Constatarea nulitatii contractului de vanzare-cumparare de actiuni, anularea anterioara a titlului de proprietate pe care s-a intemeiat vanzarea. Principiul anularii actului subsecvent ca urmare a anularii actului principal.

Constatarea nulitatii contractului de vanzare-cumparare de actiuni, anularea anterioara a titlului de proprietate  pe care s-a intemeiat vanzarea. Principiul anularii actului subsecvent ca urmare a anularii actului principal.

Judecatoria Iasi, prin sentinta civila nr. 2126/13.02.2009,  respinge exceptia lipsei calitatii procesuale active invocate de paratii   M I si M I .
      Respinge ca neintemeiata actiunea civila formulata de reclamanta  Agentia  Domeniilor  Statului, cu sediul in Bucuresti, str. Stirbei Voda, nr. 43, sector 1,   in contradictoriu cu paratii M I si M I , cu domiciliul in Iasi, str. ... jud. Iasi, si parata SC ABSA, cu sediul in Iasi, str. ...
      Obliga reclamanta sa plateasca  paratilor M I si M I  suma de 200 de lei cu titlu de cheltuieli de judecata.
Pentru a hotari astfel, prima instanta a retinut ca reclamanta Agentia Domeniilor Statului, prin reprezentant legal, a solicitat, in contradictoriu cu paratii M I si M I  si SC AB SA, sa se constate  nulitatea absoluta partiala a contractului de vanzare-cumparare autentificat  sub nr. 10602 din 31.10.2001 incheiat intre SC ABSA  si cumparatorii S E si M  I casatorit cu M I , in ceea ce priveste imobilele dobandite in proprietate de paratii M I si M I : cota indiviza de 2/3 din imobilul cantina cu nr. de inventar 1060, imobil cu parter si etaj, construit din prefabricate si acoperit cu terasa bituminata, amplasat in sector cadastral 137, cu nr. cadastral provizoriu 5941-6951; cota indiviza de 1/3 din imobilul denumit centrala termica cu suprafata construita de 88,48 mp, din care suprafata utila de 73,96 mp, parcela 5941-6951/2/0, amplasat in sector cadastral 137, cu nr. cadastral provizoriu 5941-6951.
In motivarea cererii formulate, reclamanta a aratat ca prin decizia civila  nr. 248/ 22.02.2006 a Tribunalului Iasi a fost  admisa actiunea ADS, s-a constatat  nulitatea absoluta a  titlului de proprietate  nr. 185851/2001, a fost respinsa exceptia de necompetenta materiala a Judecatoriei Iasi  de solutionare a capatului de cerere privind constatarea nulitatii  absolute a contractului de vanzare cumparare, s-au pastrat dispozitiile privind respingerea exceptiei lipsei calitatii procesuale active a ADS si cele de respingere a cererii privind constatarea nulitatii  contractului de vanzare cumparare pe exceptia lipsei coparticiparii procesuale. Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta a retinut ca  titlul emis in beneficiul intimatului incalca prevederile Legii nr. 1/2000, fiind excluse de la reconstituire  terenurile afectate de constructii si amenajari, pe terenul in cauza fiind edificate constructii care au figurat ca active  in inventarul SC ABSA. Recursul a fost respins,  decizia in cauza ramanand irevocabila.
      Conform titlului de proprietate a carui nulitate s-a constatat, terenul reconstituit consta in teren  aflat in incinta  SC AB SA. In baza titlului constatat nul societatea a vandut  catre paratii M I si M I   bunurile prevazute in contractul  a carui nulitate se solicita in prezenta cauza, avand ca temei legal  art. 19 din Legea nr. 1/2000, derogand de la sensul notiunii de investitii asa cum era inteleasa de lege si incluzand in aceasta notiune si cladirile societatii. In plus pe langa faptul ca paratului nu i s-a reconstituit  dreptul de proprietate pe un alt amplasament, acesta nici nu putea face dovada fostei proprietati din moment ce acesta a dobandit acest drept  in urma incheierii unor contracte de vanzare cumparare actiuni prin care a cumparat un numar mare de actiuni, iar nu si calitatea solicitata de lege pentru reconstituirea dreptului de proprietate
      Prin urmare, in ceea ce priveste contractul de vanzare cumparare a carei nulitate absoluta  partiala solicita a se constata, este un act subsecvent titlului de proprietate a carui nulitate s-a constatat, motiv pentru care reclamanta considera aplicabil principiul anularii actului subsecvent ca urmare a anularii actului principal.

