ACTIUNE IN ATRAGEREA RASPUNDERII FORMULATA DE LICHIDATOR, ADMISA IN BAZA ART. 138 LIT a si e.

            Prin cererea inregistrata pe rol sub nr. _/99/2010/a1, reclamanta CABINETUL INDIVIDUAL DE INSOLVENTA D, in calitate de lichidator judiciar al debitorului S.C.B S.R.L., a chemat in judecata pe paratii BM si BN, solicitand obligarea acestora la plata pasivului ramas neacoperit  al debitorului in valoare de 80492,83 lei, cu cheltuieli de judecata.
            In drept, invoca dispozitiile art. 138 lit a, c, d, e, g din Legea insolventei.
            In motivarea cererii, arata reclamanta ca debitorul a avut ca unic asociat si administrator statutar pe BM din anul 2008 si pana la deschiderea procedurii insolventei. In realitate, in perioada 2008-2011, conducerea efectiva a societatii si administrarea acesteia s-a realizat de parata, sora administratorului judiciar.
            Cu privire la fapta de la art. 138 lit. a: in ultimele trei luni de activitate, chiar si dupa deschiderea procedurii, cei doi parati au incasat importante sume de bani din casieria societatii, in dauna creditorilor acesteia. Depune in sustinere dispozitii de plata catre casierie:
            - in numar de 6, emise in decembrie 2010, prin care s-a platit un total de 45.000 lei catre BM,
            -  4 emise in ianuarie 2011 de 30.000 lei pentru plata lui BM,
            - 5 emise in februarie 2011 pentru 46.002,82 lei, pentru plata aceluiasi.
            Mai arata reclamantul ca pentru luna decembrie 2010, contul casa are valoarea de 1.032.659,71 lei, contul "cheltuieli privind marfurile" are valoarea de 698.437,73 lei, iar contul profit si pierdere arata profit. In aceste conditii, rezulta ca paratii au dispus de suma de 450000 lei micsorand considerabil profitul societatii.
            Pentru luna ianuarie, contul Casa are 39606,69 lei, contul "cheltuielile cu marfurile"are 68990,33 lei, iar contul profit si pierdere inregistreaza profit. Rezulta ca administratorii au dispus de suma de 40000 lei micsorand profitul.
            In februarie 2011, casa in lei avea 84.366,19 lei, cheltuielile cu marfurile 137470,6 lei, iar contul de profit si pierdere inregistra pierderi, astfel incat suma de 46.002,82 lei din dispozitiile de plata au majorat pierderea societatii.
            Cu privire la fapta de la art. 138 lit. c:
            Apreciaza reclamantul ca este evidenta decizia luata de administratori si punerea in executare a acestei decizii de a continua activitatea, chiar si dupa declansarea procedurii insolventei, cu scopul ca administratorul sa mai incaseze unele sume provenite din vanzarea marfurilor, lucru care a avut ca efect majorarea debitelor societatii si adancirea starii de insolventa.
            Cu privire la fapta de la art. 138 lit. d:
            Arata reclamantul ca nici una dintre dispozitiile de plata emise catre casierie in decembrie, ianuarie si februarie prin care s-au platit sume de bani administratorului statutar nu poarta viza departamentului financiar contabil, iar cele de ianuarie si februarie nu poarta decat stampila unitatii, nu si semnatura conducatorului.
            Cu privire la fapta de la art. 138 lit. e:
            In situatia financiara prezentata la 30.06.2010, debitoarea figura cu stocuri marfa de 232.857 lei, iar administratorul de fapt a declarat ca din imprejurari si cauze necunoscute marfa din magazin nu mai exista. Acest lucru, in opinia sa, reprezinta o fapta de scoatere sau ascundere a unor active din patrimoniul societatii.
            Cu privire la fapta de la art. 138 lit. g:
            In luna precedenta incetarii platilor, administratorii au platit sau au dispus sa plateasca cu preferinta unui creditor in dauna celorlalti.
            Prejudiciul, in opinia reclamatului, consta in creantele inscrise la masa credala si care nu au putut fi acoperite. De asemenea, considera ca exista o legatura de cauzalitate intre modul in care a fost administrata societatea si prejudiciu.
