Conditii pentru incheierea conventiei - cadru prevazute de art. 16 alin.5 din Legea nr. 13/2007. Consimtamantul partilor

       Conditii pentru incheierea conventiei - cadru prevazute de art. 16 alin.5 din Legea nr. 13/2007. Consimtamantul partilor

      Prin sentinta nr. 107/com/26.01.2010 pronuntata de Tribunalul Iasi. Sectia Comerciala si de Contencios Administrativ a fost respinsa ca neintemeiata cererea reclamanta S.C. X S.R.L., prin care aceasta a solicitat, in contradictoriu cu parata S.C. " E.MD" S.A., sa se dispuna: obligarea paratei la ridicarea stalpilor de retea de tensiune medie aflati pe terenul proprietate a reclamantei; obligarea paratei la incheierea unui contract privind dreptul de folosinta  asupra suprafetei de teren ocupata de stalpii de retea, pana la momentul ridicarii  retelei de pe teren.
In cursul procesului, reclamanta si-a completat actiunea si cu o cerere de obligare a paratei sa-i plateasca contravaloarea lipsei de folosinta a terenului ocupat.
Pentru a se pronunta astfel, instanta a retinut ca, efect al contractului de vanzare - cumparare autentificat sub nr. ...de B.N.P. SB, reclamanta S.C. X S.R.L. a dobandit dreptul de proprietate asupra unui teren in suprafata de 65.288,71 m.p. situat in municipiul Iasi. Parata S.C. " E.MD" S.A., detine licenta nr. 451/2002 pentru distribuirea energiei electrice, primind in concesiune si  reteaua electrica ce strabate proprietatea reclamantei.
Potrivit constatarilor expertului, linia electrica de pe terenul reclamantei este de medie tensiune ( 20 KV), a fost construita in anii 1968 - 1969, cuprinde 11 stalpi si are lungimea de 506 m.
Conform art. 41 alin. 4 din Legea nr. 13/2007, terenurile pe care se situeaza retelele electrice de distributie existente la intrarea in vigoare a acestei legi,sunt si raman in proprietatea publica a statului. Prin urmare, suprafetele de teren pe care sunt amplasati cei 11 stalpi ai retelei electrice apartin proprietatii publice a statului.
In scopul efectuarii de catre titularul licentei a lucrarilor de realizare si retehnologizare, respectiv de functionare a capacitatii energetice, art. 16 alin.2 din Legea nr. 13/2007 ii confera paratei un drept legal de uz si servitute asupra proprietatii reclamantei, pe durata respectivelor lucrari.
Insa, aliniatul 5 al acestui text prevede ca exercitarea drepturilor de uz si de servitute asupra proprietatilor private afectate de capacitatile energetice, care se vor realiza dupa intrarea in vigoare a acestei legi, se face in conformitate cu regulile procedurale privind conditiile si termenii referitori la durata, continutul si limitele de exercitare a acestor drepturi, prevazute intr-o conventie cadru, precum si pentru determinarea cuantumului indemnizatiilor si a despagubirilor si a modului de plata  acestora, care se aproba, impreuna cu conventia,prin hotarire de guvern.
Prin cererea sa de obligare a paratei la incheierea unui contract  privind folosinta terenului, reclamanta urmareste, in fapt, substituirea de catre instanta a  consimtamantului paratei  la intocmirea conventiei - cadru prevazute de art. 16 alin.5 din Legea nr. 13/2007.
Dar, pana in prezent, Guvernul nu a emis hotararea prin care sa aprobe continutul  acestei conventii cadru. Acest capat de cerere este neintemeiat pentru absenta cadrului legal de reglementare.
Deoarece reteaua de transport a energiei electrice si terenul pe care se situeaza aceasta retea sunt bunuri proprietate publica a statului ( Anexa 1 a Legii nr. 213/1998 si art. 41 alin.4 din Legea nr. 13/2007), indepartarea stalpilor, ce fac parte din reteaua electrica situata pe terenul reclamantei, nu este posibila decat in baza legii.
Iar, din interpretarea logica a dispozitiilor art. 41 alin.7 din Legea nr. 13/2007,rezulta ca este posibila eliberarea unor amplasamente si modificarea instalatiilor de distributie a energiei electrice sub conditia suportarii  cheltuielilor de catre cel care a generat modificarea.