Referitor la exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei, raportat la faptul ca  anterior o alta instanta a considerat ca reclamanta ADS are calitate procesuala activa in formularea unei actiuni  identice, respinse pentru lipsa coparticiparii procesuale pasive, dispozitie ce are caracter irevocabil ( sentinta civila nr. 4828/6.06.2005 a Judecatoriei Iasi, decizia civila nr. 248/22.02.2006 a Tribunalului Iasi,  decizia civila nr. 626 din 29.09.2006 a Curtii de Apel Iasi), considera ca instanta  de fata trebuie sa ia doar act de acest mod de solutionare   al exceptiei invocate si sa dispuna respingerea  acesteia.
      Pe fond,  instanta constata ca reclamanta a invocat in actiunea introductiva aplicabilitatea principiului anularii actului subsecvent ca urmare a anularii actului principal. Din analiza comparativa a continutului contractului de vanzare cumparare autentificat sub nr. 10602/2001  si a titlului de proprietate cu nr. 185851/2001, rezulta in mod indubitabil ca primul nu are caracterul unui act subsecvent celui de-al doilea, actele privind imobile diferite si nedovedind continuitate, in sensul ca beneficiarul titlului de proprietate nu este vanzatorul din cel de-al doilea act.
      Din continutul intampinarii depuse de parata SC ABSA rezulta invocarea altor motive de nulitate, cu care insa instanta nu a fost investita printr-o cerere de chemare in judecata, astfel ca nu vor face obiectul analizei.
      Cum din cererea introductiva de sesizare a instantei nu rezulta invocarea altor motive care sa conduca la constatarea nulitatii  actului ce face obiectul judecatii, instanta  respinge actiunea de fata ca neintemeiata.
       Instanta face aplicarea art. 274 Cod procedura civila, dispunand obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecata suportate de paratii M.
In termen legal, impotriva acestei sentinte a declarat recurs reclamanta Agentia Domeniilor Statului, socotind-o nelegala si netemeinica.
In motivarea cererii,  apelanta arata ca actul de vanzare-cumparare a carui nulitate a solicitat a se constata are caracterul unui act subsecvent fata de titlul de proprietate nr. 185851/2001.
Prin acest titlu s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafata de 2698 m.p., din care suprafata de 2643,49 m.p. au reprezentat-o curti, constructii, astfel cum rezulta din contractul de vanzare-cumparare contestat.
Rezulta fara echivoc ca reconstituirea dreptului de proprietate in baza titlului constatat nul absolut s-a facut in totalitate pe terenul de incinta al societatii, care la acea data detinea titlul de proprietate asupra acestuia, fiind evident nelegala si netemeinica.
Sanctiunea pentru incalcarea dispozitiilor imperative ale legii este nulitatea absoluta a actului atacat.
Mai mult, in baza titlului constatat nul, societatea a instrainat catre paratii M I si M I  bunurile prevazute in contract, avand ca temei legal art. 19 din Legea nr. 1/2000, derogand de la sensul notiunii de investitii astfel cum era inteleasa de lege si incluzand in aceasta categorie si cladirile societatii.
Ceea ce legiuitorul intelege prin notiunea de investitii este definit de art. 25 alin.3 din Legea nr. 18/1991, republicata, astfel: "Prin investitii, in sensul alin.2, se intelege lucrarile destinate exploatarii agricole a terenului".
Largirea sensului unei notiuni pentru a include in ea si alte bunuri decat cele prevazute strict de legiuitor  este ilegala si pe cale de consecinta actele emise cu incalcarea acestor dispozitii  legale nu pot fi producatoare de efecte juridice.
In plus, pe langa faptul ca paratului nu i s-a reconstituit dreptul de proprietate pe un alt amplasament, acesta nici nu putea face dovada fostei proprietati  din moment ce a dobandit acest drept in urma incheierii unor contracte de vanzare-cumparare de actiuni, iar nu si calitatea ceruta de lege pentru reconstituirea dreptului de proprietate.
Fiind constatata irevocabil de catre instantele judecatoresti nulitatea absoluta a titlului de proprietate, toate actele juridice incheiate in baza acestuia sunt nule de drept.
Solicita recurenta, in concluzie, modificarea sentintei si constatarea nulitatii absolute partiale a contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 10602/2001, incheiat de S.C. ABS.A. Iasi si cumparatorii S E si M ion, casatorit cu M I , in ceea ce priveste imobilele dobandite in proprietate de paratii M I si M I .
Tribunalul, examinand cauza din prisma criticelor formulate si potrivit art. 304 indice 1 Cod procedura civila, constata ca recursul nu este fondat.
Prima instanta s-a pronuntat in cauza in limitele in care a fost investita, in intelesul art. 129 alin.(5) Cod procedura civila, respectiv numai asupra obiectului cererii, respectand cauza acesteia, respectiv situatia de fapt expusa in cererea introductiva, calificata juridic.