            A solicitat administrarea probei cu inscrisuri, care au fost depuse la dosar.
            Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine cele ce urmeaza:
            Potrivit relatiilor oferite de ORC, societatea S.C. B S.R.L. a fost infiintata la 26.05.2006, avand unic asociat si administrator pe RN.
            La 30.07.2008, BM devine unic asociat si administrator al societatii.
            Prin sentinta comerciala nr. ../10.01.2011, pronuntata de Tribunalul Iasi, judecator sindic, este deschisa procedura generala a insolventei impotriva debitoarei S.C. B S.R.L., la solicitarea creditorului DGFP.
            Prin sentinta comerciala nr. _/28.02.2011, judecatorul sindic a dispus intrarea debitorului in faliment.
            Potrivit tabelului definitivat al creantelor debitorului, datoriile societatii constau in creante fiscale in valoare de 80.484 lei si cheltuielile catre E.ON ENERGIE in suma de 8,83 lei.
            Creantele bugetare rezulta din titluri executorii emise dupa preluarea mandatului de catre BM, referitor la obligatii bugetare nascute de asemenea ulterior preluarii gestiunii de catre parat. Restul creantelor reprezinta datorii catre un furnizor pentru servicii prestate in perioada cat paratul a fost administrator.
            In fapt, debitoarea a fost administrata de parata BN, ea fiind si cea care s-a legitimat ca mandatara a debitoarei, invocand procura autentica _/18.08.2008 si cea care a predat lichidatorului judiciar documentatia financiar contabila a societatii falite(V2, fila 74 si urm.). In notele explicative date lichidatorului judiciar, parata a confirmat imprejurarea ca a administrat societatea debitoare.
            In drept, art. 138 din Legea insolventei permite obligarea persoanelor responsabile de cauzarea insolventei la parte din pasivul societatii, in conditiile in care se intrunesc cerintele raspunderii civile delictuale speciale prevazute de acest text de lege: savarsirea uneia din faptele de la art. 138, fapta sa fi cauzat insolventa debitoarei si prejudiciul, vinovatia autorului. Art. 138 prevede expres si limitativ faptele care atrag raspunderea si nu instituie nici o prezumtie legala referitor la vinovatie sau cauzalitate, nici absoluta nici relativa, astfel incat reclamantul are intotdeauna sarcina de a proba in concret toate elementele legale.
            Faptele reglementate de Legea insolventei imputate paratei sunt:
            138 lit. a: folosirea bunurilor sau creditelor persoanei juridice in folosul propriu sau al unei alte persoane;
            138 lit. c: dispunerea, in interes personal a continuarii unei activitati care ducea in mod vadit persoana juridica la incetarea de plati;
            138 lit d: tinerea unei contabilitati fictive sau au facut sa dispara unele documente contabile sau nu au tinut contabilitatea in conformitate cu legea;
            138 lit.e: deturnarea sau ascunderea unei parti din activul persoanei juridice ori marirea in mod fictiv a pasivului acesteia;
            138 lit. g: in luna precedenta incetarii platilor, au platit sau au dispus sa se plateasca cu preferinta unui creditor, in dauna celorlalti creditori.
            Verificand conditiile raspunderii delictuale speciale, instanta retine ca fiind probata calitatea paratului de administrator statutar al debitoarei si a paratei de administrator in fapt a activitatii societatii.
            In ceea ce priveste starea de insolventa, conform raportului cauzal, intocmit de administratorul judiciar si publicat in BPI, necontestat, aceasta s-a instalat in perioada in care paratii erau administratori.
            Prejudiciul este probat de reclamant, rezultand din imposibilitatea debitorului de a acoperi creantele mentionate in tabelul definitiv de creante.
            Potrivit inscrisurilor depuse la dosar de reclamanta, in luna anterioara deschiderii procedurii insolventei si in primele doua luni dupa deschiderea procedurii generale a insolventei debitorului, au fost emise dispozitii de plata din casieria unitatii catre administratorul statutar BM  in valoare totala de 131.002,82 lei.
