racolati, in marea lor majoritate, prin intermediul unor anunturi la rubrica "Matrimoniale" a cotidianului Evenimentul de Iasi, inregistrate pe numele invinuitelor B.V., B.G. si R.M., acestea din urma practicand in continuare prostitutia.
 Astfel, pana in prezent au fost identificate si audiate partile vatamate minore la data traficarii: R.M.D., C.N., J.A., fosta A., S.S.G. si Z.l.M., care au declarat ca au fost determinate sa practice prostitutia in apartamentul apartinand invinuitului L.S..
 Conform declaratiilor primelor trei parti vatamate a rezultat ca, in vara anului 2006 au mers impreuna cu surorile B., V.(actual B.) si R.M., fosta B., in apartamentul inculpatul L.S., unde li s-a propus sa ramana acolo, sa practice prostitutia iar sumele de bani castigate astfel sa le imparta cu L S. in cote egale.
 Fetele au acceptat oferta, dupa care au fost "instruite" de inculpatul L.S. si concubina sa B.G. cu privire la ceea ce trebuia sa faca. Astfei, inculpatul L.S. a cumparat mai multe cartele telefonice si telefoane, cu scopul de a da mai multe anunturi la rubrica "Matrimonialele" a cotidianului Evenimentul de lasi, pentru a racola clientii. La telefoane, de cele mai multe ori discutau si negociau sumele de bani cu clientii cele doua surori B., G. si V., pe motiv ca "se exprimau mai bine si aveau experienta" , dupa care le indicau cum sa ajunga la apartamentul respectiv.
 Cele trei tinere au inceput sa intretina relatii sexuale cu clientii astfel racolati, numai in apartamentul lui L.S., in schimbul unor sume de bani cuprinse intre 50 si 100 lei, pentru fiecare act sexual. Sumele de bani castigate astfel de catre partile vatamate R.M.D. si C.N. erau luate in totalitate de inculpatul L.S. cu exceptia partii vatamate A.A., care a declarat ca ii impartea pe jumatate cu L.S.. De altfel, conform declaratiilor numitelor R.M.D. si C.N., a rezultat ca acestea au fost batute si amenintate in mai multe randuri de catre L.S., mai ales atunci cand nu castigau suficienti bani sau cand isi manifestau dorinta de a pleca din apartament. De asemenea, inculpatul L.S. nu accepta sa mearga cu clientii in alta parte decat in apartament. Ca o masura de precautie, inculpatul L.S. le-a instruit ca in cazul in care vreun client este insistent cu intrebari sa nu accepte sa intretina raporturi sexuale cu el si sa-l determine sa plece, iar in cazul in care vine Politia sa nu recunoasca nimic si sa spuna ca au venit acolo in vizita la prietenele lor. Partile vatamate au reusit sa plece din apartamentul respectiv, dupa ce nu au acceptat solicitarea lui L.S. de a-l insoti in Italia, pentru a practica prostitutia. In cele din urma, inculpatul L.S. a plecat in Italia impreuna cu concubina sa B.G., insa, in cursul anului 2008 au revenit in tara si, impreuna cu B.V., fosta B. si-au reluat activitatile infractionale din aceasta zona.
 Astfel, in urma investigatiilor specifice efectuate de politistii delegati in cauza rezultat faptul ca, inculpatul L.S. si-a continuat activitatile infractionale in sfera traficului de minori, fiind ajutat de concubina sa B.G. si sora acesteia B.V., fosta B.. Totodata, la data de 21.07.2009 a fost audiata si partea vatamata S.S.G., care a declarat ca, in toamna anului 2008, prin intermediul numitei J.A. (fosta A.), a fost invitata de catre invinuitul B.M. la o petrecere, iar acesta a dus-o la apartamentul inculpatului L.S., loc in care acesta din urma, impreuna cu invinuitii B.M. si B.G. au sechestrat-o si au obligat-o la practicarea prostitutiei in folosul lor pana la inceputul lunii noiembrie 2008, cand au "vandut-o" unui alt proxenet din mun. Iasi.