Din moment ce reclamanta este cea care solicita modificarea retelei electrice prin adoptarea unei solutii tehnice ce presupune indepartarea stalpilor si cablurilor electrice de pe terenul sau, ii revine si sarcina de a achita costurile ce decurg dintr-o asemenea operatiune.
Dar reclamanta nu a dovedit ca a intentionat  in mod efectiv si serios sa  abordeze in acest fel relatia sa cu parata, neexistand probe ca s-ar fi incercat  ajungerea la un acord echitabil pentru ambele parti.
In plus, expertul  electroenergetician a conchis ca mutarea liniei de medie tensiune de pe proprietatea S.C. " AJC AM" S.R.L.   se poate face in baza unui studiu de solutie care sa cuprinda datele tehnice necesare.
In absenta unui probatoriu bine documentat  tehnic care sa permita identificarea variantelor posibile de repozitionare a retelei electrice, este inacceptabila, avand in vedere  repercusiunile asupra interesului public, masura obligarii paratei de a ridica stalpii retelei electrice aflati pe proprietatea reclamantei.
In consecinta, si aceasta pretentie este neintemeiata.
Nefondat este si cel de-al treilea capat de  cerere promovat de catre reclamanta,ce vizeaza obligarea paratei la achitarea de despagubiri.
Dispozitiile art. 16  alin.9 din Legea nr. 13/2007 permit proprietarilor terenului afectati de exercitarea de catre titularii de licenta a drepturilor de uz si servitute sa fie despagubiti pentru prejudiciile  suferite.
Iar la calculul despagubirilor vor fi avute in vedere criterii ca: suprafata de teren afectata cu ocazia efectuarii lucrarilor; tipurilor de culturi si plantatii, precum si amenajarile afectate de lucrari; activitatile  restranse cu ocazia lucrarilor.
In primul rand, Tribunalul a retinut ca reclamanta nu a precizat nici o activitate realizata de catre parata care i-ar fi produs daune.
Pe tot parcursul procesului reclamanta  a invocat, in principal, ca motiv al dezdaunarii sale simpla existenta a retelei electrice pe terenul sau. Insa,  exprimarea legii este neechivoca ,in sensul ca ,doar pagubele survenite din exercitarea dreptului de uz si de servitute  pot fi reparate.
Art.19 din Legea nr. 13/2007 detaliaza continutul dreptului de uz si de servitute ale titularului de licenta si, in speta, nu exista dovezi ale exercitarii acestor drepturi de catre parata intr-o maniera daunatoare pentru reclamanta.
Astfel, nu s-a demonstrat in litigiu ca parata a executat  lucrari de realizare  sau retehnologizare a capacitatii energetice amplasate pe proprietatea reclamantei ori lucrari pentru asigurarea  functionarii normale a acestei capacitati si ca, in cursul efectuarii acestora: a depozitat pe terenurile necesare executarii lucrarilor, materiale, echipamente, utilaje; a desfiintat culturi  sau plantatii, constructii sau alte amenajari existente ale reclamantei ori numai le-a  restrans; a oprit sau a restrans activitati  ale reclamantei.
Presupusele daune invocate de catre reclamanta ( lipsirea de folosinta efectiva a 4.000 m.p. teren, afectarea grava a  activitatii sale comerciale, impiedicarea extinderii constructiilor sale si accesului in unele dintre acestea, afectarea sanatatii angajatilor si a recoltelor terenului) nu au fost si confirmate prin probe concludente si,in plus, nu au ca izvor exercitarea de catre parata a drepturilor de uz si servitute.
In cazul in care reclamanta este prejudiciata doar prin simpla amplasare  pe proprietatea sa a capacitatii energetice, are posibilitatea de a solicita si suporta financiar mutarea retelei energetice.
De altfel, nici nu s-ar putea retine vreo culpa in sarcina paratei rezultata din existenta retelei electrice intrucat edificarea acesteia a avut loc mult anterior dobandirii dreptului de proprietate  de catre reclamanta ( in   urma cu 40 de ani) iar parata, ca operator de distributie ( in definitia data de art. 3 pct.34 din Legea nr. 13/2007) nu raspunde decat de  operarea, asigurarea intretinerii si dezvoltarea retelei de distributie.