Viol - art. 197 alin.1 C.pen.; specificitatea probatoriului privind existenta faptei; elementele constitutive ale infractiunii de viol; distinctia dintre forma consumata a infractiunii de viol si forma tentata a aceleiasi infractiuni
(Decizie nr. 1036 din data de 22.12.2010 pronuntata de Tribunalul Iasi) Viol - art. 197 alin.1 C.pen. ; specificitatea probatoriului privind existenta faptei; elementele constitutive ale infractiunii de viol; distinctia dintre forma consumata a infractiunii de viol si forma tentata a aceleiasi infractiuni; antrenarea raspunderii civile a partii responsabile civilmente; conditiile raspunderii comitentului pentru fapta prepusului - art.1000 alin.3 C, civ. Deliberand asupra recursurilor penale de fata, constata urmatoarele:
Judecatoria Iasi prin sentinta penala nr. 2061 din 08.07.2010 a dispus urmatoarele:
"Condamna inculpatul H.A.R., pentru savarsirea infractiunii de "viol",prev. si ped. de art.197 aln. 1 Cod Penal.
Aplica pedeapsa accesorie, interzicand inculpatului H.A.R pe durata si in conditiile prev. de art.71 Cod Penal drepturile prev. de art. 64 aln. 1 lit.a teza II si lit. b Cod Penal.
In baza disp. art. 14,15 si 346 aln. 1 Cod Procedura Penala admite in parte actiunea civila formulata de partea vatamata C.A.M, si obliga inculpatul H.A.R in solidar cu partea responsabila civilmente SC N-T SRL -prin reprezentant legal sa achite partii civile C.A.M suma de 25.000 lei reprezentand despagubiri civile, respectiv daune morale, rap. si la art. 998-999 Cod Civil.
In baza disp. art. 189 si art. 191 aln. 1 si aln. 3 Cod Procedura Penala obliga inculpatul H.A.R in solidar cu partea responsabila civilmente SC N-T SRL -prin reprezentant legal sa achite suma de 700 lei reprezentand cheltuieli judiciare avansate de stat, din care suma de 200 lei reprezentand onorariu aparator oficiu (delegatia cu nr. 6261/2009) va fi avansata din fondurile speciale ale Ministerului Justitiei."
Pentru a se pronunta astfel, prima instanta a retinut urmatoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecatoria Iasi cu nr. 2702/P/2008 din data de 19.06.2009, s-a dispus punerea in miscare si trimiterea in judecata a inculpatului H.A. O pentru savarsirea infractiunii de "viol", prev. si ped. de art. 197 alin. 1 Cod penal, retinandu-se in actul de sesizare aceea ca in noaptea de 14/15.06.2007, fiind solicitat de partea vatamata C.A.M sa efectueze o cursa spre zona Nicolina din municipiul Iasi, nu a oprit autoturismul pe care-l conducea in calitate de taximetrist in dreptul blocului unde locuieste partea vatamata, ci si-a continuat deplasarea pe traseul CUG-Horpaz-Lunca Cetatuii-Dumbrava si, ajungand la marginea unui teren cu vegetatie ce delimiteaza localitatea Mogosesti, a determinat-o pe C.A.M. sa intretina un raport sexual normal impotriva vointei acesteia, victima fiind virgina.
Raportat probatoriului administrat pe parcursul procesului penal (plangerea si declaratiile partii vatamate; certificatul medico-legal cu nr. 4440/18.06.2007 ce concluzioneaza ca numita C.A.M. prezinta o deflorare incompleta ce poate data din 14/15.06.2007 si pe corp nu prezinta semne de violenta; evaluarea psihologica a partii vatamate C.A.M realizata de Centrul de Psihiatrie, psihoterapie si consiliere ce atesta ca numita C.A.M prezinta o structura de personalitate stabil-emotionala, matur-emotional, cu o buna capacitate de testare a realitatii si in acest context are reprezentarea unui act sexual, precum si a unui act sexual impotriva vointei sale; manifesta tendinte depresiv-anxioase puternic accentuate pe fondul traumei suferite; instabilitate emotionala; tematica depresiv-pesimista, reducerea relationarii si tendinta de interiorizare pe fondul unei personalitati emotiv-anxioase. De asemenea, prezinta episoade repetate de reactualizare a evenimentului traumatic; o frecventa ridicata in cadrul discursului a temelor referitoare la trauma; restrangerea contactelor sociale; dificultati de concentrare; insomnie; dificultati in a face fata la locul de munca si la o serie de activitati cotidiene. Consultul psihiatric realizat cu aceasta ocazie a stabilit diagnosticul de "tulburare de stres postraumatic acut"; raportul de constatare tehnico-stiintifica nr. 133520/10.01.2008 ce atesta examinarea in cadrul Laboratorului poligraf din cadrul Serviciului Criminalistic a victimei C.A.M., ce a concluzionat aceea ca pentru raspunsurile victimei C.A.M nu au fost evidentiate reactii specifice comportamentului simulat; procese-verbale de recunoastere din grup; declaratii martori; adeverinta cu nr. 7/10.06.2007 ce atesta aceea ca H.A.O este angajat al S.C."N.T" SRL Iasi, pe durata nedeterminata din data de 15.10.2006 in functia de conducator auto-taxi, avand atestat de pregatire in acest domeniu; xerocopiile mai multor inscrisuri din dosarul penal nr. 14331/2004 al Judecatoriei Iasi, in care s-a pronuntat sentinta penala nr. 542/03.02.2005 a Judecatoriei Iasi, prin care H.O.A a fost condamnat la 9(noua) ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de "viol" (parte vatamata G.E.C), prin Decizia Penala nr. 385/12.05.2005 a Tribunalului Iasi a fost redus cuantumul pedepsei inchisorii, de la 9(noua) ani la 5(cinci) ani inchisoare, iar prin Decizia Penala nr. 558 din 13.09.2005 a Curtii de Apel Iasi s-a luat act de declaratia partii vatamate G.E.C de retragere a plangerii penale; declaratia inculpatului H.O.A de nerecunoastere a savarsirii faptei), s-a retinut urmatoarea situatie de fapt:
In noaptea de 14/15 iunie 2007, fiind solicitat de partea vatamata C.A.M (la acea data, in varsta de 19 ani), sa efectueze o cursa -taxi spre zona Nicolina, invinuitul H.A.G a continuat deplasarea dincolo de locul unde trebuia sa incheie cursa, conducand autoturismul pe traseul CUG - Horpaz - Lunca Cetatuii - Dumbrava. La marginea terenului cu vegetatie inalta ce delimiteaza localitatea Mogosesti, a determinat-o pe C.A.M sa intretina un raport sexual normal, impotriva vointei acesteia. Victima era virgina.
In luna iunie 2007, partea vatamata C.A.M era studenta a Facultatii de Filozofie din cadrul Universitatii Alexandru Ioan Cuza si locuia impreuna cu parintii intr-un imobil din zona Nicolina.
In seara de 14 iunie 2007(intr-o zi de joi), in intervalul 22:00- 24:30, acesta s-a aflat in zona Ciric, participand la o intalnire cu fosti colegi si profesori de liceu. A revenit spre Iasi cu un autoturism condus de una dintre colegele sale si s-a oprit la terasa Palace - Cafe de pe strada Palat. Aici s-a intalnit cu prietenii sai - un grup format din 15 persoane. In jurul orelor l,2o partea vatamata a afirmat ca intentioneaza sa plece acasa, situatie in care martorul R.T. s-a oferit sa o conduca spre strada principala si sa ramana cu ea pana la gasirea unui taxi.
La putin timp dupa ajungerea la strada, dinspre Sala Sporturilor, partea vatamata a observat apropierea unui autoturism taxi, facand soferului semn de oprire. Autoturismul era condus de cel care urma a fi identificat drept H.A.O - angajat pe postul de conducator auto la SC N.T SRL Iasi, din luna octombrie 2006.
Partea vatamata a urcat singura in masina, pe locul din dreapta fata iar martorul R.T a revenit la bar. C.A.M a indicat destinatia (Nicolina), iar inculpatul a pus in miscare autoturismul, intorcandu-se spre Podu Ros. Pana in dreptul semaforului Belvedere, intre cei doi nu s-a purtat nici o discutie. De aici, inculpatul a incercat sa intre in vorba cu partea vatamata, insa acesta nu a manifestat interes pentru conversatie si dupa trecerea de rond CUG i-a indicat locul unde trebuia sa opreasca.
In acel moment, inculpatul a dat primele semne ca nu intentioneaza sa opreasca unde i s-a cerut, sugerandu-i victimei ca " era posibil sa nu ajunga totusi acasa ". Acest raspuns a generat pentru prima data temerea partii vatamate care, pastrand un calm aparent i-a cerut sa opreasca ori sa intoarca masina deoarece deja depasise blocul unde locuia. Inculpatul nu a mai raspuns ci, marind viteza de deplasare, treptat pana la 100 knVh, s-a indreptat spre iesirea din oras. Intrand in panica, partea vatamata si-a cautat telefonul mobil in poseta, cautand sa-l activeze pe ascuns, dar inculpatul a prins-o de mana, i-a luat bunul aruncandu-i-l pe bordul masinii si intreband insistent, ce numar apucase sa formeze. Bineinteles, ca in cele cateva secunde scurse de la prinderea telefonului in poseta, partea vatamata nu reusise sa apeleze pe cineva.
Simtind " frica pentru viata ei", C.A.M a cautat sa para calma in fata acestei situatii, concentrandu-si atentia la traseul pe care-l parcurgea inculpatul. Ascunzandu-si intentiile, inculpatul i-a dat asigurari false ca " se vor plimba si ca nu-i va face nimic rau".
Ajungand la intrarea in localitatea Mogosesti, partea vatamata a remarcat ca inculpatul a redus viteza de deplasare, privind spre marginile drumului ca si cum ar fi cautat ceva. A intors masina, revenind pe directia Iasi, dar dupa ce a mai parcurs o mica distanta de la acest moment, a virat dreapta pe un drum de pamant, a mai mers aproximativ 50 metri si a oprit la limita unui teren cu vegetatie inalta (denumit impropriu padure). Din acel loc, partea vatamata a declarat ca putea observa, in fata, luminile Iasului si ale com.Ciurea.
Fara a-i da posibilitatea victimei sa mai spuna ceva, inculpatul i-a rabatat scaunul spre bancheta din spate, a venit deasupra ei, cerandu-i sa-1 sarute. Partea vatamata a refuzat spunandu-i ca nu putea respira, deoarece inculpatul o apasa cu greutatea corpului sau. Pentru cateva secunde, inculpatul i-a eliberat toracele, dezbracand-o de rochie si lenjeria intima, imprejurare in care, realizand ce va urma, partea vatamata l-a rugat sa-si puna prezervativ. In mod surprinzator, inculpatul a scos din portofel un prezervativ si dupa ce si l-a pus, a condus mana partii vatamate spre penisul sau, in erectie, pentru a o convinge de asta.
Imediat, a penetrat-o cu putere, reusind partial intromisiunea deoarece partea vatamata era virgina iar actiunea inculpatului i-a provocat durere. Acesta a continuat actul sexual, desi partea vatamata a inceput sa planga si sa tipe. Dupa putin timp,inculpatul s-a retras pe scaunul din stanga fata, tragand-o pe partea vatamata deasupra lui, dar acesta i-a cerut insistent sa renunte - inculpatul, acceptand si lasand-o sa revina pe scaunul din dreapta.
Partea vatamata s-a imbracat in graba, timp in care inculpatul a coborat din masina si tinand portiera intredeschisa, si-a scos prezervativul.
Fara a i se mai adresa, acesta a revenit cu masina in drumul principal, intorcandu-se spre Iasi. Pe drum, inculpatul i-a spus ca se numea Ovidiu si avea 23 de ani (prenumele era real, varsta - mai putin). In cartierul Nicolina, HAO a oprit in fata blocului unde locuia victima, a asteptat-o sa intre in scara dupa care a plecat.
Partea vatamata a declarat ca a intrat in casa la ora 3,35 cu aproximatie si primul lucru pe care 1-a facut a fost sa se spele.(reactia tipica a unei femei abuzate sexual)
Dorinta de a se refugia cat mai repede in casa, in siguranta, dar si pozitia in care inculpatul a stationat autoturismul au impiedicat-o sa observe nr. de inmatriculare si de aceea, la data de 15. 06.2007 (vineri) cand a depus plangerea la IPJ Iasi nu a putut furniza informatii care sa fi putut conduce de indata la identificarea barbatului care a agresat-o.
La data de 16.06.2007 partea vatamata a fost audiata, prezentand situatia de fapt in maniera aratata mai sus si semnalmentele barbatului astfel " inaltime de peste l,8o metri, corpolenta solida, fata ovala, ten inchis spre deschis, buze normale, ochi inchisi la culoare, par tuns scurt, aspect neingrijit, cu breton mic in fata de culoare inchisa, nebarbierit".
Tot la data de 16.06.2007 a avut loc conducerea in teren si refacerea traseului parcurs in noaptea anterioara.
La data de 18 iunie 2007 (luni) victima s-a prezentat la IML Iasi pentru examinare medico-legala. Din continutul certificatului medico-legal nr.4440, s-a retinut:
" C.A.M prezinta o deflorare incompleta ce poate data din noaptea de 14/15.06.2007. Pe corp nu prezinta semne de violenta".
In perioada de dupa agresiune, partea vatamata a urmat consiliere si psihoterapie, evaluarea aflata la fila 18 dosar de urmarire penala formand convingerea asupra existentei unei traume severe.
La aceste aspecte evidentiate de situatia de fapt, instanta a facut urmatoarele precizari :
1). Prin Decizia Penala nr. 3/2005 publicata in M.Of. nr. 867/27.09.2005, Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis un recurs in interesul legii si, implicarea disp.art. 197 alin. 1 cu referire la art. 198 Cod penal si art. 201 Cod penal, a statuat aceea ca : "prin act sexual de orice natura, susceptibil de a fi incadrat in infractiunea de viol prevazuta de art. 197 Cod penal, se intelege orice modalitate de obtinere a unei satisfactii sexuale prin folosirea sexului sau actionand asupra sexului, intre persoane de sex diferit sau de acelasi sex, prin constrangere sau profitand de imposibilitatea persoanei de a se apara sau de a-si exprima vointa".
Aceasta definitie data actului sexual prin constrangere, deci violului, conform disp. art. 197 alin. 1 Cod penal, arata aceea ca violul reprezinta orice modalitate de obtinere a unei satisfactii sexuale prin folosirea sexului sau actionand asupra sexului, neindicand modalitatea in care se poate obtine o astfel de satisfactie, conform definitiei _.. satisfactia reprezinta un sentiment de multumire, de placere, act prin care cineva obtine sau da cuiva ceea ce pretinde, doreste, deci in cazul infractiunii de viol nu intereseaza daca penetrarea a fost partiala sau totala, daca inculpatul a ejaculat sau nu, daca himenul partii vatamate a fost deflorat partial sau total, ci o actiune asupra sexului partii vatamate, actiune realizata prin constrangere (care poate fi fizica sau morala si care reprezinta actul de a sili, a obliga pe cineva sa faca un lucru pe care nu l-ar face de bunavoie). Acestea coroborat cu concluziile certificatului medico-legal nr. 4440/18.06.2007 ce atesta ca numita C A-M prezinta o deflorare incompleta ce poate data de 14/15.06.2007 si pe corp nu prezinta urme de violenta, au determinat instanta sa respinga cererea formulata de inculpatul H.A.O privind schimbarea incadrarii juridice din "viol" in "tentativa de viol". Conform disp.art. 20 alin. 1 Cod penal, tentativa consta in punerea in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care a fost intrerupta sau nu si-a produs efectul. Atat timp cat, conform mentiunii din certificatul medico-legal, reiese ca a avut loc o deflorare incompleta, rezulta ca penetrarea a avut loc, dar nu a fost totala, deci executarea si-a produs efectul, dar partial, motiv pentru care instanta a respins aceasta cerere.
2). Atitudinea manifestata de inculpatul H. O.-A. constand in deschiderea portierei dreapta fata lasa loc de interpretari constand in aceea ca a dorit ca victima sa ocupe acest loc in autoturism, contrar regulii in baza careia beneficiarul serviciului de taximetrie ocupa bancheta din spate, nu cea din fata. Acest aspect poate contura ideea ca soferul a dorit ca victima sa ocupe locul de langa el pentru a-i fi facila atitudinea practicata ulterior. Acesta este un aspect subiectiv in interpretare, la fel ca si audierea concubinei inculpatului, S. M., a carei declaratie este in esenta sa, in favoarea concubinului sau.