            Din declaratia paratei facuta lichidatorului judiciar rezulta ca societatea debitoare si-a continuat activitatea pentru lichidarea stocurilor avute(societatea desfasura activitate de vanzare intr-un magazin), avand incasari mari in perioada decembrie 2010-februarie 2011). Majoritatea acestor incasari insa nu a fost utilizata pentru acoperirea creditorilor societatii, ci a fost ridicata din casieria unitatii de cei doi parati, potrivit dispozitiilor de plata.
            Anterior deschiderii procedurii insolventei, sumele ridicate de 45.000 lei de BM ar fi putut acoperi jumatate din datoriile societatii, astfel incat ridicarea sumelor intra in elementul material al faptelor de la art. 138 lit a si e: folosirea bunurilor societatii in folosul unei alte persoane si ascunderea activului societatii, cu atat mai mult cu cat paratii nu au venit cu probe in contradovada pentru a justifica temeiul ridicarii acestor sume(BM nu s-a inscris ca si creditor al societatii pe tabelul creditorilor). De savarsirea acestor fapte se fac vinovati ambii parati, parata fiind cea care a administrat patrimoniul debitoarei in aceasta perioada, iar paratul fiind cel care a ridicat sumele.
            Cu privire la sumele ridicate ulterior deschiderii procedurii insolventei din patrimoniul debitoarei, acestea ar fi putut acoperi complet datoriile societatii si ar fi putut asigura reorganizarea debitorului aflat in procedura insolventei generale. Preluarea acestor sume de parati a determinat intrarea in faliment a debitorului.
            De asemenea, potrivit ultimelor bilanturi, la finele lunii ianuarie si inceputul lui februarie societatea mai avea stocuri de 63.108 lei, despre care parata sustine ca le-a lasat in magazin si au disparut inexplicabil. Aceasta justificare nu este suficienta pentru a inlatura prezumtia insusirii bunurilor societatii de catre parati, prezumtie pe care judecatorul o trage din lipsa bunurilor si pe care o coroboreaza cu atitudinea paratilor si cu inscrisurile depuse de reclamant(actele contabile si dispozitiile de plata).
            Faptele retinute in sarcina paratilor, care se incadreaza in dispozitiile art. 138 lit a si e, au condus la aparitia starii de insolventa si la adancirea acesteia.
            Cu privire la fapta de la lit d, doar paratului ca si administrator statutar ii reveneau obligatiile legale de a tine legal contabilitatea.
            Nu s-a probat de catre reclamant ca, intr-adevar, paratii "au tinut o contabilitate fictiva" sau ca "nu au tinut contabilitatea in conformitate cu legea.
            Lichidatorul judiciar sustine ca dispozitiile de plata nu sunt vizate sau semnate de conducatorul unitatii.
            Aceste aspecte nu intra in elementul material al faptei de la lit d, privesc doar formal anumite cerinte de emitere a unui act contabil.
            In ceea ce priveste fapta de la lit.c, nu s-a probat continuarea unei activitati care a condus persoana juridica la incetarea de plati, debitoarea continuandu-si activitatea pentru lichidarea stocurilor, chiar dupa deschiderea procedurii insolventei. Faptul ca beneficiile lichidarii au fost insusite de parati intra in reglementarea de la art. a si e, iar nu in reglementarea de la art. 138 lit.c.
            Cu privire la fapta de la lit.g, nu s-a probat calitatea de creditor a numitului BM, care ar fi fost platit cu prioritate in detrimentul celorlalti creditori.
            Insa, apreciind ca sunt intrunite toate cerintele raspunderii civile speciale prevazute pentru administratorii societatii falite de textul dispozitiile art. 138 alin. 1 lit. a) si e), intrucat paratii nu a rasturnat proba produsa impotriva lor cu privire la sumele ridicate si la stocurile identificate (active si disponibilitati banesti pe care nu le-au predat pentru a fi valorificate), fata de aceste considerente, instanta apreciaza ca se impune ca in temeiul dispozitiilor art.138 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, sa fie admisa actiunea formulata de catre lichidatorul judiciar privind stabilirea raspunderii personale a paratilor si sa  stabileasca raspunderea personala a acestora in solidar in sensul ca ii va obliga sa acopere intreg pasivul ramas neacoperit al debitoarei potrivit tabelului definitiv consolidat al creantelor intocmit de catre lichidatorul judiciar.