 In urma investigatiilor specifice, conform declaratiei numitei S.S.G. a fost identificat unul dintre clientii cu care a intretinut raporturi sexuale mai des, in persoana cetateanului italian B.M.. Partea vatamata a declarat faptul ca era dusa la vila numitului B.M., de catre inculpatul L.S. si invinuita B.G., de doua sau trei ori pe saptamana, unde intretinea raporturi sexuale orale cu acesta contra sumei de 100 euro, suma de bani pe care o lua in totalitate invinuita B.G. care ii dadea in totalitate, ulterior, inculpatului L.S.. Din declaratia partii vatamate coroborata cu investigatiile specifice efectuate de ofiterii de caz a fost identificata o alta victima, despre care S.S. a declarat ca a fost adusa de invinuita B.G. in apartamentul inculpatului L.S. pentru a practica prostitutia, ca fiind numita A.A.M. ( in acest sens existand procesul verbal incheiat la data de 22.09.2009 si declaratiile inculpatului B.N., B.V. si R.M.), dar care nu a putut fi audiata ca urmare a faptului ca este plecata in Italia.
 Ulterior, la data de 15.06.2010, a fost audiata si partea vatamata Z.l.M., care a declarat ca a fost dusa la apartamentul inculpatului L.S., in data de 06.06.2010, de catre inculpatul B.N. ( frate al celor trei surori B.), unde a fost sechestrata si timp de doua zile, la indemnul inculpatului L.S., a intretinut raporturi sexuale normale si orale cu mai multi clienti, in prima zi cu sapte sau opt clienti iar a doua zi cu cinci sau sase, in schimbul unor sume de bani constand in 60 lei pentru un singur act sexual si 130 lei pentru o ora de sex, sume de bani pe care i-a luat in totalitate inculpatul L.S.. Totodata, partea vatamata a declarat ca a intretinut, la solicitarea acestuia, un raport sexual normal neprotejat cu inculpatul L.S. si in mod fortat a intretinut raporturi sexuale orale si normale cu inculpatul B.N., in apartamentul apartinand inculpatului L.S..
 Partea vatamata, Z.l.M., a mai declarat ca, dupa ce a plecat din apartamentul inculpatului L.S. impreuna cu inculpatul B.N., acesta din urma a dus-o intr-o garsoniera la niste prieteni, unde i s-a propus de catre proprietar sa mearga in Italia pentru a practica prostitutia. Insa aceasta a refuzat si a fugit din garsoniera. Ulterior a fost gasita de inculpatul B.N. care a dus-o din nou in apartamentul inculpatului L.S., unde acesta din urma a incercat sa o determine din nou sa practice prostitutia. Partea vatamata a reusit sa o contacteze telefonic pe mama sa, aceasta din urma explicandu-i ca se afla la Politia Judetului Iasi, in scopul de a reclama disparitia fiicei sale. Auzind acest lucru, inculpatul L.S. a avut mai intai o convorbire telefonica cu mama acesteia, Z.M., careia i-a spus sa se intalneasca si sa ajunga la o intelegere, ca aceasta sa renunte la a mai depune plangere la Politie. Aceste aspecte s-au petrecut la in data de 11.06.2010, orele 09.30- 10.00. In aceeasi zi, inculpatul L.S. a dus-o pe partea vatamata Z.l.M. in fata Politiei Jud. Iasi, unde s-au intalnit cu mama acesteia. Acolo, inculpatul L.S. a insistat sa cada la o invoiala cu mama fetei, chiar promitandu-i acesteia ca se insoara cu fiica ei daca renunta la a mai depune plangere la Politie.