3). La aceste aspecte se adauga aceea ca infractiunile cuprinse in Cap. III, Sectiunea II, Titlul II din Codul Penal, cele privitoare la viata sexuala se probeaza numai cu mijloace de proba indirecte, nu exista probatoriu direct. Probele indirecte nu furnizeaza informatii care pot dovedi in mod direct vinovatia sau nevinovatia inculpatului; aceste probe pot conduce la anumite concluzii in cauza penala numai in masura in care se coroboreaza cu continutul altor probe directe (certificat medico-legal) sau indirecte.
4). C A-M, atat prin atitudinea dovedita dupa ce a ajuns acasa (s-a spalat imediat dupa ce a intrat in casa), reactia avuta atunci cand l-a recunoscut si revazut pe inculpat (relatata de prietena sa, prin aceea ca atitudinea victimei s-a schimbat, fata acesteia suferind teama, frica, spaima), aspectele constatate prin examinarea victimei de catre un specialist psihiatru (tulburare de stres postraumatic acut) denota incadrarea acesteia in a doua categorie de clasificare a victimelor, respectiv femeile ca victima - ce apar mai ales in cazul infractiunilor de natura sexuala, situatie valabila in primul rand pentru femeile tinere. In literatura de specialitate (psihologie judiciara) s-a aratat ca unul din motivele pentru care femeile devin tinta ale infractorilor, porneste de la modul de a-l vedea al infractorilor, deoarece ei au trecut printr-un proces de desensibilizare care reduce sau chiar elimina in totalitate sentimentele si starile de vinovatie, rusine, remuscare, mustrari de constiinta, inhibitii morale. Astfel de persoane incearca sa alunge din minte imaginile victimelor lor, sustinand ca acestea au consimtit si ca au fost dispuse sa accepte actul infractional, iar valoarea personala a victimelor este adesea devalorizata, iar pierderile suferite de victime sunt negate. Aceste teorii sunt cuprinse in tratate de specialitate si incearca sa demonstreze de ce unele persoane, aparent normale si care corespund tuturor criteriilor bio-sociologice, ajung la un moment dat sa realizeze acte infractionale de o anumita gravitate.
5). Faptul ca victima C.A.M nu a putut preciza culoarea si/sau marca masinii ce era condusa de inculpatul H.O.A este irelevant, deoarece victima a precizat ca nu are cunostinte in ceea ce priveste marcile de autoturisme, culoarea masinii este deformata datorita orei inaintate (01:00 dimineata), a iluminatului stradal si a luminii panourilor publicitare, iar atunci cand se apeleaza la serviciile unei firme de taximetrie, nu de fiecare data persoana solicitanta este atenta la marca masinii, culoarea masinii, culoarea tapiteriei si alte elemente ce compun acea masina.
Fiind dovedita astfel existenta vinovatiei penale in sarcina inculpatului, sub forma intentiei directe, in drept, faptele inculpatului H.O.A care, in noaptea de 14/15.06.2007, a constrans-o, prin folosirea fortei fizice, pe partea vatamata C.A.M sa intretina un raport sexual, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de "viol", prev. si ped. de art. 197 alin. 1 Cod penal.
La individualizarea pedepsei s-a tinut cont de disp.art. 72 Cod penal ce indica criteriile generale de individualizare a pedepsei, si anume : dispozitiile partii speciale din Codul penal, limitele de pedeapsa prevazute de lege, gradul de pericol social al faptei savarsite, persoana inculpatului, imprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala.
Fata de acestea, instanta a condamnat inculpatul H.O.A la o pedeapsa legala prevazuta in limitele textului de incriminare, pedeapsa ce va fi executata in regim de detentie, prin raportare la criteriile ce definesc gradul de pericol social al infractiunii si anume : modul de savarsire a faptei, scopul urmarit, imprejurarile in care fapta a fost comisa, urmarea produsa, persoana si conduita faptuitorului.
Cu privire la latura civila a cauzei, instanta a retinut in speta, ca sunt intrunite cumulativ conditiile de existenta ale raspunderii civile delictuale, si anume :
1). existenta prejudiciului - prin realizarea faptei, partea vatamata a suferit o dauna, atat in domeniul somatic - o deflorare incompleta, cat si in domeniul psihic - trauma cauzata de exercitarea asupra sa a unei infractiuni cu privire la viata sexuala;
2). existenta faptei ilicite - fapta realizata de inculpatul H.O.A intruneste trasaturile esentiale ale infractiunii, respectiv fapta ce prezinta pericol social, este savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala, conform art. 17 Cod penal;
3). existenta legaturii de cauzalitate dintre prejudiciu si fapta ilicita - trauma suferita de partea vatamata C.AM. este urmarea atitudinii ilicite a inculpatului H.O.A, respectiv urmarea realizarii unui act infractional;
4). existenta vinovatiei inculpatului - acest aspect a fost lamurit in considerentele expuse anterior, in sensul ca HOA a realizat prezenta fapta cu forma de vinovatie a intentiei directe, prev. de art. 19 pct. 1 lit.a Cod penal - a prevazut rezultatul faptei sale, urmarind producerea lui prin savarsirea acelei fapte.
La aceste criterii ce atesta exercitarea unei fapte ilicite asupra victimei, instanta a retinut si ca aceasta fapta ilicita a avut repercusiuni atat asupra fizicului partii vatamate, cat si asupra psihicului acesteia, componenta fizica a fost afectata prin aceea ca partea vatamata C.A.M a avut un contact sexual impotriva vointei sale, iar componenta psihica este relevata prin diagnosticul stabilit de un specialist - tulburare de stres postraumatic acut, cat si prin consecintele traumei suferite de o persoana asupra careia se exercita o astfel de infractiune, consecinte ce pot avea influente asupra vietii private si sociale a victimei.
Pentru acestea, instanta a admis in parte actiunea civila formulata de partea vatamata C.A.M, obligand inculpatul, in solidar cu partea responsabila civilmente, la plata sumei de 25.000 lei catre partea vatamata C.A.M.
A fost obligat inculpatul, in solidar cu partea responsabila civilmente, la plata cheltuielilor judiciare catre stat.
Partea civila si inculpatul au depus la dosar note de concluzii scrise.
* * *
Impotriva acestei sentinte au formulat apel inculpatul H.A.G si partea responsabila civilmente SC "N.T" SRL-Iasi.
Inculpatul H.A.G a criticat sentinta primei instante sub aspectul temeiniciei si legalitatii, invocand, in esenta, urmatoarele:
- instanta de fond nu a realizat o analiza justa si temeinica, a probatorului administrat atat in faza de urmarire penala, pronuntand o solutie de condamnare fundamental gresita raportat la situatia de fapt reiesind din probe; mai mult, instanta de fond a ignorat aproape integral toate exceptiile de forma si de fond ridicate de inculpat prin aparator cu ocazia dezbaterilor orale pe fondul cauzei, cat si in memoriul de concluzii scrise depuse la dosarul cauzei (la data de 5.07.2010) refuzand in acest fel dreptul la aparare al acestuia, garantat de normele procesual penale; singurul aspect asupra caruia instanta s-a aplecat a fost cel legat de eventuala schimbare de incadrare juridica a faptei din infractiune consumata in infractiune tentata - (fila 6 a sentintei apelate);
- instanta de fond isi "argumenteaza" solutia de condamnare in mod exclusiv declaratiile si "manifestarile" partii vatamate, ignorand prevederile dispozitiilor art.75 C.pr.pen. privind necesitatea coroborarii acestora cu "fapte sau imprejurari ce rezulta din ansamblul probelor existente in cauza"; instanta de fond s-a limitat la a efectua o insiruire a probelor administrate (filele 3-4 din sentinta apelata) fara a face o analiza a acestora, fara a mentiona in ce masura fiecare dintre acestea au format convingerea instantei;
- instanta nu a stabilit daca in cauza se poate retine existenta unui viol si nici daca este vorba de o agresiune comisa de H.A;
o cu privire la existenta unui raport sexual prin constrangere, s-a subliniat ca, in fapt, prin certificatul IML 4440/18.06.2007 se concluzioneaza asupra existentei unei deflorari incomplete ce poate data din 14/15.06.2007 certificat ce mentioneaza o membrana himeneala integra, dar cu o regiune restransa - ora 9 - cu margini infiltrate si usor sangerande si se precizeaza expres ca "pe corp nu prezinta semne de violenta", aspecte ce nu au fost elucidate, in sensul de a stabili care ar fi putut fi sursa acelor mici infiltrate sangerande, daca acestea sunt consecinta penetrarii zonei vaginale sau altor cauze (de exemplu, patologice); actul medico-legal in sine, prin prisma acestor concluzii nu dovedeste existenta unui act sexual realizat prin participarea unei alte persoane; mai mult in conditiile in care victima si prietenele acesteia afirma ca partea vatamata nu intretinuse vreun raport sexual, trebuie apreciat ca aceasta la acea data victima nu avea capacitatea de a distinge daca s-a realizat un raport sexual sau nu; in consecinta, s-a solicitat schimbarea incadrarii juridice a faptei din infractiunea de viol in forma consumata in infractiunea de viol in forma tentata; in ceea ce priveste referirea facuta de instanta de fond (fila 6 a sentintei apelate) la continutul deciziei Deciziei nr. III din 23 mai 2005 a ICCJ -Sectiile Unite intr-un recurs in interesul legii, argumentare este neconvingatoare ca si criterii de distinctie intre infractiune consumata si tentativa la infractiunea de viol, pentru ca din lecturarea deciziei invocate, acest R.I.L. nu stabileste decat distinctia dintre continutul constitutiv doua infractiuni diferite referitoare la viata sexuala - violul si perversiunea sexuala (nicidecum distinctia forma tentata - forma consumata). Distinctia intre doua faze de executare - forma tentata/forma consumata - nu poate fi data de scopul propus la comiterea actului (obtinerea de satisfactii sexuale) ori de obiectul asupra caruia se indreapta actiunea (organele sexuale ale victimei), ci de gradul de realizare (integrala sau nu) a elementului material al infractiunii (in opinia noastra, tentativa imperfecta, intrerupta fiind singura susceptibila a fi comisa in varianta prevazuta de art.197 alin.l C.pen.). Cu privire la constrangere, nu exista nici o proba, in afara declaratiei victimei, care sa dovedeasca realizarea unui act de constrangere - cu atat mai mult cu cat se invoca o constrangere fizica; actul medico-legal infirma orice fel de leziune; victima nu a strigat nici un moment, nu a fugit de agresor nici dupa violul tentat, preferand sa solicite taximetristului sa o duca acasa si nu a reactionat nici imediat dupa viol cand, iesind cu taximetrul in soseaua principala, s-a intersectat cu o masina de politie avand blocurile optice in functiune ; victima a cerut agresorului sa foloseasca un prezervativ si declara ca, pe parcursul drumului spre casa a incercat "sa-l traga de limba" pe agresor, sa afle mai multe despre acesta si mai mult se prezinta la examenul medico-legal la 4 zile de la agresiunea sexuala, desi plangerea penala pentru viol este consemnata la Politie in fata unui inspector de politie (barbat) cu doua zile mai devreme, pe 16.06.2007, orele 2.10 ; de asemenea, s-a subliniat ca la cercetarea la fata locului nu s-a gasit nicio urma materiala; in consecinta, intrucat nu se poate retine, dincolo de orice dubiu, ca partea vatamata C.A.M a fost victima unui viol, ca a existat un raport sexual (complet sau tentat) prin constrangere, s-a solicitat admiterea apelului formulat si prin in rejudecare schimbarea incadrarii juridice a faptei inculpatului din infractiune consumata in infractiune tentata si achitarea inculpatului H.A.G pe motiv ca fapta de viol nu exista (art.10 lit.a C.proc.pen.) ori ca lipseste constrangerea ca element constitutiv al acestei infractiuni (art.10 lit.d C.proc.pen.);
o cu privire la identitatea autorului, declaratiile partii vatamate si ale martorilor difera raportat la doua momente importante ale anchetei penale - depunere plangerii, respectiv, intalnirea "accidentala" a victimei cu presupusul agresor; astfel daca initial declaratiile sunt certe in sensul ca agresorul conducea "autoturism marca Cielo de culoare galben dechis lamaie....nu am remarcat semne distinctive pe caroserie sau in interiorul autoturismului", ulterior masina nu mai era galben lamai ci doar galben, nu mai era Daewoo Cielo, ci era o Dacia Solenza de culoare galben portocaliu; or, toate aceste modificari survin in declaratii dupa ce in 09 septembrie 2007 victima impreuna cu martora E.C, colega de master si buna prietena, cautand prin baruri in jurul orelor 22.00 - 23.00 pe niste amici, la iesirea dintr-un bar aflat pe strada Armeana partea vatamata a observat un barbat si a apreciat ca acel barbat a violat-o; si descrierea agresorului - in prezenta caruia victima a stat mai bine de 1 ora - era una vaga, generala, descriere ce putea corespunde la mii de indivizi din orasul Iasi - "barbat, inaltime peste l,80m, corpolenta solida, ochi inchisi la culoare,tuns scurt, aspect neingrijit, cu breton mic in fata de culoare inchisa, nebarbierit" ; dupa acest moment, in declaratiile din 09.10.2007 si respectiv 20.12.2007, victima aduce noi elemente de identificare sau isi modifica declaratiile anterioare; ulterior victima precizeaza ca "autoturismul TAXI in care am urcat in fata barului PALAS si in care s-a consumat violul putea fi si Dacia Solenza", caci eu practic nu sunt cunoscatoare a marcilor de autoturisme"; evident, fata de o asemenea schimbare radicala de declaratie, dupa circa 2 luni de la data cand l-a "identificat" pe H.A.G ca agresor si i-a "identificat" masina - la circa 6 luni de la declaratia initiala foarte proaspata in memorie dupa comiterea violului - este neconvingatoare ; mai mult, toti martorii indica initial un autoturism Daewoo Cielo si ramane neclar de ce chiar in totala ignoranta a marcilor de masini, victima a indicat totusi una, iar confuzia este lamurita abia la 6 luni de la data savarsirii faptei; in acelasi sens neconvingatoare sunt si schimbarile de declaratii ale martorilor oculari; dubiul cu privire la corectitudinea si acuratetea declaratiilor date de persoana vatamata si de prietenii acesteia, in calitatea de martori, rezulta si din plansa foto depusa la dosarul cauzei de inculpat prin aparator la termenul din 18/03/2010; mai mult nici detalii oferite de partea vatamata despre interiorul autoturismului nu se potrivesc descrierii unui autoturism Dacia Solenza; astfel operatiunea de rabatare a scaunului din stanga soferului, lumina bordului descrise de partea vatamata sunt specifice autoturismului marca Daewoo Cielo si nu unui autoturism Dacia Solenza;
- cu privire la restul probatoriului administrat, in special cel din faza de urmarire penala, s-a aratat ca acesta este plin de erori si nu sustine acuzarea adusa prin actul de inculpare; astfel "recunoasterea din grup" a inculpatului si "recunoasterea masinii" nu respecta reguli minime de tactica criminalistica astfel ca rezultatul acestor"recunoasteri" este lipsit de valoare probatorie; raport de constatare tehnico-stiintifica cu nr.133520 din. 01.2008 cuprinzand 3 file si 2 anexe se refera la subiectul B. C. ce se expertizeaza la solicitarea BIROULUI POLITIEI RURALE nr.841433/07.01.2008, pentru ca in fila urmatoare sa se regaseasca intrebari despre inculpatul H.A.G. si concluzii despre subiectul C.A.M; mai mult testul poligraf nu inlatura posibilitatea ca victima sa se afle in eroare asupra identitatii faptuitorului, erori pe care le-a manifestat de-a lungul intregii anchete penale; cu privire la cine a utilizat autoturismul de taxi Dacia Solenza cu nr.IS___., este necontestat ca in cursul zilei de 14 iunie 2007 inculpatul a condus acea masina, dar nedovedite sustinerile ca ar fi condus in timpul noptii - cand se sustine ca s-a comis pretinsul viol; atat martora S.M cat si martorul M.E, au confirmat ca inculpatul nu lucra ca si taximetrist decat in week-end, in cursul saptamanii (agresiunea s-a comis joi seara) nefiind suficienti clienti pentru a continua activitatea si dupa lasarea intunericului. Mai mult, martora S.M a confirmat ca in noaptea de 15 iunie 2007 in mod cert inculpatul nu s-a aflat la taximetrie dupa orele 23.00, insa instanta a ignorat aceste probe; invocarea in rechizitoriu a "similitudinilor" cu un alt viol de care a fost acuzat inc. H.A ca si "proba" a faptei de fata constituie o incalcare grosolana a prezumtiei de nevinovatie de care se bucura si s-a bucurat chiar si dupa ce acel proces penal s-a stins fara rasturnarea acestei prezumtii, printr-o solutie de incetare a procesului penal; in acest dosar nu exista probe care sa dovedeasca savarsirea de catre inculpatul H.A a infractiunii de viol asupra partii vatamate, ci doar sustinerile partii vatamate, pline de reveniri si incertitudini, declaratii replicate, multiplicate prin declaratiile unor martori care post factum au preluat si au oferit aceleasi sustineri ale partii vatamate, fara alte minime probe materiale; In consecinta existand cel putin un dubiu cu privire la existenta faptei si identitatea faptuitorului, s-a solicitat in temeiul art.10 lit.c C.pr.penala achitarea inculpatului, iar in latura civila respingerea pretentiilor civile; in subsidiar s-a apreciat ca aplicarea unei pedepse de 7 ani inchisoare, dincolo de jumatatea spre maxim apare ca fiind nelegala si netemeinica, realizata cu nerespectarea criteriilor de individualizare stabilite de art.72 C.pen, toate elementele pledand, in caz de condamnare, pentru o pedeapsa sub minim-ul special.
