Cerere de reconstituire formulata numai de un mostenitor, inexistenta mandatului tacit

 Prin sentinta civila nr. 2485/11.12.2009 a Judecatoriei Pascani s-a respins actiunea formulata de reclamanta U. M. A., in contradictoriu cu paratii R. E. T. , Comisia Locala pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Ruginoasa, Comisia Judeteana pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Iasi, ca fiind neintemeiata.
 Instanta a retinut ca reclamanta a solicitat constatarea nulitatii absolute partiale a titlului de proprietate nr. 120839 /02.02.2001 emis pe numele paratului pentru suprafata de 50 ha pe raza comunei Ruginoasa, in sensul inscrierii si reclamantei pe acest titlu si obligarea celor doua comisii de fond funciar la emiterea unui nou titlu de proprietate in care reclamanta sa figureze in calitatea de comostenitor alaturi de parat.
 Reclamanta a sustinut ca are calitatea de mostenitor fata de bunicul sau alaturi de parat cu cote egale respectiv ? si ca in baza Legii 1/2000 la data de 01.03.2000 paratul a formulat la Comisia locala de fond funciar Ruginoasa cerere de reconstituire a dreptului de proprietate fara a face vorbire in cerere ca nu este singurul mostenitor al tatalui, respectiv bunicului.
 Instanta de fond a retinut ca din documentatia depusa la dosarul cauzei, referitoare la titlul de proprietate in cauza, inclusiv din cererea de reconstituire inregistrata sub nr. 755/2000, nu reiese in nici un fel faptul ca la momentul anului 2000 petenta ar fi formulat cerere de reconstituire in calitate de mostenitoare a defunctului sau bunic.
 Cerere de reconstituire, la momentul anului 2000 a formulat doar paratul, nefiind obligatia acestuia de a face mentiuni cu privire la existenta sau nu si a altor mostenitori, tocmai pentru ca se are in vedere ca cererea se formuleaza in nume propriu, de fiecare persoana indreptatita, astfel cum prevede si disp. art. 11 din Regulament.
 Reclamanta formuleaza cerere de reconstituire, pentru prima data, la 24.11.2005, in baza Legii nr.247/2005, solicitand reconstituirea dreptului de proprietate in calitatea sa de mostenitoare dupa defunctul sau bunic.
 Recursul declarat de reclamanta a fost respins de catre Tribunalul Iasi, care a retinut :
 Prin cererea formulata in termen legal in baza Legii 1/2000, inregistrata la Primaria comunei Ruginoasa sub nr. 755 din 1.03.2000, intimatul - parat a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate dupa terenurile cu destinatie agricola ce au apartinut bunicului M.T. care a decedat in anul 1951.
 Deoarece tatal intimatului a decedat in anul 1983, acesta era indreptatit sa solicite reconstituirea dreptului de proprietate potrivit vocatie succesorale dovedita cu acte de stare civila.
 Sustinerile recurentei ca intimatul a formulat cerere de reconstituire dupa tata si nu dupa bunic sunt nefondate deoarece din cuprinsul cererii respectiv actele de stare civila rezulta atat indreptatire cat si calitatea persoanei beneficiare a dreptului.
 Mostenitorii pot solicita reconstituirea dreptului de proprietate indiferent daca au venit la mostenire, in mod personal, prin reprezentare legala a predecedatului, sau in cazul mostenirii prin retransmisie, deoarece legea nu distinge in nici un caz.
 In raport de aceste aspecte coroborate cu faptul ca fostul proprietar a decedat in anul 1951, tatal partilor T. V. a decedat in anul 1983, anterior intrarii in vigoare a legii precum si cu dispozitiile art. 13 din lege, este-evident ca paratul a fost indreptatit sa solicite si sa obtina reconstituirea dreptului de proprietate indiferent de modul cum a formulat cererea de reconstituire a dreptului de proprietate (dupa bunic sau dupa tata) situatie in care nu pot fi incidente cele doua motive de constatare a nulitatii absolute a titlului atacat.
 Intr-adevar legislatia fondului funciar are un caracter reparatoriu insa acest principiu se aplica si trebuie obligatoriu coroborat cu principiul neretroactivitatii legii civile si a stabilitatii circuitului civil.
 In mod corect instanta de fond a facut trimitere si a retinut in motivare ca in speta de fata sunt aplicabile dispozitiile art. II coroborat cu art. IV din Legea nr. 169/1997 prin care s-a instituit o aplicare concreta a principiului neretroactivitatii legii civile noi, urmarindu-se asigurarea stabilitatii circuitului civil.
 Astfel dispozitiile art. III din acelasi act normativ nu pot aduce atingere in nici un fel titlurilor eliberate cu respectarea prevederii Legii fondului funciar nr. 18/1991 la data intocmirii lor.
 Raportat la legalitatea emiterii titlului pe numele intimatului, legalitate care a fost constatata de instanta de fond, orice alta cerere de reconstituire formulata ulterior chiar si pentru aceeasi suprafata nu constituie o cauza de nulitate absoluta.
 Desi invoca recurenta existenta unui mandat tacit in fata instantei de fond nu s-a administrat nici o proba care sa faca dovada ca intimatul a formulat cerere de reconstituire si pentru recurenta.
 Potrivit dispozitiilor art. 11 alin 1 din H.G 890/2005,...stabilirea dreptului de proprietate se face numai la cerere, formulata de fiecare persoana indreptatita, personal sau prin mandatar.
 Cererea de reconstituire a dreptului de proprietate poate fi formulata prin intermediul unui mandatar, indiferent ca este comostenitor sau alta persoana, insa in ce priveste forma mandatului, acesta trebuie sa fie mandat scris, nu neaparat autentic.
 Prin exceptie, este posibila si existenta unui mandat tacit, in cazul sotilor , sau cand un comostenitor indreptatit a fost trecut in cerere de catre un altul, fara ca primul sa fi dat mandat expres, chiar verbal, daca acesta accepta consecintele juridice ce decurg din formularea cererii respective. In nici un caz in speta de fata nu a fost vorba despre asa ceva, numele recurentei nefiind mentionat in cererea de reconstituire, care este evident ca a vizat doar persoana intimatului si nu un alt comostenitor.
 Invoca recurenta in sustinerea cererii aspectul ca s-a constatat calitatea de mostenitor, ca are formulata o cerere de reconstituire si ca reconstituirea dreptului de proprietate pe numele fratelui este un act de administrare efectuat de unul dintre mostenitori, act ce profita si celuilalt, menit sa conserve dreptul legal sens in care s-a pronuntat si Curtea de Apel Iasi prin Decizia 281 din 13.06.2007.
 Din examinarea deciziei invocate rezulta ca recurenta a selectat doar fragmente.
 Formularea unei cereri de reconstituire a dreptului de proprietate de catre un singur mostenitor, in nume propriu si in conditiile in care legislatia nu il obliga sa precizeze si celelalte persoane indreptatite, nu poate fi asimilata cu un act de conservare a patrimoniului in sensul dorit de recurenta si anume temei de fapt si de drept determinant pentru constatarea nulitatii titlului de proprietate criticat.