 In cauza au fost efectuate mai multe interceptari, in baza autorizatilor emise de Tribunalul Iasi, ale posturilor telefonice folosite de invinuiti in activitatile infractionale, rezultand indicii clare ca surorile B., V.si G. practica prostitutia, racoland clienti in urma anunturilor publicitare, directionandu-i catre apartamentul situat in mun. Iasi, apartinand lui L.S. (in acest sens procesele verbale de redare a notelor de interceptari telefonice atasate la dosarul cauzei). Totodata, in urma interceptarilor telefonice a fost identificat numitul C.T., despre care invinuita B.V. a declarat ca era unul dintre clientii fideli, cu care intretinea raporturi sexuale in apartamentul inculpatului L.S.. Din investigatiile efectuate in cauza, a rezultat ca posturile telefonice X si Y au fost cel mai des folosite de catre invinuita B. G., pana in luna aprilie 2009, pentru a prelua apelurile telefonice ale potentialilor clienti care apelau la serviciile sexuale ale tinerelor exploatate de catre inculpatul L.S.. De asemenea, din investigatiile efectuate in luna aprilie 2009 a rezultat faptul ca Invinuita B. G. s-a certat cu inculpatul L.S., fapt pentru care a plecat de la domiciliul acestuia si nu mai relationeaza cu acesta in vederea desfasurarii activitatilor infractionale din sfera traficului de minori, in continuare in apartament ramanand, cu scopul de a practica prostitutia, invinuita B.V.. Relevant in cauza este si faptul ca, la data de 01.09.2009, au fost obtinute un numar de 52 bonuri de comanda la rubrica "Matrimoniale" (pentru perioada 27.01.2009- 18.08.2009), toate pe numele B.V. (conform procesului verbal intocmit de ofiterii de caz la data de 01.09.2009), din care rezulta clar ca aceasta isi racola astfel clientii in scopul practicarii prostitutiei.
 Totodata, in cauza a fost folosit si un investigator sub acoperire, care, in urma contactam telefonice ca urmare a unui asemenea anunt din ziar, a ajuns, fiind directionat, la adresa unde este situat apartamentul inculpatului L.S., loc in care s-a intalnit cu invinuita B.V., care oferea servicii sexuale in schimbul unor sume de bani.
 De asemenea, relevante in cauza sunt si inscrisurile descoperite la locuinta inculpatului L.S., in data de 21.06.2010, la perchezitia domiciliara efectuata in baza autorizatiei emise de Tribunalul lasi ( in acest sens cele trei cupoane de comanda la rubrica "Matrimoniale" a cotidianului Evenimentul, bucati de hartie pe care era inscris modelul anuntului si fraze care trebuiau, probabil, a fi folosite de tinere atunci cand discutau la telefon cu potentialii clienti, etc. - toate ridicate conform procesului verbal de perchezitie domiciliara incheiat la data de 21.06.2010).
 Consideram ca in cauza sunt intrunite prevederile art. 136, 143 si 148 alin. 1 lit. f Cod procedura penala, in sensul ca:
- sunt intrunite cumulativ conditiile prevazute de articolele mentionate pentru arestarea inculpatului, faptele acestuia fiind dintre cele grave, prevazute ca atare de art. 2 din Legea 39/2003;
- exista probe - declaratii de parte vatamata, declaratii de martori. Interceptari ale posturilor telefonice, imagini preluate autorizat in urma convorbirilor - ca inculpatul a savarsit faptele pentru care urmeaza a fi prezentat instantei;
- inculpatul din cauza de fata a comis infractiuni pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 4 ani;
- avand in vedere dezvoltarea fenomenului infractional ce are ca obiect traficul de persoane, faptul ca inculpatul L.S. savarseste de ani de zile, in tara (probabil si strainatate) astfel de fapte, ca isi alege victimele din randul persoanelor defavorizate, cu mijloace de trai reduse sau abuzate fizic sau psihic (inclusiv de proprii parinti), neavand nici un scrupul referitor la varsta acestora (cele mai multe fiind minore);
- un alt aspect deosebit care denota ca lasarea in libertate prezinta pericol concret pentru ordinea si linistea publica este acela ca inculpatul are o perseverenta infractionala deosebita, racoland inclusiv minori din anturajul sau (inculpatul B. fiind unul dintre ei) care trebuiau sa aduca la domiciliul lui L. fete minore pentru a fi determinate la practicarea prostitutiei; inculpatul nu are alte surse de venit decat cele provenite din activitatile ilicite, suma reprezentand ajutor social (230 lei lunar) fiind insuficienta pentru cheltuielile efectuate de inculpat.
 Fiind sesizata cu propunerea de arestare preventiva a inculpatului L.S., instanta a procedat la audierea acestuia, declaratia data fiind consemnata si atasata la dosarul cauzei.