Partea responsabila civilmente SC N.T SRL prin apelul formulat a apreciat ca obligarea societatii la plata daunelor in solidar cu inculpatul H.A.G, in cuantum de 25.000 lei, este nelegala si netemeinica.
In motivare s-a aratat ca introducerea in cauza a societatii in calitate de comitent si in baza art. 1000 alin. 3 Cod civil nu este legala si corecta, avand in vedere ca SC N.T a respectat conditiile legale la angajarea inculpatului H.A.G ca sofer taximetrist. Intre inculpat si societate a fost incheiat un contract de munca inregistrat sub nr. 266295/2006, programul de lucru pe zi fiind de 4 ore si exercitarea atributiilor peste acest program era responsabilitatea conducatorului auto. Din declaratia martorului M.E rezulta ca inculpatul a preluat masina la ora 9 dimineata si tot acelasi martor face afirmatia ca tura era de 24 h de lucru, lucru total neadevarat. Fapta a fost savarsita la ora 1 noaptea, cand inculpatul era iesit din cadrul programului de munca. S-a apreciat ca teoria garantarii de catre societate pentru faptele angajatului sau nu poate fi aplicata in speta si este necesar a se determina un raport de cauzalitate dintre prejudiciu si fapta persoanei pentru care raspunde. Comitentul raspunde pentru fapta prepusului in baza art. 1000 alin 3 in functiile ce le au in limitele atributiilor stabilite si in limitele orelor de program. Inculpatul H.A.G a abuzat de functia ce o avea depasind atributiile prin folosirea autoturismului peste timpul de lucru si in interesul sau si in consecinta raspunderea pentru prejudiciul cauzat revine inculpatului personal. Exercitarea meseriei de sofer de taxi a constituit un prilej pentru a comite fapta ilicita si exercitarea atributiilor a fost doar un pretext pentru savarsirea faptei. Garantia la care face referire sentinta pronuntata pe care trebuie s-o dea societatea este limitata la cele 4 ore de munca si nu poate fi extinsa din oficiu de catre instanta. Necesitatea dovedirii culpei comitentului era necesar si trebuie avut in vedere ca prepusul nu exercita atributiile in cadrul normal al timpului de lucru. Inculpatul a depasit limitele contractului de munca, abuzand de functia sa si a actionat pentru propriul interes si impotriva interesului comitentului. Instanta a facut o extindere nelimitata si nejustificata a raspunderii comitentului. In consecinta, s-a apreciat ca societatea nu poate fi obligata ca parte responsabila civilmente.
Prin incheierea de sedinta din 14.10.2010 avand in vedere dispozitiile art.385 indice 1 lit. d Cod procedura penala potrivit carora sentintele pronuntate cu privire la infractiuni pentru care punerea in miscare a actiunii penale se face la plangerea prealabila a partii vatamate pot fi atacate cu recurs, s-au calificat caile de atac exercitate ca fiind recursuri, procedandu-se la constituirea legala a completului din 3 judecatori.
Inculpatul a depus completari la motivele expuse in sustinerea recursului, invocand urmatoarele:
1. Intreaga judecata la fond s-a desfasurat cu inculpatul citat si mentionat in incheieri de sedinta (inclusiv in minuta si hotararea de condamnare) cu un nume gresit - ceea ce impune casarea sentintei fie cu trimitere spre rejudecare, fie cu restituirea catre organul de urmarire penala; astfel dispozitia de trimitere in judecata din rechizitoriu se refera la H.O.A si nu H.A.G, care este numele real al inculpatului; mai mult intreaga judecata la fond s-a desfasurat cu inculpatul citat cu un nume gresit, iar minuta si hotararea fondului se pronunta fata de H.A.R- ceea ce impune casarea sentintei fie cu trimitere spre rejudecare, fie cu restituirea catre organul de urmarire penala; daca o eventuala procedura viciata (prin citarea inculpatului cu un nume gresit) s-ar putea aprecia ca fiind acoperita prin faptul ca la primul termen de judecata (termenul din 19.2009, incheiere fila 17 fond) acesta a fost prezent, primind termen in cunostinta, in schimb dispozitiile din Rechizitoriu, precum si dispozitiile din minuta si cele din hotararea de condamnare nu pot fi acoperite si sunt lovite de nulitate absoluta.
2. In situatia in care instanta de fond, refuzand a raspunde exceptiilor de forma si de fond legate de probatoriul administrat, a pronuntat o hotarare netemeinica si nelegala, se impune nu doar desfiintarea acesteia, dar si casarea cu trimitere spre rejudecare, in caz contrar s-ar incalca inculpatului dreptul la doua grade de jurisdictie (art.2 paragraful 1 din Protocolul 7 al CEDO)
3. In subsidiar, s-a solicitat a se retine ca instanta de fond a pronuntat o pedeapsa excesiva, nejustificata in raport cu criteriile de individualizare stipulate de art.72 C.pen; indicarea doar a criteriilor legale pentru individualizarea pedepsei, fara trimitere la aspectele concrete ale cauzei judecate care au conduc spre o astfel de individualizare a pedepsei, nu satisface exigentele procedurale. In speta, inculpatul nu are antecedente penale, a fost prezent la toate termenele de judecata, este o persoana cu o buna insertie sociala, cu un loc de munca prin care se intretine. De asemenea, raportat la fapta imputata acestuia, vorbim de un viol in forma simpla, fara existenta unor urme de violenta fizica, cu folosirea unui prezervativ la solicitarea victimei, o fapta aflata ca modalitate de savarsire la limita dintre fapta tentata si fapta consumata. In consecinta s-a solicitat admiterea recursului in temeiul art.3859 alin.l pct.14 si in rejudecare reindividualizarea sanctiunii aplicate prin coborarea acesteia sub minim-ul special prevazut de lege (de 3 ani) si cu analizarea posibilitatii de individualizare a executarii sub aspectul suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei.
In recurs, a fost administrata proba cu inscrisuri, fiind depus la dosar contractul de munca incheiat intre inculpat si partea responsabila civilmente.
* * *
Analizand cauza prin prisma motivelor invocate de catre recurenti, precum si, din oficiu, sub toate aspectele de fapt si de drept, tribunalul retine urmatoarele:
I. In ceea ce priveste chestiunile procedurale invocate:
1. Desi sunt reale sustinerile apararii referitoare la indicarea unui prenume gresit al inculpatului atat in actul de sesizare al instantei, cat si in actele procedurala intocmite la judecata in fond, aspectele sesizate nu sunt de natura sa conduca la sanctiunea procedurala a nulitatii absolute. Pe de o parte, cazurile de nulitate absoluta sunt de stricta reglementare si aplicare, fiind subsumate dispozitiilor exprese ale art.197 alin.2 Cod procedura penala. Incalcarea altor dispozitii procedurale poate atrage sanctiunea nulitatii, doar in conditiile art.197 alin.1 Cod procedura penala, prin dovedirea existentei unei vatamari ce nu ar fi putea fi inlaturata altfel, decat prin anularea actului. Or, pe de o parte, prin indicarea tuturor datelor de stare civila ale inculpatului, atat in actul de sesizare al instantei, cat si in cuprinsul minutei si sentintei de fond, a fost eliminata orice posibila vatamare procedurala reala, in conditiile in care codul numeric personal este unic si individual. Pe de alta parte, legea reglementeaza expres, prin dispozitiile art.195 C.pr.penala calea procedurala de indreptare a erorilor evidente, solutia procesuala neputand fi in nici un caz cea sustinuta de aparare, referitoare la trimiterea cauzei la rejudecare.
2. Nici sustinerile apararii referitoare la incalcarea dreptului inculpatului la doua grade de jurisdictie (art.2 paragraful 1 din Protocolul 7 al CEDO), nu pot fi retinute in cauza. Este real, ca in jurisprudenta Curtii Europene s-a statuat ca dreptul la un proces echitabil nu poate fi considerat efectiv decat daca cererile si observatiile partilor sunt intr-adevar "auzite", adica examinate conform normelor de procedura de catre tribunalul sesizat. Altfel spus, art. 6 implica mai ales in sarcina "instantei" obligatia de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor si al elementelor de proba ale partilor, cel putin pentru a le aprecia pertinenta - (Hotarare nr. 4/2005 din 28/04/2005,publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 1049 din 25/11/2005, Cauza Albina impotriva Romaniei -paragraf 30). Insa, daca intr-adevar obligatia pe care o impune art. 6 paragraful 1 instantelor nationale de a-si motiva deciziile nu presupune existenta unui raspuns detaliat la fiecare argument (Hotararea Perez, paragraful 81; Hotararea Van der Hurk, paragraful 61; Hotararea Ruiz Torija, paragraful 29; a se vedea, de asemenea, Decizia Jahnke si Lenoble impotriva Frantei, Cererea nr. 40.490/98, CEDH 2000-IX), totusi pentru ca dreptul la un proces echitabil sa nu ramana exclusiv un drept iluzoriu, este necesar ca instanta sa fi examinat totusi in mod real problemele esentiale care i-au fost supuse. Or, nici o imprejurare nu permite Tribunalului sa aprecieze ca instanta de fond nu a analizat in mod real vreuna din tezele apararii, prima instanta raspunzand, atat prin stabilirea situatiei de fapt, cat si prin precizarile realizate, la cea mai mare parte din argumentele expuse. De altfel, statuand asupra existentei faptei si a vinovatiei inculpatului, prima instanta a inlaturat indirect tezele apararii, mai ales in conditiile in care echitatea jurisdictionala nu poate presupune un raspuns exact si detaliat la toate aspectele invocate, dintre care unele tin exclusiv de retorica defensiva.
II. In ceea ce priveste fondul cauzei, Tribunalul retine urmatoarele:
Prima instanta a administrat in mod legal un probatoriu pertinent concludent si util, pe care l-a evaluat corect si in baza caruia a stabilit just situatia de fapt, ce nu comporta critici.
Totodata, pe baza mijloacelor de proba administrate a stabilit vinovatia inculpatului, modalitatea de actiune a acestuia, fiind descrise imprejurarile comiterii infractiunii,data si locul savarsirii acesteia, fiind respectate exigentele art.356 b, c Cod procedura penala, Tribunalul insusindu-si argumentatia primei instante.
Recurentul inculpat a sustinut atat in fata primei instante, cat si prin recursul formulat existenta simultana a mai multor cauze ce impiedica exercitarea actiunii penale, cauze reglementate de dispozitiile art. 10 lit.a, lit.c si lit.d Cod procedura penala.
Or, analizand succesiv apararile formulate, in deliberare, Tribunalul a apreciat ca acestea nu se sustin fata de probatoriile administrate in cauza.
1. Astfel, in ceea ce priveste teza defensiva referitoare la inexistenta faptei, in materialitatea sa, Tribunalul retine ca din punct de vedere legal, cauza prevazuta de dispozitiile art.10 lit.a Cod procedura penala poate fi retinuta numai atunci cand din probele administrate nu rezulta ca s-ar fi savarsit vreo fapta care sa fi produs modificari fizice in lumea inconjuratoare.
Or, o astfel de teza juridica nu poate fi retinuta in cauza, fata de ansamblul probatoriilor administrate. Principiului echivalentei valorii probante a dovezilor administrate in cursul urmarii penale si in cursul judecatii, conform art.62 Cod procedura penala obliga la analizarea dovezilor in ansamblu, neputandu-se realiza o distorsiune a elementelor probatorii, prin retinerea exclusiv a celor favorabile inculpatului.
Tribunalul, retine ca in cauza, la data de 15.06.2007, partea vatamata C.A.M. a formulat plangere penala in care a reclamat ca o persoana necunoscuta, in data de 15.06.2007, in jurul orelor 1.20, a transportat-o cu un autoturism taxi, insa a refuzat sa opreasca la adresa indicata si a dus-o pe drumul judetean Iasi - Vaslui spre o destinatie necunoscuta. Ulterior, in apropierea unei paduri, posibil padurea din comuna Mogosesti a facut stanga, pe un drum agricol, unde a oprit taximetrul si prin amenintare cu acte de violenta a constrans-o sa intretina un raport sexual normal o singura data.
La acea data, partea vatamata C.A.M. era studenta bursiera la facultatea de Stiinte Politice la Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iasi, absolventa a Colegiului National "Emil Racovita", fiind descrisa de cunoscuti ca avand o moralitate ireprosabila.
Or, fata de conduita sociala a partii vatamate nu se poate aprecia ca aceasta ar fi avansat o alegatie acuzatorie grava impotriva unei persoane necunoscute, la acel moment, fara vreun fundament real, in ciuda sentimentelor normale de pudoare si reticenta.
Mai mult, plangerea partii vatamate a fost sustinuta de certificatul medico-legal nr.4440/18.06.2007 emis de IML Iasi care a concluzionat ca partea vatamata C.A.M. "prezinta o deflorare incompleta ce poate data din 14/15.06.2007". Prezentarea la IML la data de 18.06.2007 s-a datorat faptului ca ziua de 15.06.2007 a fost o zi de vineri, programul IML fiind pana la ora 14.00.
Desi apararea a apreciat ca in conditiile in care certificatul mentioneaza "o membrana himeneala integra, dar cu o regiune restransa - ora 9 - cu margini infiltrate si usor sangerande" nu se poate stabili care ar fi putut fi sursa acelor mici infiltrate sangerande(neexcluzandu-se cauzele patologice), sustinerile nu pot fi retinute. Concluziile certificatului medico-legal nr.4440/18.06.2007 emis de IML Iasi sunt de certitudine in sensul existentei unei deflorari incomplete datand din 14/15.06.2007, neindicandu-se posibilitatea unor cauze patologice. Mai mult este in sarcina organelor judiciare de a determina, pe cale de ancheta, modalitatea de producere a leziunii himenale, neputandu-se impune specialistilor medico-legali sa determine cauza aparitiei "deflorarii", definita ca "actiune de rupere a himenului".
De asemenea, s-a sustinut de aparare ca lipsa de experienta sexuala a victimei poate determina incapacitatea acesteia de a distinge daca s-a realizat un raport sexual sau nu. O astfel de teza atribuie cunoasterii empirice un rol esential si ignora cu desavarsire ansamblul datelor si informatiilor pe care o persoana instruita le dobandeste in cursul formarii educationale si sociale. Absenta cunostintelor empirice nu poate determina o incapacitate de a intelege si de a califica o alta actiune umana, mai ales in conditiile in care cele mai multe fapte penale, raman, din aceasta perspectiva, necunoscute si organelor judiciare penale.
De altfel, discernamantul si capacitatea partii vatamate de intelegere, calificare si redare a evenimentelor faptice din seara de 14.06.2007 rezulta nu numai din nivelul intelectual si educational al acesteia, dar si din evaluarea psihologica si psihiatrica efectuata de psiholog C.R si medic primar psihiatru C.G (f.18 dosar UP) din care rezulta ca "subiectul prezinta o structura de personalitate stabil-emotionala, matur emotional, cu o buna capacitate de testare a realitatii si, in acest context, are reprezentarea unui act sexual, precum si a unui act sexual impotriva vointei sale". Contestarea de catre inculpat, prin aparator, a fortei probante a evaluarii realizate, nu are o baza legala, iar simpla emitere a adresei catre Spitalul Socola nu conduce la ineficacitatea probatorie a unei evaluari medicale si psihologice realizate in cadrul unui centru de specialitate organizat legal.
Sub aspectul existentei faptei, Tribunalul retine, ca in contextul naturii specifice si distinctive a infractiunii deduse judecatii, in mod corect prima instanta a apreciat ca probatoriul nu poate avea decat un caracter limitat. Lipsa unor martori oculari directi caracterizeaza de cele mai multe ori probatoriul in materia infractiunilor privitoare la viata sexuala, iar celelalte probe materiale directe nu pot fi decat probele biologice.
In cauza, declaratia partii vatamate referitoare la imprejurarile prealabile comiterii faptei reclamate se coroboreaza cu declaratiile martorilor R.T.I si ASE, care confirma faptul ca in noaptea de 14/15.06.2007, in jurul orei 1.00 partea vatamata s-a urcat intr-un taxi, pe care l-a oprit in zona Palat, iar soferul i-a deschis portiera din dreapta fata, C.A.M plecand cu acel taxi.