Or, obiectul cauzei a fost constatarea nulitatii absolute partiale a contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 10602/31.10.2001 incheiat intre S.C. ABs.a. si cumparatorii M S E si M I casatorit cu M I , in privinta constructiilor vandute paratilor M, iar cauza a reprezentat-o imprejurarea ca incheierea contractului a fost ocazionata de obtinerea de catre paratul M a titlului de proprietate pentru terenul aferent cladirilor cumparate, titlul de proprietate a fost anulat prin hotarare judecatoreasca irevocabila si, in atari conditii, este aplicabil principiul anularii actului subsecvent ca urmare a anularii actului principal.
Respectarea cadrului investirii este o obligatie a instantei decurgand dintr-un principiu al procesului civil, anume disponibilitate, reclamantul fiind singurul in masura sa stabileasca limitele procesului, sub aspect obiectiv si subiectiv.
Achiesarea la actiune de catre unul dintre parati este permisa, dar aratarea prin intampinare a unor motive de nulitate absoluta privitoare la actul contestat pe care reclamantul nu a inteles sa le invoce, nici expres, nici indirect, nu pot avea efectul de a investi instanta, sub acest aspect concluzia instantei de fond fiind una judicioasa.
Revenind la cauza actiunii asa cum a precizat-o reclamantul, se retin urmatoarele:
Regula anularii actului subsecvent ca urmare a anularii actului initial (resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis), desi fara o consacrare legala cu titlu general, are caracterul unui principiu care guverneaza efectele nulitatilor - retroactivitatea si repunerea in situatia anterioara, dar si a principiului potrivit caruia nimeni nu poate transmite altuia un drept pe care nu il are, in sensul ca, daca prin anularea actului juridic initial se desfiinteaza dreptul transmitatorului din actul juridic subsecvent, inseamna ca acesta a transmis un drept pe care nu il avea, deci nici subdobanditorul nu putea deveni titularul acestui drept.
Principiul presupune doua sau mai multe acte succesive prin care s-au transmis aceleasi drepturi ori s-au constituit sau transmis drepturi aflate in stransa legatura.
Situatia de fapt evocata in cauza nu este aceea a doua acte juridice succesive prin care s-au transmis aceleasi drepturi, pentru ca se vorbeste despre un titlu de proprietate ca act initial prin care s-a reconstituit paratului M dreptul de proprietate pentru o suprafata de teren si un contract de vanzare-cumparare, ca act subsecvent, care are ca obiect constructii.
Ramane de analizat daca drepturile transmise sau constituite prin cele doua acte se afla in stransa legatura.
Mai intai, se constata ca, pe langa faptul ca este vorba despre acte juridice care au un obiect diferit, acestea au parti diferite si izvor diferit - legea, in privinta actului principal, conventia, in privinta actului subsecvent, iar paraul M este in ambele dobanditor al unui drept real, nu transmitator.
Hotararea judecatoreasca prin care s-a constatat nul titlul de proprietate emis paratului M Ion, retine in motivare ca titularul nu era indreptatit la atribuirea amplasamentului inscris in titlu, pentru ca pe acest teren sunt edificate constructii care au figurat ca active in inventarul S.C. ABS.A, iar legile fondului funciar exclud in mod constant de la reconstituire terenurile afectate de constructii si amenajari.
Totodata, prin decizie se stabileste doar o relatie univoca intre cele doua acte, retinand ca incheierea contractului de vanzare-cumparare active din 31.10.2001 este ulterioara titlului si nu este de natura sa determine intrarea titlului in legalitate.
Prin urmare, sanctiunea nulitatii titlului s-a intemeiat pe prescriptii ale legilor de reconstituire, fara vreo legatura cu contractul din cauza de fata.
Cat priveste acest contract, el este unul cu titlu oneros, care are ca obiect active ale unei societati comerciale si niciunde in cuprinsul cererii introductive sau de-a lungul procesului nu se arata in ce masura retroactivitatea, ca principiul fundamental al efectelor nulitatilor, atrage in acest caz repunerea in situatia anterioara, iar aceasta din urma este obstructionata de existenta contractului in discutie, cata vreme terenul era exceptat de la reconstituire, iar comandamente la fel de importante sunt necesitatea asigurarii securitatii si stabilitatii circuitului civil (care reprezinta si o exceptie citata la principiul anularea actului principal atrage anularea actului subsecvent) si principiul constitutional si conventional al garantarii dreptului de proprietate.
Pentru considerentele expuse si in temeiul art. 312 Cod procedura civila,  recursul a fost respins si mentinuta, ca legala si temeinica, sentinta civila nr. 2126/2009 a Judecatoriei Iasi.