 Analizand actele si lucrarile dosarului de urmarire penala, cu privire la propunerea de arestare preventiva, instanta retine urmatoarele:
La data de 28.11.2007 organele de cercetare penala s-au sesizat din oficiu in legatura cu faptul ca numitul L.S. in cursul anului 2006 a racolat mai multe persoane de sex feminin, printre care si minore, pe care le-a obligat la practicarea prostitutiei in favoarea sa, in sensul ca acestea intretineau relatii sexuale cu diversi clienti in apartamentul lui L.S. situat in Iasi. Pana la data sesizarii din oficiu fusesera identificate si audiate minorele A.A. si R.M.D.
Prin rezolutia din data de 06.01.2009 s-a dispus inceperea urmaririi penale in rem in cauza, sub aspectul savarsirii infractiunilor de trafic de minori, fapta prev. de art. 13 alin. 1 si 3 din legea 678/2001, si proxenetism, fapta prev. de art. 329 C.pen.
 Prin rezolutia din data de 13.02.2009 s-a dispus inceperea urmaririi penale fata de invinuitul L.S., sub aspectul savarsirii infractiunilor de trafic de minori, fapta prev. de art. 13 alin. 1 si 3 din legea 678/2001, si proxenetism, fapta prev. de art. 329 C.pen.
 Invinuitul L.S. a fost audiat in aceasta calitate la data de 21.06.2010.
 Prin ordonanta din 21.06.2010 s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale fata de inculpatul L.S., sub aspectul savarsirii infractiunilor de trafic de minori, fapta prev. si ped. de art. 13 alin. 1 si 3 din legea 678/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, si proxenetism, fapta prev. si ped. art. 329 C.pen., cu aplic. art. 33 lit. a C.pen., fata de inculpat fiind luata si masura retinerii pe o durata de 24 de ore.
 Inculpatul L.S. a fost audiat in aceasta calitate la data de 21.06.2010 (fila 14, dosar), fiindu-i aduse la cunostinta drepturile procesuale.
 Instanta retine ca potrivit art.136 alin.1 C.p.p. in cauzele privitoare la infractiuni pedepsite cu detentiune pe viata sau cu inchisoare, pentru a se asigura buna desfasurare a procesului penal ori pentru a se impiedica sustragerea invinuitului sau inculpatului de la urmarirea penala, de la judecata ori de la executarea pedepsei, se poate lua fata de acesta una din masurile preventive, iar potrivit alineatului 8 al aceluiasi articol "alegerea masurii ce urmeaza a fi luata se face tinandu-se seama de scopul acesteia, de gradul de pericol social al infractiunii, de sanatatea, varsta, antecedentele si alte situatii privind persoana fata de care se ia masura".
 De asemenea, conform art.148 alin 1 C.p.p. masura arestarii preventive poate fi luata daca sunt intrunite conditiile prevazute de art.143 C.p.p. - probe sau indicii temeinice ca inculpatul a savarsit o fapta prevazuta de legea penala - si daca exista unul din cazurile prevazute de text.
 Potrivit art. 681 C.p.p., sunt indicii temeinice atunci cand din datele existente in cauza rezulta presupunerea rezonabila ca persoana fata de care se efectueaza acte premergatoare sau acte de urmarire penala a savarsit fapta. Asa cum s-a retinut si in practica Curtii Europene a Drepturilor Omului (a se vedea cauza Georgiev c. Bulgaria), arestarea unei persoane este legala daca exista banuiala plauzibila de comitere a unei infractiuni, caracterul plauzibil al banuielii presupunand existenta unor fapte sau informatii apte sa convinga un observator obiectiv ca este posibil ca persoana in cauza sa fi savarsit infractiunea. Faptele care ar putea sa dea nastere unei banuieli legitime nu trebuie sa fie de acelasi nivel cu cele necesare pentru a justifica o condamnare (O"Hara c. Regatului Unit, Murray c. Regatului Unit).
 Din analiza probelor administrate pana la acest moment al urmaririi penale, respectiv declaratiile inculpatului L.S., declaratiile inculpatului B.N. si ale invinuitelor R.M. si B.V., declaratiile partilor vatamate Z.I.M., S.S.G., R.M.D., C.N., A.A., declaratiile martorei Z.M., coroborate cu interceptarile autorizate ale convorbirilor telefonice, cu procesele verbale pentru prezentare pentru recunoastere din grup si cu procesul verbal de efectuare a perchezitiei domiciliare, rezulta indicii temeinice care justifica presupunerea rezonabila ca inculpatul L.S. a comis faptele penale pentru care este cercetat in cauza de fata.