Partea vatamata a declarat succesiv si constant ca ulterior plecarii, nu i-a indicat taximetristului decat locul de destinatie CUG-Nicolina, iar pana in dreptul semaforului Belvedere, intre ei nu s-a purtat nici o discutie. Desi soferul a incercat sa initieze o discutie, partea vatamata a indicat ca nu avea chef de discutie si i-a mai precizat inca o data destinatia finala a traseului, iar la intrebarea acestuia "ce ar fi daca nu ai ajunge acasa?", i-a raspuns " sa nu luam in calcul aceasta posibilitate, tocmai am ajuns". Partea vatamata a indicat ca a intrat in panica doar in momentul cand soferul nu a oprit si i-a spus ca "se vor mai plimba putin", ruland taxiul spre CUG zona Fortus. Insa, in momentul depasirii si acestei zone, partea vatamata a aratat ca a inceput sa planga, incercand totodata sa-si foloseasca telefonul mobil aflat in geanta, insa soferul, sesizand gestul sau i-a luat telefonul si l-a aruncat pe bord. Masina si-a continuat traseul prin zona comunei Ciurea, in zona lacului Ciorbesti, iar ulterior la prima padure situata pe o parte si de alta a drumului judetean Iasi- Vaslui, soferul a incetinit si a intors masina, schimband directia de mers spre municipiul Iasi. Dupa circa 50 metri parcursi de la intoarcerea autoturismului a virat dreapta pe un drum agricol, nemodernizat, cultivat in partea stanga cu porumb, pe care a rulat circa 50 m, moment in care in fata lor a aparut o padure, de unde a virat la stanga, mergand inca circa 30m. Partea vatamata a precizat ca masina a fost oprita intr-o rampa de unde se vedeau luminile municipiului Iasi si a comunei Ciurea. Dupa oprirea masinii, partea vatamata a aratat ca soferul " a rabatat scaunul din dreapta, pe care era asezata, in pozitie orizontala, a intins-o pe spate pe scaun si s-a aplecat deasupra sa, cerandu-i sa o sarute. Intrucat a refuzat acest lucru, inculpatul a inceput sa-i desfaca rochia, reusind sa o dezbrace de rochie si lenjerie intima si imediat s-a dezbracat si el si s-a urcat peste ea. Partea vatamata a aratat ca l-a "implorat sa-si puna macar un prezervativ", iar soferul a scos un prezervativ (_)si a simtit cum dintr-o data si-a introdus penisul in vaginul ei, nereusind de prima data. Partea vatamata a aratat ca nu mai intretinuse vreun raport sexual si crede ca soferul a reusit sa o penetreze, intrucat a simtit o durere profunda, incat a tipat.(_) Vazand ca in continuare acuza dureri, soferul a renuntat sa finalizeze raportul sexual cu ea(_)"
Asa cum s-a aratat relatarile partii vatamate au fost constante, fara reveniri sau retractari, ceea ce, alaturi de multitudinea detaliilor oferite, confera verosimilitate atestarilor realizate, atestari ce se coroboreaza si cu concluziile certificatului medico-legal nr.4440/18.06.2007 emis de IML Iasi si marturiile directe ale martorilor M.D si ASE referitoare la starea psihica a partii vatamate in data de 15.06.2007.
De asemenea, in urma evaluarii psihologice si psihiatrice efectuate de psiholog C.R si medic primar psihiatru C.G (f.18 dosar UP) s-a stabilit ca numita C.A.M manifesta tendinte depresiv anxioase puternic accentuate pe fondul traumei suferite; instabilitate emotionala; tematica depresiv-pesimista, reducerea relationarii si tendinta de interiorizare pe fondul unei personalitati emotiv - anxioase. De asemenea prezinta episoade repetate de reactualizare a evenimentului traumatic; o frecventa ridicata in cadrul discursului a temelor referitoare la trauma; restrangerea contactelor sociale; dificultati de concentrare; insomnie; dificultati in a face fata la locul de munca si la o serie de activitati cotidiene.
Lipsa unor urme materiale directe la cercetarea la fata locului, nu poate fi apreciata ca proba absoluta a inexistentei faptei (fata de considerentele anterior expuse), in conditiile in care stergerea urmelor de pneuri putea avea alte cauze (cauze meteorologice - vant sau se putea datora texturii solului), iar partea vatamata nu a putut preciza cu certitudine ca inculpatul ar fi aruncat prezervativul in exterior (" acesta a urinat si probabil a aruncat si prezervativul).
In consecinta, fata de considerentele expuse, probatoriile administrate, astfel cum au fost retinute, in cauza nu poate fi incidenta cauza ce impiedica exercitarea actiunii penale, prevazuta de art.10 li.a C. pr. penala, fiind dovedit ca in sfera relatiilor sociale normale a intervenit o actiune a carei urmari fizice directe au fost constatate prin certificatului medico-legal nr.4440/18.06.2007 emis de IML Iasi.
2. Cu privire la fapta, in materialitatea sa, inculpatul prin aparator, a sustinut doua teze defensive:
a. - fapta nu intruneste elementele constitutive ale infractiunii de viol, prevazute de art.197 alin.1 Cod penal, fiind incidenta cauza de impiedicare a exercitarii actiunii penale prevazuta de art. 10 lit.d C.pr.penala;
b. - fapta a ramas in forma tentata, impunandu-se schimbarea de incadrare juridica din infractiunea prevazuta prevazute de art.197 alin.1 Cod penal in infractiunea prevazuta de art.20 raportat la art.197 alin.1 Cod penal.
a. Tribunalul retine fata de aceste aparari ca inculpatul accepta in subsidiar ca partea vatamata a intretinut in noaptea de 14/15.06.2007 un act sexual, in sens larg, insa contesta exercitarea oricarei constrangeri impotriva acesteia, bazandu-se pe lipsa oricaror semne de violenta pe corpul victimei si pe conduita partii vatamate.
Potrivit acestei teze, partea vatamata in mod deliberat sau cel putin consimtit, dupa petrecerea unui banchet de absolvire, s-a urcat intr-o masina tip taxi si a acceptat sa fie condusa in afara municipiului Iasi, pentru a avea un raport sexual cu un sofer necunoscut.
Or, o astfel de teza nu numai ca apare ca improbabila fata de conduita generala a partii vatamate, care la acel moment era si virgina, dar este si contrazisa de probele administrate.
Chiar daca prin certificatului medico-legal nr.4440/18.06.2007 emis de IML Iasi s-a stabilit ca partea vatamata nu a prezentat urme de violenta pe corp, constrangerea acesteia la intretinerea unui raport sexual impotriva vointei sale rezulta din toate imprejurarile faptei.
Astfel, se retine ca partea vatamata s-a urcat in masina tip taxi, solicitand sa fie dusa in zona in care locuieste. Din momentul depasirii zonei stabilite ca destinatie a cursei taxi, soferul a actionat exclusiv impotriva vointei libere a partii vatamate. Chiar daca actiunile acestuia s-ar putea subsuma elementului material al infractiunii de lipsire de libertate, avand in vedere principiul "non reformatio in pejus", orice dezbatere pe acesta tema apare ca inutila. Insa faptic, trebuie retinut ca partea vatamata s-a vazut in situatia in care se afla singura, in miez de noapte, in masina unui necunoscut care o conducea, cu viteza crescuta in afara municipiului Iasi.
Din punct de vedere legal, constrangerea consta in orice activitate/inactivitate fizica si/sau psihica care restrange/exclude libertatea de vointa si actiune a unei persoane. In acest sens, actiunea de amenintare poate fi realizata prin mijloace variate, prin cuvinte, prin gesturi, dar si prin fapte (acostarea victimelor pe strada in loc intunecos), putand fi explicita (cand se precizeaza expres raul ce se va produce), dar si implicita (punand victima in situatia de a deduce urmarea). Or, este fara indoiala, ca in conditiile in care soferul de taxi a refuzat sa opreasca autoturismul, a accelerat viteza, s-a indreptat spre o destinatie necunoscuta, a luat cu forta telefonul partii vatamate si i-a solicitat acesteia, pe un ton imperativ, sa ii comunice cu cine a vorbit, atitudinea de forta, autoritatea a soferului si situatia total necunoscuta in care se gasea a insuflat partii vatamate - femeie tanara, singura, in masina unui necunoscut, in plina noapte - o stare de temere ridicata pentru integritatea sa. In aceste imprejurari, partea vatamata a fost condusa intr-un loc necunoscut, langa o zona cu vegetatie forestiera unde a fost dezbracata si supusa unui act sexual, vointa fiindu-i anihilata ca urmare a actiunilor ilicite ale inculpatului indreptate impotriva libertatii individuale a persoanei. Desi chiar partea vatamata recunoaste ca soferul nu a exercitat acte de violenta impotriva sa si doar i-a spus "sa se linisteasca ca poate fi si mai rau", ea se refera constant in declaratiile date la sentimentul de teama, chiar panica, pe care l-a resimtit, sentiment indus si justificat de actiunile inculpatului care a actionat cu nesocotirea dreptului fundamental al persoanei - dreptul la libertate fizica. In cauza, libertatea psihica de vointa si actiune a partii vatamate a fost afectata de actiunile inculpatului insusi care i-a determinat, prin modalitatea de deplasare la locul faptei, raportul de forte disproportionat si poruncile vadit ilicite, o stare de temere reala.
Din punct de vedere neuro-psihic si metabolic, sentimentul de frica poate cauza efecte contrastante in raport cu indivizii si circumstante, ba chiar reactii alternante la una si aceeasi persoana: accelerarea batailor inimii sau incetinirea lor; o respiratie rapida sau prea lenta; o contractie sau dilatatie a vaselor sangvine; o hiper- sau o hiposecretie a glandelor; un comportament de imobilizare sau exteriorizare violenta. In cazurile limita, inhibitia va merge pana la o pseudoparalizie in fata primejdiei (stari cataleptice), iar exteriorizarea va duce la o dezlantuire de miscari violente si neadaptate, caracteristice panicii. Manifestare exterioara si in acelasi timp experienta interioara, emotia produsa de frica elibereaza asadar o energie neobisnuita si o difuzeaza in tot organismul.
Or, inhibitia comportamentala a partii vatamate, analizata critic de aparare (nu a tipat, nu a strigat, nu a incercat sa fuga) este asociata psiho-fiziologic cu sentimentul de frica, fiind consacrata lingvistic prin expresia "a paraliza de frica". De altfel, orice tentativa a partii vatamate de a fugi sau de a solicita ajutor aparea ca fiind sortita esecului, in conditiile de timp si loc in care s-a savarsit fapta (noaptea, intr-o zona pustie, in afara oricarei localitati). Chiar daca partea vatamata relateaza ca ulterior plecarii din zona unde s-a produs violul a vazut o masina de politie, aceasta nu avea posibilitati reale de apelare la ajutor, intrucat nu putea opri masina. Solicitarea partii vatamate ca agresorul sa-si puna macar un prezervativ nu reflecta decat nivelul superior de instructie al partii vatamate si constientizarea riscurilor la care era expusa. Faptul ca partea vatamata a incercat sa afle informatii despre agresor ulterior faptei indica doar capacitatea acesteia de repliere si dorinta de tragere la raspundere penala a agresorului sexual, dorinta ce va persista si ulterior, dupa cum se va arata. Conduita victimei dupa ajungerea acasa nu poate produce vreun efect juridic asupra elementelor constitutive ale infractiunii, iar aprecierea "normalitatii" comportamentului acesteia nu face obiectul cercetarii jurisdictionale penale. De altfel, chiar psihologic este greu de stabilit paternul comportamental "normal" intr-o situatie nu numai anormala, dar extrem de traumatizanta.
In consecinta, apreciind ca neintemeiate criticile formulate in recurs, sub acest aspect, Tribunalul retine ca in mod corect prima instanta a apreciat ca partea vatamata C.A.M a fost supusa unui act sexual, prin constrangere, fapta intrunind elementele constitutive pe latura obiectiva, a infractiunii de viol.
b. In ceea ce priveste cererea de schimbare a incadrarii juridice formulate, Tribunalul retine ca este reala sustinerea apararii ca Decizia nr. III din 23 mai 2005 a ICCJ -Sectiile Unite a fost data intr-un recurs in interesul legii pentru a realiza distinctia dintre continutul infractiunilor de violul si perversiunea sexuala. Insa, prin decizia mentionata, asa cum a retinut si instanta fondului, s-a definit notiunea de "act sexual", interpretare obligatorie, potrivit art.414 ind. 2 Cod procedura penala.
Alaturi de argumentele expuse de instanta fondului, fata de apararile formulate, Tribunalul retine ca tentativa este definita legal, prin dispozitiile art.20 C.penal ca fiind punerea in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executarea care a fost insa intrerupta sau nu si-a produs efectul.
Indiferent de forma tentativei perfecta sau imperfecta, de esenta acestei forme infractionale este ca prin savarsirea acesteia obiectul juridic special este doar pus in pericol. In cazul formei infractionale consumate obiectul juridic special este efectiv vatamat,incalcat.
In cauza de fata, obiectul sesizarii instantei l-a constituit infractiunea de viol ca infractiune ce ocroteste relatiile sociale referitoare la libertatea si inviolabilitatea sexuala a persoanei. Or, pentru a realiza distinctia dintre forma consumata sau tentata a infractiunii este necesar a se stabili daca, in cauza, obiectul juridic special a fost efectiv vatamat sau a fost doar pus in pericol, in conditiile in care infractiunea de viol se consuma in momentul in care este incalcata libertatea si inviolabilitatea sexuala a persoanei.
Din aceasta perspectiva, apararile efectuate referitoare la finalizare raportului sexual sunt lipsite de relevanta judiciara, intrucat momentul consumativ al infractiunii nu poate fi raportat la durata, intensitatea, modalitatea sau urmarile actului sexual, ci trebuie raport la valoarea sociala ocrotita de norma incriminatorie. Or, retinandu-se, sub aspect faptic de instanta fondului ca "inculpatul a penetrat partea vatamata cu putere, reusind partial intromisiunea deoarece partea vatamata era virgina, iar actiunea inculpatului i-a provocat durere", in mod corect prima instanta a apreciat ca sub aspect obiectiv fapta intruneste elementele constitutive ale infractiunii de viol, prevazuta de art.197 alin.1 Cod penal, in forma consumata. Chiar daca din probele cauze rezulta ca penetrarea nu a fost completa, in conditiile in care libertatea si inviolabilitatea sexuala a partii vatamate a fost incalcata, infractiunea este in forma consumata, motiv pentru care nu se impune schimbarea incadrarii juridice si cererea va fi respinsa.
&nb
Violul savarsit asupra unei victime care nu a implinit varsta de 15 ani pe timp de noapte - Sentinta penala nr. 150 din data de 08.07.2010
Atingerea scopului educativ si sanctionator al pedepsei – majorarea cuantumului pedepsei inchisorii in apel - Sentinta penala nr. 92 din data de 30.04.2010
Infractiunea de tentativa la infractiunea de viol. - Decizie nr. 243/R din data de 21.04.2006
infractiunea de viol prevazuta de art. 197 al. 1 Cod Penal in tentativa la infractiunea de viol, prevazuta de art. 20 raportat la art. 197 al. 1 Cod Penal - Decizie nr. 44/R din data de 13.02.2012
Viol. Latura subiectiva. - Decizie nr. 10/R din data de 19.01.2010
Viol si incest. Gresita apreciere a probelor de catre instanta de fond cu consecinta achitarii unui inculpat. - Decizie nr. 2/A din data de 29.01.2008
art. 197 si art. 211 Cod penal - Sentinta penala nr. 1109 din data de 02.05.2012
Viol - Sentinta penala nr. 102 din data de 24.03.2016
Art. 197 C.p., violul - Sentinta penala nr. 110 din data de 28.03.2011
Viol, art. 86- 87 OUG 195/2002 - Sentinta penala nr. 253 din data de 30.09.2010
Viol - art.197 al.1 C.p. - Sentinta penala nr. 14 din data de 21.01.2010
Lipsirea de libertate, viol - Sentinta penala nr. 370 din data de 11.12.2008
2. Individualizarea pedepsei Prin sent. pen. nr. 1359/14.06.2006 Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti l-a condamnat pe inculpatul B. B. in baza art. 197 al. 2 lit. c C.p. cu aplicarea 37 lit. b C.p. la o pedeapsa de 5 ani si 8 luni inchisoare pentru ... - Sentinta penala nr. 1359 din data de 14.06.2006
savaroirea infract. prev. de art. 197 alin.3 C.p. - Sentinta penala nr. 1297 din data de 28.09.2005
VIOL. INCEST. VIOLARE DE DOMICILIU. PORT FARA DREPT A UNOR OBIECTE FABRICATE ANUME PENTRU TAIERE ( LEGEA NR. 61/1991). INFRACTIUNI CU UN GRAD MARE DE PERICOL SOCIAL. CONSECINTE. - Sentinta penala nr. 418/2003 din data de 06.09.2005
violul - Sentinta penala nr. 126 din data de 19.02.2016
art. 197 C.p. - Sentinta penala nr. 408 din data de 15.06.2009
- Sentinta penala nr. 729 din data de 05.09.2007
Viol - Sentinta penala nr. 404 din data de 19.09.2011
Judecatoria Iasi prin sentinta penala nr. 2061 din 08.07.2010 a dispus urmatoarele:
"Condamna inculpatul H.A.R., pentru savarsirea infractiunii de "viol",prev. si ped. de art.197 aln. 1 Cod Penal.