 Evident ca, in cauza, este necesara continuarea si aprofundarea cercetarilor de catre organele de urmarire penala pentru stabilirea, pe baza de probe indubitabile a tuturor faptelor, dar mai ales pentru clarificarea contributiei efective a fiecarui inculpat la infractiunile de care sunt acuzati si a numarului de acte materiale (identificarea tuturor partilor vatamate). Ceea ce este important si suficient, in acest moment procesual, este faptul ca - asa cum s-a aratat - exista indicii temeinice ca inculpatul L.S. ar fi participat la comiterea faptelor de care este acuzat.
 Retinand intrunirea conditiilor prevazute de art. 143 C.proc.pen., instanta constata insa ca nu pot fi sustinute in cauza prevederile art. 148 lit. f C.proc.pen. Desi infractiunile pentru care inculpatul L.S. este cercetat in cauza de fata sunt pedepsite de lege cu pedeapsa inchisorii mai mare de 4 ani, lasarea in libertate a acestuia nu prezinta un pericol concret pentru ordinea publica.
 La aprecierea pericolului pe care lasarea in libertate a inculpatului L.S. il prezinta pentru ordinea publica se are in vedere, asa cum a stabilit si Inalta Curte de Casatie si Justitie in practica sa, criterii diverse, precum datele privind persoana inculpatului, infractiunea de savarsirea careia este invinuit si pericolul social al acesteia, daca lasarea in libertate a inculpatului ar putea incuraja alte persoane sa comita fapte asemanatoare si daca aceasta ar crea in opinia publica un sentiment de insecuritate, credinta ca justitia nu actioneaza suficient de ferm impotriva unor manifestari infractionale.
 Instanta retine astfel ca prin raportare la presupusa modalitate de comitere a faptelor, imprejurarile comiterii faptelor (partile vatamate au fost racolate de alte persoane, nu de inculpatul L.S., acesta asigurand doar gazduirea lor) si urmarile produse, la pericolul social generic al faptelor pentru care este cercetat inculpatul si persoana acestuia, lasarea in libertate a inculpatului L.S. nu prezinta un pericol concret pentru ordinea publica.
 Inculpatul L.S. are antecedente penale, insa potrivit fisei de cazier judiciar a fost condamnat definitiv pentru comiterea unor infractiuni contra patrimoniului - furt calificat. Desi antecedenta penala caracterizeaza persoana acestuia (fiind probabil si motivul pentru care pentru acest inculpat s-a propus arestarea preventiva iar pentru inculpatul B.N. s-a optat pentru luarea masurii preventive a obligarii de a nu parasi localitatea), nu se poate sustine o specializare din partea inculpatului in comiterea de infractiuni indreptate impotriva persoanelor sau impotriva bunei convietuiri sociale, iar atitudinea adoptata de inculpat in fata organelor judiciare vine sa sustina lipsa pericolului pe care lasarea in libertate a acestuia l-ar prezenta pentru ordinea publica. Astfel, cu ocazia audierii sale de catre instanta, inculpatul L.S. a adoptat o atitudine procesuala corecta, de recunoastere a faptelor retinute in sarcina sa; cu aceeasi ocazie inculpatul a adus la cunostinta instantei de judecata ca sufera de anumite afectiuni psihice, fiind internat de multe ori in spitalul de boli psihice, declarand si diagnosticul de care sufera si care a determinat incadrarea acestuia in gradul doi de handicap; din aceasta perspectiva consideram ca se impune verificarea discernamantului inculpatului in comiterea faptelor pentru care este cercetat penal.
 Mai mult, desi presupusa activitate infractionala s-a desfasurat pe o perioada mare de timp, organele de urmarire penala sesizandu-se din oficiu inca din luna noiembrie 2007 (fila 5, dosar) fara a interveni in vreun fel pentru stoparea activitatii infractionale a inculpatului, ale carui convorbiri telefonice erau interceptate inca din februarie 2009, trecerea timpului face sa se diminueze pana la disparitie pericolul pe care lasarea in libertate a inculpatului l-ar prezenta pentru ordinea publica, din perspectiva felului in care comunitatea percepe faptele penale de care el este invinuit.