Aplica pedeapsa accesorie, interzicand inculpatului H.A.R pe durata si in conditiile prev. de art.71 Cod Penal drepturile prev. de art. 64 aln. 1 lit.a teza II si lit. b Cod Penal.
In baza disp. art. 14,15 si 346 aln. 1 Cod Procedura Penala admite in parte actiunea civila formulata de partea vatamata C.A.M, si obliga inculpatul H.A.R in solidar cu partea responsabila civilmente SC N-T SRL -prin reprezentant legal sa achite partii civile C.A.M suma de 25.000 lei reprezentand despagubiri civile, respectiv daune morale, rap. si la art. 998-999 Cod Civil.
In baza disp. art. 189 si art. 191 aln. 1 si aln. 3 Cod Procedura Penala obliga inculpatul H.A.R in solidar cu partea responsabila civilmente SC N-T SRL -prin reprezentant legal sa achite suma de 700 lei reprezentand cheltuieli judiciare avansate de stat, din care suma de 200 lei reprezentand onorariu aparator oficiu (delegatia cu nr. 6261/2009) va fi avansata din fondurile speciale ale Ministerului Justitiei."
Pentru a se pronunta astfel, prima instanta a retinut urmatoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecatoria Iasi cu nr. 2702/P/2008 din data de 19.06.2009, s-a dispus punerea in miscare si trimiterea in judecata a inculpatului H.A. O pentru savarsirea infractiunii de "viol", prev. si ped. de art. 197 alin. 1 Cod penal, retinandu-se in actul de sesizare aceea ca in noaptea de 14/15.06.2007, fiind solicitat de partea vatamata C.A.M sa efectueze o cursa spre zona Nicolina din municipiul Iasi, nu a oprit autoturismul pe care-l conducea in calitate de taximetrist in dreptul blocului unde locuieste partea vatamata, ci si-a continuat deplasarea pe traseul CUG-Horpaz-Lunca Cetatuii-Dumbrava si, ajungand la marginea unui teren cu vegetatie ce delimiteaza localitatea Mogosesti, a determinat-o pe C.A.M. sa intretina un raport sexual normal impotriva vointei acesteia, victima fiind virgina.
Raportat probatoriului administrat pe parcursul procesului penal (plangerea si declaratiile partii vatamate; certificatul medico-legal cu nr. 4440/18.06.2007 ce concluzioneaza ca numita C.A.M. prezinta o deflorare incompleta ce poate data din 14/15.06.2007 si pe corp nu prezinta semne de violenta; evaluarea psihologica a partii vatamate C.A.M realizata de Centrul de Psihiatrie, psihoterapie si consiliere ce atesta ca numita C.A.M prezinta o structura de personalitate stabil-emotionala, matur-emotional, cu o buna capacitate de testare a realitatii si in acest context are reprezentarea unui act sexual, precum si a unui act sexual impotriva vointei sale; manifesta tendinte depresiv-anxioase puternic accentuate pe fondul traumei suferite; instabilitate emotionala; tematica depresiv-pesimista, reducerea relationarii si tendinta de interiorizare pe fondul unei personalitati emotiv-anxioase. De asemenea, prezinta episoade repetate de reactualizare a evenimentului traumatic; o frecventa ridicata in cadrul discursului a temelor referitoare la trauma; restrangerea contactelor sociale; dificultati de concentrare; insomnie; dificultati in a face fata la locul de munca si la o serie de activitati cotidiene. Consultul psihiatric realizat cu aceasta ocazie a stabilit diagnosticul de "tulburare de stres postraumatic acut"; raportul de constatare tehnico-stiintifica nr. 133520/10.01.2008 ce atesta examinarea in cadrul Laboratorului poligraf din cadrul Serviciului Criminalistic a victimei C.A.M., ce a concluzionat aceea ca pentru raspunsurile victimei C.A.M nu au fost evidentiate reactii specifice comportamentului simulat; procese-verbale de recunoastere din grup; declaratii martori; adeverinta cu nr. 7/10.06.2007 ce atesta aceea ca H.A.O este angajat al S.C."N.T" SRL Iasi, pe durata nedeterminata din data de 15.10.2006 in functia de conducator auto-taxi, avand atestat de pregatire in acest domeniu; xerocopiile mai multor inscrisuri din dosarul penal nr. 14331/2004 al Judecatoriei Iasi, in care s-a pronuntat sentinta penala nr. 542/03.02.2005 a Judecatoriei Iasi, prin care H.O.A a fost condamnat la 9(noua) ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de "viol" (parte vatamata G.E.C), prin Decizia Penala nr. 385/12.05.2005 a Tribunalului Iasi a fost redus cuantumul pedepsei inchisorii, de la 9(noua) ani la 5(cinci) ani inchisoare, iar prin Decizia Penala nr. 558 din 13.09.2005 a Curtii de Apel Iasi s-a luat act de declaratia partii vatamate G.E.C de retragere a plangerii penale; declaratia inculpatului H.O.A de nerecunoastere a savarsirii faptei), s-a retinut urmatoarea situatie de fapt:
In noaptea de 14/15 iunie 2007, fiind solicitat de partea vatamata C.A.M (la acea data, in varsta de 19 ani), sa efectueze o cursa -taxi spre zona Nicolina, invinuitul H.A.G a continuat deplasarea dincolo de locul unde trebuia sa incheie cursa, conducand autoturismul pe traseul CUG - Horpaz - Lunca Cetatuii - Dumbrava. La marginea terenului cu vegetatie inalta ce delimiteaza localitatea Mogosesti, a determinat-o pe C.A.M sa intretina un raport sexual normal, impotriva vointei acesteia. Victima era virgina.
In luna iunie 2007, partea vatamata C.A.M era studenta a Facultatii de Filozofie din cadrul Universitatii Alexandru Ioan Cuza si locuia impreuna cu parintii intr-un imobil din zona Nicolina.
In seara de 14 iunie 2007(intr-o zi de joi), in intervalul 22:00- 24:30, acesta s-a aflat in zona Ciric, participand la o intalnire cu fosti colegi si profesori de liceu. A revenit spre Iasi cu un autoturism condus de una dintre colegele sale si s-a oprit la terasa Palace - Cafe de pe strada Palat. Aici s-a intalnit cu prietenii sai - un grup format din 15 persoane. In jurul orelor l,2o partea vatamata a afirmat ca intentioneaza sa plece acasa, situatie in care martorul R.T. s-a oferit sa o conduca spre strada principala si sa ramana cu ea pana la gasirea unui taxi.
La putin timp dupa ajungerea la strada, dinspre Sala Sporturilor, partea vatamata a observat apropierea unui autoturism taxi, facand soferului semn de oprire. Autoturismul era condus de cel care urma a fi identificat drept H.A.O - angajat pe postul de conducator auto la SC N.T SRL Iasi, din luna octombrie 2006.
Partea vatamata a urcat singura in masina, pe locul din dreapta fata iar martorul R.T a revenit la bar. C.A.M a indicat destinatia (Nicolina), iar inculpatul a pus in miscare autoturismul, intorcandu-se spre Podu Ros. Pana in dreptul semaforului Belvedere, intre cei doi nu s-a purtat nici o discutie. De aici, inculpatul a incercat sa intre in vorba cu partea vatamata, insa acesta nu a manifestat interes pentru conversatie si dupa trecerea de rond CUG i-a indicat locul unde trebuia sa opreasca.
In acel moment, inculpatul a dat primele semne ca nu intentioneaza sa opreasca unde i s-a cerut, sugerandu-i victimei ca " era posibil sa nu ajunga totusi acasa ". Acest raspuns a generat pentru prima data temerea partii vatamate care, pastrand un calm aparent i-a cerut sa opreasca ori sa intoarca masina deoarece deja depasise blocul unde locuia. Inculpatul nu a mai raspuns ci, marind viteza de deplasare, treptat pana la 100 knVh, s-a indreptat spre iesirea din oras. Intrand in panica, partea vatamata si-a cautat telefonul mobil in poseta, cautand sa-l activeze pe ascuns, dar inculpatul a prins-o de mana, i-a luat bunul aruncandu-i-l pe bordul masinii si intreband insistent, ce numar apucase sa formeze. Bineinteles, ca in cele cateva secunde scurse de la prinderea telefonului in poseta, partea vatamata nu reusise sa apeleze pe cineva.
Simtind " frica pentru viata ei", C.A.M a cautat sa para calma in fata acestei situatii, concentrandu-si atentia la traseul pe care-l parcurgea inculpatul. Ascunzandu-si intentiile, inculpatul i-a dat asigurari false ca " se vor plimba si ca nu-i va face nimic rau".
Ajungand la intrarea in localitatea Mogosesti, partea vatamata a remarcat ca inculpatul a redus viteza de deplasare, privind spre marginile drumului ca si cum ar fi cautat ceva. A intors masina, revenind pe directia Iasi, dar dupa ce a mai parcurs o mica distanta de la acest moment, a virat dreapta pe un drum de pamant, a mai mers aproximativ 50 metri si a oprit la limita unui teren cu vegetatie inalta (denumit impropriu padure). Din acel loc, partea vatamata a declarat ca putea observa, in fata, luminile Iasului si ale com.Ciurea.
Fara a-i da posibilitatea victimei sa mai spuna ceva, inculpatul i-a rabatat scaunul spre bancheta din spate, a venit deasupra ei, cerandu-i sa-1 sarute. Partea vatamata a refuzat spunandu-i ca nu putea respira, deoarece inculpatul o apasa cu greutatea corpului sau. Pentru cateva secunde, inculpatul i-a eliberat toracele, dezbracand-o de rochie si lenjeria intima, imprejurare in care, realizand ce va urma, partea vatamata l-a rugat sa-si puna prezervativ. In mod surprinzator, inculpatul a scos din portofel un prezervativ si dupa ce si l-a pus, a condus mana partii vatamate spre penisul sau, in erectie, pentru a o convinge de asta.
Imediat, a penetrat-o cu putere, reusind partial intromisiunea deoarece partea vatamata era virgina iar actiunea inculpatului i-a provocat durere. Acesta a continuat actul sexual, desi partea vatamata a inceput sa planga si sa tipe. Dupa putin timp,inculpatul s-a retras pe scaunul din stanga fata, tragand-o pe partea vatamata deasupra lui, dar acesta i-a cerut insistent sa renunte - inculpatul, acceptand si lasand-o sa revina pe scaunul din dreapta.
Partea vatamata s-a imbracat in graba, timp in care inculpatul a coborat din masina si tinand portiera intredeschisa, si-a scos prezervativul.
Fara a i se mai adresa, acesta a revenit cu masina in drumul principal, intorcandu-se spre Iasi. Pe drum, inculpatul i-a spus ca se numea Ovidiu si avea 23 de ani (prenumele era real, varsta - mai putin). In cartierul Nicolina, HAO a oprit in fata blocului unde locuia victima, a asteptat-o sa intre in scara dupa care a plecat.
Partea vatamata a declarat ca a intrat in casa la ora 3,35 cu aproximatie si primul lucru pe care 1-a facut a fost sa se spele.(reactia tipica a unei femei abuzate sexual)
Dorinta de a se refugia cat mai repede in casa, in siguranta, dar si pozitia in care inculpatul a stationat autoturismul au impiedicat-o sa observe nr. de inmatriculare si de aceea, la data de 15. 06.2007 (vineri) cand a depus plangerea la IPJ Iasi nu a putut furniza informatii care sa fi putut conduce de indata la identificarea barbatului care a agresat-o.
La data de 16.06.2007 partea vatamata a fost audiata, prezentand situatia de fapt in maniera aratata mai sus si semnalmentele barbatului astfel " inaltime de peste l,8o metri, corpolenta solida, fata ovala, ten inchis spre deschis, buze normale, ochi inchisi la culoare, par tuns scurt, aspect neingrijit, cu breton mic in fata de culoare inchisa, nebarbierit".
Tot la data de 16.06.2007 a avut loc conducerea in teren si refacerea traseului parcurs in noaptea anterioara.
La data de 18 iunie 2007 (luni) victima s-a prezentat la IML Iasi pentru examinare medico-legala. Din continutul certificatului medico-legal nr.4440, s-a retinut:
" C.A.M prezinta o deflorare incompleta ce poate data din noaptea de 14/15.06.2007. Pe corp nu prezinta semne de violenta".
In perioada de dupa agresiune, partea vatamata a urmat consiliere si psihoterapie, evaluarea aflata la fila 18 dosar de urmarire penala formand convingerea asupra existentei unei traume severe.
La aceste aspecte evidentiate de situatia de fapt, instanta a facut urmatoarele precizari :
1). Prin Decizia Penala nr. 3/2005 publicata in M.Of. nr. 867/27.09.2005, Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis un recurs in interesul legii si, implicarea disp.art. 197 alin. 1 cu referire la art. 198 Cod penal si art. 201 Cod penal, a statuat aceea ca : "prin act sexual de orice natura, susceptibil de a fi incadrat in infractiunea de viol prevazuta de art. 197 Cod penal, se intelege orice modalitate de obtinere a unei satisfactii sexuale prin folosirea sexului sau actionand asupra sexului, intre persoane de sex diferit sau de acelasi sex, prin constrangere sau profitand de imposibilitatea persoanei de a se apara sau de a-si exprima vointa".
Aceasta definitie data actului sexual prin constrangere, deci violului, conform disp. art. 197 alin. 1 Cod penal, arata aceea ca violul reprezinta orice modalitate de obtinere a unei satisfactii sexuale prin folosirea sexului sau actionand asupra sexului, neindicand modalitatea in care se poate obtine o astfel de satisfactie, conform definitiei _.. satisfactia reprezinta un sentiment de multumire, de placere, act prin care cineva obtine sau da cuiva ceea ce pretinde, doreste, deci in cazul infractiunii de viol nu intereseaza daca penetrarea a fost partiala sau totala, daca inculpatul a ejaculat sau nu, daca himenul partii vatamate a fost deflorat partial sau total, ci o actiune asupra sexului partii vatamate, actiune realizata prin constrangere (care poate fi fizica sau morala si care reprezinta actul de a sili, a obliga pe cineva sa faca un lucru pe care nu l-ar face de bunavoie). Acestea coroborat cu concluziile certificatului medico-legal nr. 4440/18.06.2007 ce atesta ca numita C A-M prezinta o deflorare incompleta ce poate data de 14/15.06.2007 si pe corp nu prezinta urme de violenta, au determinat instanta sa respinga cererea formulata de inculpatul H.A.O privind schimbarea incadrarii juridice din "viol" in "tentativa de viol". Conform disp.art. 20 alin. 1 Cod penal, tentativa consta in punerea in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care a fost intrerupta sau nu si-a produs efectul. Atat timp cat, conform mentiunii din certificatul medico-legal, reiese ca a avut loc o deflorare incompleta, rezulta ca penetrarea a avut loc, dar nu a fost totala, deci executarea si-a produs efectul, dar partial, motiv pentru care instanta a respins aceasta cerere.
2). Atitudinea manifestata de inculpatul H. O.-A. constand in deschiderea portierei dreapta fata lasa loc de interpretari constand in aceea ca a dorit ca victima sa ocupe acest loc in autoturism, contrar regulii in baza careia beneficiarul serviciului de taximetrie ocupa bancheta din spate, nu cea din fata. Acest aspect poate contura ideea ca soferul a dorit ca victima sa ocupe locul de langa el pentru a-i fi facila atitudinea practicata ulterior. Acesta este un aspect subiectiv in interpretare, la fel ca si audierea concubinei inculpatului, S. M., a carei declaratie este in esenta sa, in favoarea concubinului sau.
3). La aceste aspecte se adauga aceea ca infractiunile cuprinse in Cap. III, Sectiunea II, Titlul II din Codul Penal, cele privitoare la viata sexuala se probeaza numai cu mijloace de proba indirecte, nu exista probatoriu direct. Probele indirecte nu furnizeaza informatii care pot dovedi in mod direct vinovatia sau nevinovatia inculpatului; aceste probe pot conduce la anumite concluzii in cauza penala numai in masura in care se coroboreaza cu continutul altor probe directe (certificat medico-legal) sau indirecte.
4). C A-M, atat prin atitudinea dovedita dupa ce a ajuns acasa (s-a spalat imediat dupa ce a intrat in casa), reactia avuta atunci cand l-a recunoscut si revazut pe inculpat (relatata de prietena sa, prin aceea ca atitudinea victimei s-a schimbat, fata acesteia suferind teama, frica, spaima), aspectele constatate prin examinarea victimei de catre un specialist psihiatru (tulburare de stres postraumatic acut) denota incadrarea acesteia in a doua categorie de clasificare a victimelor, respectiv femeile ca victima - ce apar mai ales in cazul infractiunilor de natura sexuala, situatie valabila in primul rand pentru femeile tinere. In literatura de specialitate (psihologie judiciara) s-a aratat ca unul din motivele pentru care femeile devin tinta ale infractorilor, porneste de la modul de a-l vedea al infractorilor, deoarece ei au trecut printr-un proces de desensibilizare care reduce sau chiar elimina in totalitate sentimentele si starile de vinovatie, rusine, remuscare, mustrari de constiinta, inhibitii morale. Astfel de persoane incearca sa alunge din minte imaginile victimelor lor, sustinand ca acestea au consimtit si ca au fost dispuse sa accepte actul infractional, iar valoarea personala a victimelor este adesea devalorizata, iar pierderile suferite de victime sunt negate. Aceste teorii sunt cuprinse in tratate de specialitate si incearca sa demonstreze de ce unele persoane, aparent normale si care corespund tuturor criteriilor bio-sociologice, ajung la un moment dat sa realizeze acte infractionale de o anumita gravitate.
5). Faptul ca victima C.A.M nu a putut preciza culoarea si/sau marca masinii ce era condusa de inculpatul H.O.A este irelevant, deoarece victima a precizat ca nu are cunostinte in ceea ce priveste marcile de autoturisme, culoarea masinii este deformata datorita orei inaintate (01:00 dimineata), a iluminatului stradal si a luminii panourilor publicitare, iar atunci cand se apeleaza la serviciile unei firme de taximetrie, nu de fiecare data persoana solicitanta este atenta la marca masinii, culoarea masinii, culoarea tapiteriei si alte elemente ce compun acea masina.
Fiind dovedita astfel existenta vinovatiei penale in sarcina inculpatului, sub forma intentiei directe, in drept, faptele inculpatului H.O.A care, in noaptea de 14/15.06.2007, a constrans-o, prin folosirea fortei fizice, pe partea vatamata C.A.M sa intretina un raport sexual, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de "viol", prev. si ped. de art. 197 alin. 1 Cod penal.
La individualizarea pedepsei s-a tinut cont de disp.art. 72 Cod penal ce indica criteriile generale de individualizare a pedepsei, si anume : dispozitiile partii speciale din Codul penal, limitele de pedeapsa prevazute de lege, gradul de pericol social al faptei savarsite, persoana inculpatului, imprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala.
Fata de acestea, instanta a condamnat inculpatul H.O.A la o pedeapsa legala prevazuta in limitele textului de incriminare, pedeapsa ce va fi executata in regim de detentie, prin raportare la criteriile ce definesc gradul de pericol social al infractiunii si anume : modul de savarsire a faptei, scopul urmarit, imprejurarile in care fapta a fost comisa, urmarea produsa, persoana si conduita faptuitorului.
Cu privire la latura civila a cauzei, instanta a retinut in speta, ca sunt intrunite cumulativ conditiile de existenta ale raspunderii civile delictuale, si anume :
1). existenta prejudiciului - prin realizarea faptei, partea vatamata a suferit o dauna, atat in domeniul somatic - o deflorare incompleta, cat si in domeniul psihic - trauma cauzata de exercitarea asupra sa a unei infractiuni cu privire la viata sexuala;
2). existenta faptei ilicite - fapta realizata de inculpatul H.O.A intruneste trasaturile esentiale ale infractiunii, respectiv fapta ce prezinta pericol social, este savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala, conform art. 17 Cod penal;
3). existenta legaturii de cauzalitate dintre prejudiciu si fapta ilicita - trauma suferita de partea vatamata C.AM. este urmarea atitudinii ilicite a inculpatului H.O.A, respectiv urmarea realizarii unui act infractional;
4). existenta vinovatiei inculpatului - acest aspect a fost lamurit in considerentele expuse anterior, in sensul ca HOA a realizat prezenta fapta cu forma de vinovatie a intentiei directe, prev. de art. 19 pct. 1 lit.a Cod penal - a prevazut rezultatul faptei sale, urmarind producerea lui prin savarsirea acelei fapte.
La aceste criterii ce atesta exercitarea unei fapte ilicite asupra victimei, instanta a retinut si ca aceasta fapta ilicita a avut repercusiuni atat asupra fizicului partii vatamate, cat si asupra psihicului acesteia, componenta fizica a fost afectata prin aceea ca partea vatamata C.A.M a avut un contact sexual impotriva vointei sale, iar componenta psihica este relevata prin diagnosticul stabilit de un specialist - tulburare de stres postraumatic acut, cat si prin consecintele traumei suferite de o persoana asupra careia se exercita o astfel de infractiune, consecinte ce pot avea influente asupra vietii private si sociale a victimei.
Pentru acestea, instanta a admis in parte actiunea civila formulata de partea vatamata C.A.M, obligand inculpatul, in solidar cu partea responsabila civilmente, la plata sumei de 25.000 lei catre partea vatamata C.A.M.
A fost obligat inculpatul, in solidar cu partea responsabila civilmente, la plata cheltuielilor judiciare catre stat.
Partea civila si inculpatul au depus la dosar note de concluzii scrise.
* * *
Impotriva acestei sentinte au formulat apel inculpatul H.A.G si partea responsabila civilmente SC "N.T" SRL-Iasi.
Inculpatul H.A.G a criticat sentinta primei instante sub aspectul temeiniciei si legalitatii, invocand, in esenta, urmatoarele:
- instanta de fond nu a realizat o analiza justa si temeinica, a probatorului administrat atat in faza de urmarire penala, pronuntand o solutie de condamnare fundamental gresita raportat la situatia de fapt reiesind din probe; mai mult, instanta de fond a ignorat aproape integral toate exceptiile de forma si de fond ridicate de inculpat prin aparator cu ocazia dezbaterilor orale pe fondul cauzei, cat si in memoriul de concluzii scrise depuse la dosarul cauzei (la data de 5.07.2010) refuzand in acest fel dreptul la aparare al acestuia, garantat de normele procesual penale; singurul aspect asupra caruia instanta s-a aplecat a fost cel legat de eventuala schimbare de incadrare juridica a faptei din infractiune consumata in infractiune tentata - (fila 6 a sentintei apelate);
- instanta de fond isi "argumenteaza" solutia de condamnare in mod exclusiv declaratiile si "manifestarile" partii vatamate, ignorand prevederile dispozitiilor art.75 C.pr.pen. privind necesitatea coroborarii acestora cu "fapte sau imprejurari ce rezulta din ansamblul probelor existente in cauza"; instanta de fond s-a limitat la a efectua o insiruire a probelor administrate (filele 3-4 din sentinta apelata) fara a face o analiza a acestora, fara a mentiona in ce masura fiecare dintre acestea au format convingerea instantei;
- instanta nu a stabilit daca in cauza se poate retine existenta unui viol si nici daca este vorba de o agresiune comisa de H.A;
o cu privire la existenta unui raport sexual prin constrangere, s-a subliniat ca, in fapt, prin certificatul IML 4440/18.06.2007 se concluzioneaza asupra existentei unei deflorari incomplete ce poate data din 14/15.06.2007 certificat ce mentioneaza o membrana himeneala integra, dar cu o regiune restransa - ora 9 - cu margini infiltrate si usor sangerande si se precizeaza expres ca "pe corp nu prezinta semne de violenta", aspecte ce nu au fost elucidate, in sensul de a stabili care ar fi putut fi sursa acelor mici infiltrate sangerande, daca acestea sunt consecinta penetrarii zonei vaginale sau altor cauze (de exemplu, patologice); actul medico-legal in sine, prin prisma acestor concluzii nu dovedeste existenta unui act sexual realizat prin participarea unei alte persoane; mai mult in conditiile in care victima si prietenele acesteia afirma ca partea vatamata nu intretinuse vreun raport sexual, trebuie apreciat ca aceasta la acea data victima nu avea capacitatea de a distinge daca s-a realizat un raport sexual sau nu; in consecinta, s-a solicitat schimbarea incadrarii juridice a faptei din infractiunea de viol in forma consumata in infractiunea de viol in forma tentata; in ceea ce priveste referirea facuta de instanta de fond (fila 6 a sentintei apelate) la continutul deciziei Deciziei nr. III din 23 mai 2005 a ICCJ -Sectiile Unite intr-un recurs in interesul legii, argumentare este neconvingatoare ca si criterii de distinctie intre infractiune consumata si tentativa la infractiunea de viol, pentru ca din lecturarea deciziei invocate, acest R.I.L. nu stabileste decat distinctia dintre continutul constitutiv doua infractiuni diferite referitoare la viata sexuala - violul si perversiunea sexuala (nicidecum distinctia forma tentata - forma consumata). Distinctia intre doua faze de executare - forma tentata/forma consumata - nu poate fi data de scopul propus la comiterea actului (obtinerea de satisfactii sexuale) ori de obiectul asupra caruia se indreapta actiunea (organele sexuale ale victimei), ci de gradul de realizare (integrala sau nu) a elementului material al infractiunii (in opinia noastra, tentativa imperfecta, intrerupta fiind singura susceptibila a fi comisa in varianta prevazuta de art.197 alin.l C.pen.). Cu privire la constrangere, nu exista nici o proba, in afara declaratiei victimei, care sa dovedeasca realizarea unui act de constrangere - cu atat mai mult cu cat se invoca o constrangere fizica; actul medico-legal infirma orice fel de leziune; victima nu a strigat nici un moment, nu a fugit de agresor nici dupa violul tentat, preferand sa solicite taximetristului sa o duca acasa si nu a reactionat nici imediat dupa viol cand, iesind cu taximetrul in soseaua principala, s-a intersectat cu o masina de politie avand blocurile optice in functiune ; victima a cerut agresorului sa foloseasca un prezervativ si declara ca, pe parcursul drumului spre casa a incercat "sa-l traga de limba" pe agresor, sa afle mai multe despre acesta si mai mult se prezinta la examenul medico-legal la 4 zile de la agresiunea sexuala, desi plangerea penala pentru viol este consemnata la Politie in fata unui inspector de politie (barbat) cu doua zile mai devreme, pe 16.06.2007, orele 2.10 ; de asemenea, s-a subliniat ca la cercetarea la fata locului nu s-a gasit nicio urma materiala; in consecinta, intrucat nu se poate retine, dincolo de orice dubiu, ca partea vatamata C.A.M a fost victima unui viol, ca a existat un raport sexual (complet sau tentat) prin constrangere, s-a solicitat admiterea apelului formulat si prin in rejudecare schimbarea incadrarii juridice a faptei inculpatului din infractiune consumata in infractiune tentata si achitarea inculpatului H.A.G pe motiv ca fapta de viol nu exista (art.10 lit.a C.proc.pen.) ori ca lipseste constrangerea ca element constitutiv al acestei infractiuni (art.10 lit.d C.proc.pen.);
o cu privire la identitatea autorului, declaratiile partii vatamate si ale martorilor difera raportat la doua momente importante ale anchetei penale - depunere plangerii, respectiv, intalnirea "accidentala" a victimei cu presupusul agresor; astfel daca initial declaratiile sunt certe in sensul ca agresorul conducea "autoturism marca Cielo de culoare galben dechis lamaie....nu am remarcat semne distinctive pe caroserie sau in interiorul autoturismului", ulterior masina nu mai era galben lamai ci doar galben, nu mai era Daewoo Cielo, ci era o Dacia Solenza de culoare galben portocaliu; or, toate aceste modificari survin in declaratii dupa ce in 09 septembrie 2007 victima impreuna cu martora E.C, colega de master si buna prietena, cautand prin baruri in jurul orelor 22.00 - 23.00 pe niste amici, la iesirea dintr-un bar aflat pe strada Armeana partea vatamata a observat un barbat si a apreciat ca acel barbat a violat-o; si descrierea agresorului - in prezenta caruia victima a stat mai bine de 1 ora - era una vaga, generala, descriere ce putea corespunde la mii de indivizi din orasul Iasi - "barbat, inaltime peste l,80m, corpolenta solida, ochi inchisi la culoare,tuns scurt, aspect neingrijit, cu breton mic in fata de culoare inchisa, nebarbierit" ; dupa acest moment, in declaratiile din 09.10.2007 si respectiv 20.12.2007, victima aduce noi elemente de identificare sau isi modifica declaratiile anterioare; ulterior victima precizeaza ca "autoturismul TAXI in care am urcat in fata barului PALAS si in care s-a consumat violul putea fi si Dacia Solenza", caci eu practic nu sunt cunoscatoare a marcilor de autoturisme"; evident, fata de o asemenea schimbare radicala de declaratie, dupa circa 2 luni de la data cand l-a "identificat" pe H.A.G ca agresor si i-a "identificat" masina - la circa 6 luni de la declaratia initiala foarte proaspata in memorie dupa comiterea violului - este neconvingatoare ; mai mult, toti martorii indica initial un autoturism Daewoo Cielo si ramane neclar de ce chiar in totala ignoranta a marcilor de masini, victima a indicat totusi una, iar confuzia este lamurita abia la 6 luni de la data savarsirii faptei; in acelasi sens neconvingatoare sunt si schimbarile de declaratii ale martorilor oculari; dubiul cu privire la corectitudinea si acuratetea declaratiilor date de persoana vatamata si de prietenii acesteia, in calitatea de martori, rezulta si din plansa foto depusa la dosarul cauzei de inculpat prin aparator la termenul din 18/03/2010; mai mult nici detalii oferite de partea vatamata despre interiorul autoturismului nu se potrivesc descrierii unui autoturism Dacia Solenza; astfel operatiunea de rabatare a scaunului din stanga soferului, lumina bordului descrise de partea vatamata sunt specifice autoturismului marca Daewoo Cielo si nu unui autoturism Dacia Solenza;
- cu privire la restul probatoriului administrat, in special cel din faza de urmarire penala, s-a aratat ca acesta este plin de erori si nu sustine acuzarea adusa prin actul de inculpare; astfel "recunoasterea din grup" a inculpatului si "recunoasterea masinii" nu respecta reguli minime de tactica criminalistica astfel ca rezultatul acestor"recunoasteri" este lipsit de valoare probatorie; raport de constatare tehnico-stiintifica cu nr.133520 din. 01.2008 cuprinzand 3 file si 2 anexe se refera la subiectul B. C. ce se expertizeaza la solicitarea BIROULUI POLITIEI RURALE nr.841433/07.01.2008, pentru ca in fila urmatoare sa se regaseasca intrebari despre inculpatul H.A.G. si concluzii despre subiectul C.A.M; mai mult testul poligraf nu inlatura posibilitatea ca victima sa se afle in eroare asupra identitatii faptuitorului, erori pe care le-a manifestat de-a lungul intregii anchete penale; cu privire la cine a utilizat autoturismul de taxi Dacia Solenza cu nr.IS___., este necontestat ca in cursul zilei de 14 iunie 2007 inculpatul a condus acea masina, dar nedovedite sustinerile ca ar fi condus in timpul noptii - cand se sustine ca s-a comis pretinsul viol; atat martora S.M cat si martorul M.E, au confirmat ca inculpatul nu lucra ca si taximetrist decat in week-end, in cursul saptamanii (agresiunea s-a comis joi seara) nefiind suficienti clienti pentru a continua activitatea si dupa lasarea intunericului. Mai mult, martora S.M a confirmat ca in noaptea de 15 iunie 2007 in mod cert inculpatul nu s-a aflat la taximetrie dupa orele 23.00, insa instanta a ignorat aceste probe; invocarea in rechizitoriu a "similitudinilor" cu un alt viol de care a fost acuzat inc. H.A ca si "proba" a faptei de fata constituie o incalcare grosolana a prezumtiei de nevinovatie de care se bucura si s-a bucurat chiar si dupa ce acel proces penal s-a stins fara rasturnarea acestei prezumtii, printr-o solutie de incetare a procesului penal; in acest dosar nu exista probe care sa dovedeasca savarsirea de catre inculpatul H.A a infractiunii de viol asupra partii vatamate, ci doar sustinerile partii vatamate, pline de reveniri si incertitudini, declaratii replicate, multiplicate prin declaratiile unor martori care post factum au preluat si au oferit aceleasi sustineri ale partii vatamate, fara alte minime probe materiale; In consecinta existand cel putin un dubiu cu privire la existenta faptei si identitatea faptuitorului, s-a solicitat in temeiul art.10 lit.c C.pr.penala achitarea inculpatului, iar in latura civila respingerea pretentiilor civile; in subsidiar s-a apreciat ca aplicarea unei pedepse de 7 ani inchisoare, dincolo de jumatatea spre maxim apare ca fiind nelegala si netemeinica, realizata cu nerespectarea criteriilor de individualizare stabilite de art.72 C.pen, toate elementele pledand, in caz de condamnare, pentru o pedeapsa sub minim-ul special.