 Fata de aceste motive, constatand neintrunirea in cauza a conditiilor impuse de art. 148 lit. f C.proc.pen., instanta va respinge propunerea de arestare preventiva a inculpatului.
 Respingerea propunerii de arestare preventiva se impune si din perspectiva noii jurisprudente CEDO, Conventia avand prioritate in materia drepturilor omului fata de dispozitiile legale interne potrivit art. 20 din Constitutia Romaniei. Astfel, in practica sa (care reprezinta izvor de drept), Curtea a analizat arestarea preventiva a unei persoane si din perspectiva caracterului necesar al privarii de libertate, considerand ca arestarea preventiva se justifica numai atunci cand nu exista alte masuri mai putin intruzive in viata persoanei care sa asigure buna desfasurare a procesului penal si protejarea eficienta a interesului public. Acest principiu a fost afirmat de Curte inca din cauza Saadi contra Regatului Unit, pentru a fi reiterata in ultimele condamnari pronuntate impotriva Romaniei, respectiv Scudeanu impotriva Romaniei si Jiga Impotriva Romaniei.
 Analizand caracterul necesar al masurii arestarii preventive in cauza de fata, instanta constata ca buna desfasurare a procesului penal nu impune arestarea preventiva a inculpatului, scopul prevazut de art. 136 alin. 1 C.proc.pen. putand fi atins si printr-o masura restrictiva si nu privativa de libertate, masura apta sa asigure prezenta inculpatului ori de cate ori este necesar in fata organelor de urmarire penala si supravegherea activitatii desfasurate de acesta.
 Intrucat, asa cum am aratat anterior, sunt intrunite in cauza conditiile prev. de art. 143 alin. 1 C.proc.pen., fata de criteriile prev. de art. 136 alin. 8 C.proc.pen., instanta apreciaza ca pentru buna desfasurare a urmaririi penale in aceasta cauza complexa (complexitate data de numarul mare de parti vatamate, perioada mare de timp in care se presupune ca inculpatii/invinuitii au actionat) se impune luarea fata de inculpat a masurii obligarii de a nu parasi localitatea prev. de art. 145 C.proc.pen., o masura restrictiva de libertate considerata de instanta eficienta ca si alternativa la masura arestarii preventive si apta sa asigure prezenta inculpatului la procedurile ce se desfasoara impotriva sa, masura destinata in acelasi timp sa asigure un echilibru procesual intre inculpatii cercetati in aceasta cauza, avand in vedere ca fata de inculpatul B.N. procurorul a dispus luarea aceleiasi masuri preventive.
 Avand in vedere dispozitiile art. 145 alin. 11 C.proc.pen., se va stabili in sarcina inculpatului L.S. urmatoarele obligatii:
- A) sa se prezinte la organul de urmarire penala ori de cate ori este chemat;
- B) sa se prezinte la organul de politie desemnat cu supravegherea, respectiv Politia Municipiului Iasi, conform programului de supraveghere intocmit de organul de politie sau ori de cate ori este chemat;
- C) sa nu isi schimbe locuinta fara incuviintarea organului de urmarire penala;
- D) sa nu detina, sa nu foloseasca si sa nu poarte nici o categorie de arme;
 Pe durata masurii preventive a obligarii de a nu parasi localitatea inculpatul va fi obligat sa respecte si obligatiile prevazute de art. 145 alin. 12 C.proc.pen., respectiv:
- Sa nu frecventeze locuri publice, baruri, spectacole sportive si alte asemenea locuri ce presupun intrunirea mai multor persoane;
- Sa nu se apropie si sa nu ia legatura cu ceilalti inculpati si invinuiti sau cu celelalte persoane cercetate in dosarul nr. 107D/P/2009 al DIICOT Iasi sau care au fost audiate ori urmeaza sa fie audiate in calitate de martori in acest dosar, sa nu comunice cu acestea direct sau indirect, sa nu se apropie de partile vatamate si sa nu ia legatura cu acestea;
In baza art. 145 alin.2 2 Cod procedura penala si art. 145 alin.3 Cod procedura penala instanta va atrage atentia inculpatului ca, in caz de incalcare cu rea credinta a masurii sau obligatiilor ce ii revin, se va lua fata de acesta masura arestarii preventive.