Partea responsabila civilmente SC N.T SRL prin apelul formulat a apreciat ca obligarea societatii la plata daunelor in solidar cu inculpatul H.A.G, in cuantum de 25.000 lei, este nelegala si netemeinica.
In motivare s-a aratat ca introducerea in cauza a societatii in calitate de comitent si in baza art. 1000 alin. 3 Cod civil nu este legala si corecta, avand in vedere ca SC N.T a respectat conditiile legale la angajarea inculpatului H.A.G ca sofer taximetrist. Intre inculpat si societate a fost incheiat un contract de munca inregistrat sub nr. 266295/2006, programul de lucru pe zi fiind de 4 ore si exercitarea atributiilor peste acest program era responsabilitatea conducatorului auto. Din declaratia martorului M.E rezulta ca inculpatul a preluat masina la ora 9 dimineata si tot acelasi martor face afirmatia ca tura era de 24 h de lucru, lucru total neadevarat. Fapta a fost savarsita la ora 1 noaptea, cand inculpatul era iesit din cadrul programului de munca. S-a apreciat ca teoria garantarii de catre societate pentru faptele angajatului sau nu poate fi aplicata in speta si este necesar a se determina un raport de cauzalitate dintre prejudiciu si fapta persoanei pentru care raspunde. Comitentul raspunde pentru fapta prepusului in baza art. 1000 alin 3 in functiile ce le au in limitele atributiilor stabilite si in limitele orelor de program. Inculpatul H.A.G a abuzat de functia ce o avea depasind atributiile prin folosirea autoturismului peste timpul de lucru si in interesul sau si in consecinta raspunderea pentru prejudiciul cauzat revine inculpatului personal. Exercitarea meseriei de sofer de taxi a constituit un prilej pentru a comite fapta ilicita si exercitarea atributiilor a fost doar un pretext pentru savarsirea faptei. Garantia la care face referire sentinta pronuntata pe care trebuie s-o dea societatea este limitata la cele 4 ore de munca si nu poate fi extinsa din oficiu de catre instanta. Necesitatea dovedirii culpei comitentului era necesar si trebuie avut in vedere ca prepusul nu exercita atributiile in cadrul normal al timpului de lucru. Inculpatul a depasit limitele contractului de munca, abuzand de functia sa si a actionat pentru propriul interes si impotriva interesului comitentului. Instanta a facut o extindere nelimitata si nejustificata a raspunderii comitentului. In consecinta, s-a apreciat ca societatea nu poate fi obligata ca parte responsabila civilmente.
Prin incheierea de sedinta din 14.10.2010 avand in vedere dispozitiile art.385 indice 1 lit. d Cod procedura penala potrivit carora sentintele pronuntate cu privire la infractiuni pentru care punerea in miscare a actiunii penale se face la plangerea prealabila a partii vatamate pot fi atacate cu recurs, s-au calificat caile de atac exercitate ca fiind recursuri, procedandu-se la constituirea legala a completului din 3 judecatori.
Inculpatul a depus completari la motivele expuse in sustinerea recursului, invocand urmatoarele:
1. Intreaga judecata la fond s-a desfasurat cu inculpatul citat si mentionat in incheieri de sedinta (inclusiv in minuta si hotararea de condamnare) cu un nume gresit - ceea ce impune casarea sentintei fie cu trimitere spre rejudecare, fie cu restituirea catre organul de urmarire penala; astfel dispozitia de trimitere in judecata din rechizitoriu se refera la H.O.A si nu H.A.G, care este numele real al inculpatului; mai mult intreaga judecata la fond s-a desfasurat cu inculpatul citat cu un nume gresit, iar minuta si hotararea fondului se pronunta fata de H.A.R- ceea ce impune casarea sentintei fie cu trimitere spre rejudecare, fie cu restituirea catre organul de urmarire penala; daca o eventuala procedura viciata (prin citarea inculpatului cu un nume gresit) s-ar putea aprecia ca fiind acoperita prin faptul ca la primul termen de judecata (termenul din 19.2009, incheiere fila 17 fond) acesta a fost prezent, primind termen in cunostinta, in schimb dispozitiile din Rechizitoriu, precum si dispozitiile din minuta si cele din hotararea de condamnare nu pot fi acoperite si sunt lovite de nulitate absoluta.
2. In situatia in care instanta de fond, refuzand a raspunde exceptiilor de forma si de fond legate de probatoriul administrat, a pronuntat o hotarare netemeinica si nelegala, se impune nu doar desfiintarea acesteia, dar si casarea cu trimitere spre rejudecare, in caz contrar s-ar incalca inculpatului dreptul la doua grade de jurisdictie (art.2 paragraful 1 din Protocolul 7 al CEDO)
3. In subsidiar, s-a solicitat a se retine ca instanta de fond a pronuntat o pedeapsa excesiva, nejustificata in raport cu criteriile de individualizare stipulate de art.72 C.pen; indicarea doar a criteriilor legale pentru individualizarea pedepsei, fara trimitere la aspectele concrete ale cauzei judecate care au conduc spre o astfel de individualizare a pedepsei, nu satisface exigentele procedurale. In speta, inculpatul nu are antecedente penale, a fost prezent la toate termenele de judecata, este o persoana cu o buna insertie sociala, cu un loc de munca prin care se intretine. De asemenea, raportat la fapta imputata acestuia, vorbim de un viol in forma simpla, fara existenta unor urme de violenta fizica, cu folosirea unui prezervativ la solicitarea victimei, o fapta aflata ca modalitate de savarsire la limita dintre fapta tentata si fapta consumata. In consecinta s-a solicitat admiterea recursului in temeiul art.3859 alin.l pct.14 si in rejudecare reindividualizarea sanctiunii aplicate prin coborarea acesteia sub minim-ul special prevazut de lege (de 3 ani) si cu analizarea posibilitatii de individualizare a executarii sub aspectul suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei.
In recurs, a fost administrata proba cu inscrisuri, fiind depus la dosar contractul de munca incheiat intre inculpat si partea responsabila civilmente.
* * *
Analizand cauza prin prisma motivelor invocate de catre recurenti, precum si, din oficiu, sub toate aspectele de fapt si de drept, tribunalul retine urmatoarele:
I. In ceea ce priveste chestiunile procedurale invocate:
1. Desi sunt reale sustinerile apararii referitoare la indicarea unui prenume gresit al inculpatului atat in actul de sesizare al instantei, cat si in actele procedurala intocmite la judecata in fond, aspectele sesizate nu sunt de natura sa conduca la sanctiunea procedurala a nulitatii absolute. Pe de o parte, cazurile de nulitate absoluta sunt de stricta reglementare si aplicare, fiind subsumate dispozitiilor exprese ale art.197 alin.2 Cod procedura penala. Incalcarea altor dispozitii procedurale poate atrage sanctiunea nulitatii, doar in conditiile art.197 alin.1 Cod procedura penala, prin dovedirea existentei unei vatamari ce nu ar fi putea fi inlaturata altfel, decat prin anularea actului. Or, pe de o parte, prin indicarea tuturor datelor de stare civila ale inculpatului, atat in actul de sesizare al instantei, cat si in cuprinsul minutei si sentintei de fond, a fost eliminata orice posibila vatamare procedurala reala, in conditiile in care codul numeric personal este unic si individual. Pe de alta parte, legea reglementeaza expres, prin dispozitiile art.195 C.pr.penala calea procedurala de indreptare a erorilor evidente, solutia procesuala neputand fi in nici un caz cea sustinuta de aparare, referitoare la trimiterea cauzei la rejudecare.
2. Nici sustinerile apararii referitoare la incalcarea dreptului inculpatului la doua grade de jurisdictie (art.2 paragraful 1 din Protocolul 7 al CEDO), nu pot fi retinute in cauza. Este real, ca in jurisprudenta Curtii Europene s-a statuat ca dreptul la un proces echitabil nu poate fi considerat efectiv decat daca cererile si observatiile partilor sunt intr-adevar "auzite", adica examinate conform normelor de procedura de catre tribunalul sesizat. Altfel spus, art. 6 implica mai ales in sarcina "instantei" obligatia de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor si al elementelor de proba ale partilor, cel putin pentru a le aprecia pertinenta - (Hotarare nr. 4/2005 din 28/04/2005,publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 1049 din 25/11/2005, Cauza Albina impotriva Romaniei -paragraf 30). Insa, daca intr-adevar obligatia pe care o impune art. 6 paragraful 1 instantelor nationale de a-si motiva deciziile nu presupune existenta unui raspuns detaliat la fiecare argument (Hotararea Perez, paragraful 81; Hotararea Van der Hurk, paragraful 61; Hotararea Ruiz Torija, paragraful 29; a se vedea, de asemenea, Decizia Jahnke si Lenoble impotriva Frantei, Cererea nr. 40.490/98, CEDH 2000-IX), totusi pentru ca dreptul la un proces echitabil sa nu ramana exclusiv un drept iluzoriu, este necesar ca instanta sa fi examinat totusi in mod real problemele esentiale care i-au fost supuse. Or, nici o imprejurare nu permite Tribunalului sa aprecieze ca instanta de fond nu a analizat in mod real vreuna din tezele apararii, prima instanta raspunzand, atat prin stabilirea situatiei de fapt, cat si prin precizarile realizate, la cea mai mare parte din argumentele expuse. De altfel, statuand asupra existentei faptei si a vinovatiei inculpatului, prima instanta a inlaturat indirect tezele apararii, mai ales in conditiile in care echitatea jurisdictionala nu poate presupune un raspuns exact si detaliat la toate aspectele invocate, dintre care unele tin exclusiv de retorica defensiva.
II. In ceea ce priveste fondul cauzei, Tribunalul retine urmatoarele:
Prima instanta a administrat in mod legal un probatoriu pertinent concludent si util, pe care l-a evaluat corect si in baza caruia a stabilit just situatia de fapt, ce nu comporta critici.
Totodata, pe baza mijloacelor de proba administrate a stabilit vinovatia inculpatului, modalitatea de actiune a acestuia, fiind descrise imprejurarile comiterii infractiunii,data si locul savarsirii acesteia, fiind respectate exigentele art.356 b, c Cod procedura penala, Tribunalul insusindu-si argumentatia primei instante.
Recurentul inculpat a sustinut atat in fata primei instante, cat si prin recursul formulat existenta simultana a mai multor cauze ce impiedica exercitarea actiunii penale, cauze reglementate de dispozitiile art. 10 lit.a, lit.c si lit.d Cod procedura penala.
Or, analizand succesiv apararile formulate, in deliberare, Tribunalul a apreciat ca acestea nu se sustin fata de probatoriile administrate in cauza.
1. Astfel, in ceea ce priveste teza defensiva referitoare la inexistenta faptei, in materialitatea sa, Tribunalul retine ca din punct de vedere legal, cauza prevazuta de dispozitiile art.10 lit.a Cod procedura penala poate fi retinuta numai atunci cand din probele administrate nu rezulta ca s-ar fi savarsit vreo fapta care sa fi produs modificari fizice in lumea inconjuratoare.
Or, o astfel de teza juridica nu poate fi retinuta in cauza, fata de ansamblul probatoriilor administrate. Principiului echivalentei valorii probante a dovezilor administrate in cursul urmarii penale si in cursul judecatii, conform art.62 Cod procedura penala obliga la analizarea dovezilor in ansamblu, neputandu-se realiza o distorsiune a elementelor probatorii, prin retinerea exclusiv a celor favorabile inculpatului.
Tribunalul, retine ca in cauza, la data de 15.06.2007, partea vatamata C.A.M. a formulat plangere penala in care a reclamat ca o persoana necunoscuta, in data de 15.06.2007, in jurul orelor 1.20, a transportat-o cu un autoturism taxi, insa a refuzat sa opreasca la adresa indicata si a dus-o pe drumul judetean Iasi - Vaslui spre o destinatie necunoscuta. Ulterior, in apropierea unei paduri, posibil padurea din comuna Mogosesti a facut stanga, pe un drum agricol, unde a oprit taximetrul si prin amenintare cu acte de violenta a constrans-o sa intretina un raport sexual normal o singura data.
La acea data, partea vatamata C.A.M. era studenta bursiera la facultatea de Stiinte Politice la Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iasi, absolventa a Colegiului National "Emil Racovita", fiind descrisa de cunoscuti ca avand o moralitate ireprosabila.
Or, fata de conduita sociala a partii vatamate nu se poate aprecia ca aceasta ar fi avansat o alegatie acuzatorie grava impotriva unei persoane necunoscute, la acel moment, fara vreun fundament real, in ciuda sentimentelor normale de pudoare si reticenta.
Mai mult, plangerea partii vatamate a fost sustinuta de certificatul medico-legal nr.4440/18.06.2007 emis de IML Iasi care a concluzionat ca partea vatamata C.A.M. "prezinta o deflorare incompleta ce poate data din 14/15.06.2007". Prezentarea la IML la data de 18.06.2007 s-a datorat faptului ca ziua de 15.06.2007 a fost o zi de vineri, programul IML fiind pana la ora 14.00.
Desi apararea a apreciat ca in conditiile in care certificatul mentioneaza "o membrana himeneala integra, dar cu o regiune restransa - ora 9 - cu margini infiltrate si usor sangerande" nu se poate stabili care ar fi putut fi sursa acelor mici infiltrate sangerande(neexcluzandu-se cauzele patologice), sustinerile nu pot fi retinute. Concluziile certificatului medico-legal nr.4440/18.06.2007 emis de IML Iasi sunt de certitudine in sensul existentei unei deflorari incomplete datand din 14/15.06.2007, neindicandu-se posibilitatea unor cauze patologice. Mai mult este in sarcina organelor judiciare de a determina, pe cale de ancheta, modalitatea de producere a leziunii himenale, neputandu-se impune specialistilor medico-legali sa determine cauza aparitiei "deflorarii", definita ca "actiune de rupere a himenului".
De asemenea, s-a sustinut de aparare ca lipsa de experienta sexuala a victimei poate determina incapacitatea acesteia de a distinge daca s-a realizat un raport sexual sau nu. O astfel de teza atribuie cunoasterii empirice un rol esential si ignora cu desavarsire ansamblul datelor si informatiilor pe care o persoana instruita le dobandeste in cursul formarii educationale si sociale. Absenta cunostintelor empirice nu poate determina o incapacitate de a intelege si de a califica o alta actiune umana, mai ales in conditiile in care cele mai multe fapte penale, raman, din aceasta perspectiva, necunoscute si organelor judiciare penale.
De altfel, discernamantul si capacitatea partii vatamate de intelegere, calificare si redare a evenimentelor faptice din seara de 14.06.2007 rezulta nu numai din nivelul intelectual si educational al acesteia, dar si din evaluarea psihologica si psihiatrica efectuata de psiholog C.R si medic primar psihiatru C.G (f.18 dosar UP) din care rezulta ca "subiectul prezinta o structura de personalitate stabil-emotionala, matur emotional, cu o buna capacitate de testare a realitatii si, in acest context, are reprezentarea unui act sexual, precum si a unui act sexual impotriva vointei sale". Contestarea de catre inculpat, prin aparator, a fortei probante a evaluarii realizate, nu are o baza legala, iar simpla emitere a adresei catre Spitalul Socola nu conduce la ineficacitatea probatorie a unei evaluari medicale si psihologice realizate in cadrul unui centru de specialitate organizat legal.
Sub aspectul existentei faptei, Tribunalul retine, ca in contextul naturii specifice si distinctive a infractiunii deduse judecatii, in mod corect prima instanta a apreciat ca probatoriul nu poate avea decat un caracter limitat. Lipsa unor martori oculari directi caracterizeaza de cele mai multe ori probatoriul in materia infractiunilor privitoare la viata sexuala, iar celelalte probe materiale directe nu pot fi decat probele biologice.
In cauza, declaratia partii vatamate referitoare la imprejurarile prealabile comiterii faptei reclamate se coroboreaza cu declaratiile martorilor R.T.I si ASE, care confirma faptul ca in noaptea de 14/15.06.2007, in jurul orei 1.00 partea vatamata s-a urcat intr-un taxi, pe care l-a oprit in zona Palat, iar soferul i-a deschis portiera din dreapta fata, C.A.M plecand cu acel taxi.
Partea vatamata a declarat succesiv si constant ca ulterior plecarii, nu i-a indicat taximetristului decat locul de destinatie CUG-Nicolina, iar pana in dreptul semaforului Belvedere, intre ei nu s-a purtat nici o discutie. Desi soferul a incercat sa initieze o discutie, partea vatamata a indicat ca nu avea chef de discutie si i-a mai precizat inca o data destinatia finala a traseului, iar la intrebarea acestuia "ce ar fi daca nu ai ajunge acasa?", i-a raspuns " sa nu luam in calcul aceasta posibilitate, tocmai am ajuns". Partea vatamata a indicat ca a intrat in panica doar in momentul cand soferul nu a oprit si i-a spus ca "se vor mai plimba putin", ruland taxiul spre CUG zona Fortus. Insa, in momentul depasirii si acestei zone, partea vatamata a aratat ca a inceput sa planga, incercand totodata sa-si foloseasca telefonul mobil aflat in geanta, insa soferul, sesizand gestul sau i-a luat telefonul si l-a aruncat pe bord. Masina si-a continuat traseul prin zona comunei Ciurea, in zona lacului Ciorbesti, iar ulterior la prima padure situata pe o parte si de alta a drumului judetean Iasi- Vaslui, soferul a incetinit si a intors masina, schimband directia de mers spre municipiul Iasi. Dupa circa 50 metri parcursi de la intoarcerea autoturismului a virat dreapta pe un drum agricol, nemodernizat, cultivat in partea stanga cu porumb, pe care a rulat circa 50 m, moment in care in fata lor a aparut o padure, de unde a virat la stanga, mergand inca circa 30m. Partea vatamata a precizat ca masina a fost oprita intr-o rampa de unde se vedeau luminile municipiului Iasi si a comunei Ciurea. Dupa oprirea masinii, partea vatamata a aratat ca soferul " a rabatat scaunul din dreapta, pe care era asezata, in pozitie orizontala, a intins-o pe spate pe scaun si s-a aplecat deasupra sa, cerandu-i sa o sarute. Intrucat a refuzat acest lucru, inculpatul a inceput sa-i desfaca rochia, reusind sa o dezbrace de rochie si lenjerie intima si imediat s-a dezbracat si el si s-a urcat peste ea. Partea vatamata a aratat ca l-a "implorat sa-si puna macar un prezervativ", iar soferul a scos un prezervativ (_)si a simtit cum dintr-o data si-a introdus penisul in vaginul ei, nereusind de prima data. Partea vatamata a aratat ca nu mai intretinuse vreun raport sexual si crede ca soferul a reusit sa o penetreze, intrucat a simtit o durere profunda, incat a tipat.(_) Vazand ca in continuare acuza dureri, soferul a renuntat sa finalizeze raportul sexual cu ea(_)"
Asa cum s-a aratat relatarile partii vatamate au fost constante, fara reveniri sau retractari, ceea ce, alaturi de multitudinea detaliilor oferite, confera verosimilitate atestarilor realizate, atestari ce se coroboreaza si cu concluziile certificatului medico-legal nr.4440/18.06.2007 emis de IML Iasi si marturiile directe ale martorilor M.D si ASE referitoare la starea psihica a partii vatamate in data de 15.06.2007.
De asemenea, in urma evaluarii psihologice si psihiatrice efectuate de psiholog C.R si medic primar psihiatru C.G (f.18 dosar UP) s-a stabilit ca numita C.A.M manifesta tendinte depresiv anxioase puternic accentuate pe fondul traumei suferite; instabilitate emotionala; tematica depresiv-pesimista, reducerea relationarii si tendinta de interiorizare pe fondul unei personalitati emotiv - anxioase. De asemenea prezinta episoade repetate de reactualizare a evenimentului traumatic; o frecventa ridicata in cadrul discursului a temelor referitoare la trauma; restrangerea contactelor sociale; dificultati de concentrare; insomnie; dificultati in a face fata la locul de munca si la o serie de activitati cotidiene.
Lipsa unor urme materiale directe la cercetarea la fata locului, nu poate fi apreciata ca proba absoluta a inexistentei faptei (fata de considerentele anterior expuse), in conditiile in care stergerea urmelor de pneuri putea avea alte cauze (cauze meteorologice - vant sau se putea datora texturii solului), iar partea vatamata nu a putut preciza cu certitudine ca inculpatul ar fi aruncat prezervativul in exterior (" acesta a urinat si probabil a aruncat si prezervativul).
In consecinta, fata de considerentele expuse, probatoriile administrate, astfel cum au fost retinute, in cauza nu poate fi incidenta cauza ce impiedica exercitarea actiunii penale, prevazuta de art.10 li.a C. pr. penala, fiind dovedit ca in sfera relatiilor sociale normale a intervenit o actiune a carei urmari fizice directe au fost constatate prin certificatului medico-legal nr.4440/18.06.2007 emis de IML Iasi.
2. Cu privire la fapta, in materialitatea sa, inculpatul prin aparator, a sustinut doua teze defensive:
a. - fapta nu intruneste elementele constitutive ale infractiunii de viol, prevazute de art.197 alin.1 Cod penal, fiind incidenta cauza de impiedicare a exercitarii actiunii penale prevazuta de art. 10 lit.d C.pr.penala;
b. - fapta a ramas in forma tentata, impunandu-se schimbarea de incadrare juridica din infractiunea prevazuta prevazute de art.197 alin.1 Cod penal in infractiunea prevazuta de art.20 raportat la art.197 alin.1 Cod penal.
a. Tribunalul retine fata de aceste aparari ca inculpatul accepta in subsidiar ca partea vatamata a intretinut in noaptea de 14/15.06.2007 un act sexual, in sens larg, insa contesta exercitarea oricarei constrangeri impotriva acesteia, bazandu-se pe lipsa oricaror semne de violenta pe corpul victimei si pe conduita partii vatamate.
Potrivit acestei teze, partea vatamata in mod deliberat sau cel putin consimtit, dupa petrecerea unui banchet de absolvire, s-a urcat intr-o masina tip taxi si a acceptat sa fie condusa in afara municipiului Iasi, pentru a avea un raport sexual cu un sofer necunoscut.
Or, o astfel de teza nu numai ca apare ca improbabila fata de conduita generala a partii vatamate, care la acel moment era si virgina, dar este si contrazisa de probele administrate.
Chiar daca prin certificatului medico-legal nr.4440/18.06.2007 emis de IML Iasi s-a stabilit ca partea vatamata nu a prezentat urme de violenta pe corp, constrangerea acesteia la intretinerea unui raport sexual impotriva vointei sale rezulta din toate imprejurarile faptei.
Astfel, se retine ca partea vatamata s-a urcat in masina tip taxi, solicitand sa fie dusa in zona in care locuieste. Din momentul depasirii zonei stabilite ca destinatie a cursei taxi, soferul a actionat exclusiv impotriva vointei libere a partii vatamate. Chiar daca actiunile acestuia s-ar putea subsuma elementului material al infractiunii de lipsire de libertate, avand in vedere principiul "non reformatio in pejus", orice dezbatere pe acesta tema apare ca inutila. Insa faptic, trebuie retinut ca partea vatamata s-a vazut in situatia in care se afla singura, in miez de noapte, in masina unui necunoscut care o conducea, cu viteza crescuta in afara municipiului Iasi.
Din punct de vedere legal, constrangerea consta in orice activitate/inactivitate fizica si/sau psihica care restrange/exclude libertatea de vointa si actiune a unei persoane. In acest sens, actiunea de amenintare poate fi realizata prin mijloace variate, prin cuvinte, prin gesturi, dar si prin fapte (acostarea victimelor pe strada in loc intunecos), putand fi explicita (cand se precizeaza expres raul ce se va produce), dar si implicita (punand victima in situatia de a deduce urmarea). Or, este fara indoiala, ca in conditiile in care soferul de taxi a refuzat sa opreasca autoturismul, a accelerat viteza, s-a indreptat spre o destinatie necunoscuta, a luat cu forta telefonul partii vatamate si i-a solicitat acesteia, pe un ton imperativ, sa ii comunice cu cine a vorbit, atitudinea de forta, autoritatea a soferului si situatia total necunoscuta in care se gasea a insuflat partii vatamate - femeie tanara, singura, in masina unui necunoscut, in plina noapte - o stare de temere ridicata pentru integritatea sa. In aceste imprejurari, partea vatamata a fost condusa intr-un loc necunoscut, langa o zona cu vegetatie forestiera unde a fost dezbracata si supusa unui act sexual, vointa fiindu-i anihilata ca urmare a actiunilor ilicite ale inculpatului indreptate impotriva libertatii individuale a persoanei. Desi chiar partea vatamata recunoaste ca soferul nu a exercitat acte de violenta impotriva sa si doar i-a spus "sa se linisteasca ca poate fi si mai rau", ea se refera constant in declaratiile date la sentimentul de teama, chiar panica, pe care l-a resimtit, sentiment indus si justificat de actiunile inculpatului care a actionat cu nesocotirea dreptului fundamental al persoanei - dreptul la libertate fizica. In cauza, libertatea psihica de vointa si actiune a partii vatamate a fost afectata de actiunile inculpatului insusi care i-a determinat, prin modalitatea de deplasare la locul faptei, raportul de forte disproportionat si poruncile vadit ilicite, o stare de temere reala.
Din punct de vedere neuro-psihic si metabolic, sentimentul de frica poate cauza efecte contrastante in raport cu indivizii si circumstante, ba chiar reactii alternante la una si aceeasi persoana: accelerarea batailor inimii sau incetinirea lor; o respiratie rapida sau prea lenta; o contractie sau dilatatie a vaselor sangvine; o hiper- sau o hiposecretie a glandelor; un comportament de imobilizare sau exteriorizare violenta. In cazurile limita, inhibitia va merge pana la o pseudoparalizie in fata primejdiei (stari cataleptice), iar exteriorizarea va duce la o dezlantuire de miscari violente si neadaptate, caracteristice panicii. Manifestare exterioara si in acelasi timp experienta interioara, emotia produsa de frica elibereaza asadar o energie neobisnuita si o difuzeaza in tot organismul.
Or, inhibitia comportamentala a partii vatamate, analizata critic de aparare (nu a tipat, nu a strigat, nu a incercat sa fuga) este asociata psiho-fiziologic cu sentimentul de frica, fiind consacrata lingvistic prin expresia "a paraliza de frica". De altfel, orice tentativa a partii vatamate de a fugi sau de a solicita ajutor aparea ca fiind sortita esecului, in conditiile de timp si loc in care s-a savarsit fapta (noaptea, intr-o zona pustie, in afara oricarei localitati). Chiar daca partea vatamata relateaza ca ulterior plecarii din zona unde s-a produs violul a vazut o masina de politie, aceasta nu avea posibilitati reale de apelare la ajutor, intrucat nu putea opri masina. Solicitarea partii vatamate ca agresorul sa-si puna macar un prezervativ nu reflecta decat nivelul superior de instructie al partii vatamate si constientizarea riscurilor la care era expusa. Faptul ca partea vatamata a incercat sa afle informatii despre agresor ulterior faptei indica doar capacitatea acesteia de repliere si dorinta de tragere la raspundere penala a agresorului sexual, dorinta ce va persista si ulterior, dupa cum se va arata. Conduita victimei dupa ajungerea acasa nu poate produce vreun efect juridic asupra elementelor constitutive ale infractiunii, iar aprecierea "normalitatii" comportamentului acesteia nu face obiectul cercetarii jurisdictionale penale. De altfel, chiar psihologic este greu de stabilit paternul comportamental "normal" intr-o situatie nu numai anormala, dar extrem de traumatizanta.
In consecinta, apreciind ca neintemeiate criticile formulate in recurs, sub acest aspect, Tribunalul retine ca in mod corect prima instanta a apreciat ca partea vatamata C.A.M a fost supusa unui act sexual, prin constrangere, fapta intrunind elementele constitutive pe latura obiectiva, a infractiunii de viol.
b. In ceea ce priveste cererea de schimbare a incadrarii juridice formulate, Tribunalul retine ca este reala sustinerea apararii ca Decizia nr. III din 23 mai 2005 a ICCJ -Sectiile Unite a fost data intr-un recurs in interesul legii pentru a realiza distinctia dintre continutul infractiunilor de violul si perversiunea sexuala. Insa, prin decizia mentionata, asa cum a retinut si instanta fondului, s-a definit notiunea de "act sexual", interpretare obligatorie, potrivit art.414 ind. 2 Cod procedura penala.
Alaturi de argumentele expuse de instanta fondului, fata de apararile formulate, Tribunalul retine ca tentativa este definita legal, prin dispozitiile art.20 C.penal ca fiind punerea in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executarea care a fost insa intrerupta sau nu si-a produs efectul.
Indiferent de forma tentativei perfecta sau imperfecta, de esenta acestei forme infractionale este ca prin savarsirea acesteia obiectul juridic special este doar pus in pericol. In cazul formei infractionale consumate obiectul juridic special este efectiv vatamat,incalcat.
In cauza de fata, obiectul sesizarii instantei l-a constituit infractiunea de viol ca infractiune ce ocroteste relatiile sociale referitoare la libertatea si inviolabilitatea sexuala a persoanei. Or, pentru a realiza distinctia dintre forma consumata sau tentata a infractiunii este necesar a se stabili daca, in cauza, obiectul juridic special a fost efectiv vatamat sau a fost doar pus in pericol, in conditiile in care infractiunea de viol se consuma in momentul in care este incalcata libertatea si inviolabilitatea sexuala a persoanei.
Din aceasta perspectiva, apararile efectuate referitoare la finalizare raportului sexual sunt lipsite de relevanta judiciara, intrucat momentul consumativ al infractiunii nu poate fi raportat la durata, intensitatea, modalitatea sau urmarile actului sexual, ci trebuie raport la valoarea sociala ocrotita de norma incriminatorie. Or, retinandu-se, sub aspect faptic de instanta fondului ca "inculpatul a penetrat partea vatamata cu putere, reusind partial intromisiunea deoarece partea vatamata era virgina, iar actiunea inculpatului i-a provocat durere", in mod corect prima instanta a apreciat ca sub aspect obiectiv fapta intruneste elementele constitutive ale infractiunii de viol, prevazuta de art.197 alin.1 Cod penal, in forma consumata. Chiar daca din probele cauze rezulta ca penetrarea nu a fost completa, in conditiile in care libertatea si inviolabilitatea sexuala a partii vatamate a fost incalcata, infractiunea este in forma consumata, motiv pentru care nu se impune schimbarea incadrarii juridice si cererea va fi respinsa.
&nb
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Viol
Viol - Decizie nr. DP9/A/2008 din data de 31.03.2009Violul savarsit asupra unei victime care nu a implinit varsta de 15 ani pe timp de noapte - Sentinta penala nr. 150 din data de 08.07.2010
Atingerea scopului educativ si sanctionator al pedepsei – majorarea cuantumului pedepsei inchisorii in apel - Sentinta penala nr. 92 din data de 30.04.2010
Infractiunea de tentativa la infractiunea de viol. - Decizie nr. 243/R din data de 21.04.2006
infractiunea de viol prevazuta de art. 197 al. 1 Cod Penal in tentativa la infractiunea de viol, prevazuta de art. 20 raportat la art. 197 al. 1 Cod Penal - Decizie nr. 44/R din data de 13.02.2012
Viol. Latura subiectiva. - Decizie nr. 10/R din data de 19.01.2010
Viol si incest. Gresita apreciere a probelor de catre instanta de fond cu consecinta achitarii unui inculpat. - Decizie nr. 2/A din data de 29.01.2008
art. 197 si art. 211 Cod penal - Sentinta penala nr. 1109 din data de 02.05.2012
Viol - Sentinta penala nr. 102 din data de 24.03.2016
Art. 197 C.p., violul - Sentinta penala nr. 110 din data de 28.03.2011
Viol, art. 86- 87 OUG 195/2002 - Sentinta penala nr. 253 din data de 30.09.2010
Viol - art.197 al.1 C.p. - Sentinta penala nr. 14 din data de 21.01.2010
Lipsirea de libertate, viol - Sentinta penala nr. 370 din data de 11.12.2008
2. Individualizarea pedepsei Prin sent. pen. nr. 1359/14.06.2006 Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti l-a condamnat pe inculpatul B. B. in baza art. 197 al. 2 lit. c C.p. cu aplicarea 37 lit. b C.p. la o pedeapsa de 5 ani si 8 luni inchisoare pentru ... - Sentinta penala nr. 1359 din data de 14.06.2006
savaroirea infract. prev. de art. 197 alin.3 C.p. - Sentinta penala nr. 1297 din data de 28.09.2005
VIOL. INCEST. VIOLARE DE DOMICILIU. PORT FARA DREPT A UNOR OBIECTE FABRICATE ANUME PENTRU TAIERE ( LEGEA NR. 61/1991). INFRACTIUNI CU UN GRAD MARE DE PERICOL SOCIAL. CONSECINTE. - Sentinta penala nr. 418/2003 din data de 06.09.2005
violul - Sentinta penala nr. 126 din data de 19.02.2016
art. 197 C.p. - Sentinta penala nr. 408 din data de 15.06.2009
- Sentinta penala nr. 729 din data de 05.09.2007
Viol - Sentinta penala nr. 404 din data de 19.09.2011