- dovada calitatii de persoana indreptatita la atribuirea terenului (art.13 din legea 18/1991); - autoritate de lucru judecat; - plus petita.

Prin sentinta civila nr. 4690/23.03.2009 a Judecatoriei Iasi s-a respins ca neintemeiata exceptia lipsei capacitatii de folosinta a Prefecturii Judetului Iasi .
      S-a admis exceptia autoritatii lucrului judecat .
      S-a respins  actiunea precizata si completata  formulata de catre  reclamanta G. T. in contradictoriu cu paratii  Primarul Municipiului Iasi,  si Prefectul Judetului Iasi, in ceea ce priveste suprafata de 137,17 mp teren, intrucat exista autoritate de lucru judecat .
      Admite in parte actiunea civila precizata si completata  formulata de catre G. T., in contradictoriu cu paratii  Primarul Municipiului Iasi  si Prefectul Judetului Iasi.
      S-a anulat  ordinul nr. 1193/27.10.2008 emis de catre Institutia Prefectului Judetului Iasi.
      S-a dispus obligarea paratului  Prefectul Judetului Iasi sa reconstituie in natura, in favoarea reclamantei, dreptul de proprietate pentru suprafata de 332,83 mp teren, situata Iasi, str. Stejar nr. 5, jud. Iasi - parcelele AG 1198 - AG 1199 , identificata conform schitei anexa la referatul cu caracter de propunere din 30.06.2006 emise de catre Comisia Municipala Iasi pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, urmand sa emita un nou ordin in acest sens.
      S-a respins ca neintemeiat capatul de cerere privind anularea ordinului nr. 1193/27.10.2008 emis de catre Institutia Prefectului Judetului Iasi, formulat in contradictoriu cu paratul  Primarul Municipiului Iasi.
      S-a anulat ca insuficient  timbrat capatul de cerere privind obligarea paratilor la plata daunelor morale si materiale.
      Pentru a se pronunta astfel, instanta de fond a retinut ca exceptia lipsei capacitatii de exercitiu a Prefecturii Judetului Iasi, este neintemeiata, urmand a fi respinsa in consecinta .
Astfel, potrivit art. 6 din Legea nr. 340/2004 privind prefectul si institutia prefectului : " (1) Capacitatea juridica de drept public a institutiei prefectului se exercita in exclusivitate de catre prefect.".
Din analiza actiunii si a precizarilor formulate de catre reclamanta rezulta cu certitudine ca aceasta a inteles sa se judece in contradictoriu cu emitentul ordinului atacat si anume cu Prefectul Judetului Iasi .
Asadar, cum in toate cererile precizatoare reclamanta a indicat ca si parat Prefectul Judetului Iasi, cel care de altfel a si figurat ca parte in prezenta cauza, asa incat, exceptia invocata este neintemeiata .
      * Exceptia autoritatii lucrului judecat este intemeiata, doar in parte, respectiv in ceea ce priveste suprafata de 137,17 mp teren, astfel ca urmeaza a fi admisa, pentru urmatoarele considerente :
      Autoritatea lucrului judecat, exceptie reglementata in art.1201 Cod civil, are la baza regula ca o actiune nu poate fi judecata decat o singura data si ca o constatare facuta printr-o hotarare judecatoreasca definitiva nu trebuie sa fie contrazisa printr-o alta hotarare.
      Principiul puterii lucrului judecat impiedica nu numai judecarea din nou a unui proces terminat, avand acelasi obiect, aceeasi cauza si purtat intre aceleasi parti, chiar cu pozitia procesuala inversata, ci si contrazicerile dintre doua hotarari judecatoresti, in sensul ca drepturile recunoscute unei parti printr-o hotarare definitiva sa nu fie contrazise printr-o alta hotarare posterioara, pronuntata intr-un alt proces.
      Autoritatea de lucru judecat intereseaza ordinea publica si are ca scop sa evite pronuntarea de hotarari contradictorii. 
      In speta de fata,  este indeplinita conditia triplei identitatii de parti, cauza si de obiect, doar in parte.
      Dupa cum se poate observa prin prezenta actiune reclamanta a solicitat anularea ordinului prefectului nr.  1193/27.10.2008 si reconstituirea dreptului de proprietate pentru intreaga suprafata de teren ce a fost expropriata de pe numele autorilor sai .
      Ori, din actele si lucrarile dosarului, rezulta ca, prin Ordinul nr. 394/12.08.1999, reclamantei i s-a reconstituit  dreptul de proprietate in parte, pentru suprafata de 137,17 mp  teren, iar prin la sentinta nr. 8817/16.08.2007 a Judecatoriei Iasi irevocabila prin decizia nr. 367/18.02.2008 a Tribunalului Iasi s-a constatat ca ordinul mentionat mai sus este legal si temeinic .
      In aceste conditii, pentru suprafata de 137,17 mp  teren exista o hotarare judecatoreasca irevocabila, prin care s-a statuat asupra indreptatirii reclamantei, asa incat, instanta nu mai  este in masura sa analizeze sau sa puna la indoiala cota de contributie, fara sa aduca atingere puterii de lucru judecat a hotararii mentionate anterior,  pentru ca astfel s-ar nesocoti principii de baza ale procesului civil, precum si stabilitatea raporturilor juridice.
      Pentru aceste considerente, instanta a admis exceptia autoritatii lucrului judecat si va respinge  actiunea precizata si completata   in ceea ce priveste suprafata de 137,17 mp teren, intrucat exista autoritate de lucru judecat .
  Pe fondul cauzei, analizand actele si lucrarile dosarului, instanta a retinut urmatoarele:
      La data de 31.08.2005,  reclamanta a solicitat - in calitate de mostenitor al autoarei sale G. Ecaterina ( care la randul sau era mostenitoare lui T. L.) - reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafata de 470 mp teren ( cererea nr. 62876/31.08.2005 fila 215) aflata Iasi, str. Stejar nr. 5, teren ce fusese expropriat prin procesul verbal din 12.01.1970 in baza Decretului de Expropriere nr. 1057/1968 si a Decizie Sfatului Popular  al orasului Iasi nr. 24/12.01.1970 ( fila 209 )   .
Dupa analiza inscrisurilor depuse, Comisia Municipala Iasi pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor a propus - prin referatul intocmit la data de 30.06.2006 ( filele 243 verso - 224)  - respingerea cererii,  retinand ca " solicitanta nu dovedeste calitatea de persoana indreptatita la reconstituire   "  .
Prin Ordinul nr. 1193/27.10.2008 ( fila 183), Prefectul Judetului Iasi a dispus respingerea cererii formulate de catre reclamanta, pentru suprafata de 470 mp teren, in considerente retinandu-se  ca, "solicitanta nu dovedeste calitatea de persoana indreptatita la reconstituire, intrucat prin testamentul nr. 2874/08.07.1996 aceasta a fost instituita legatar universal, iar la data decesului bunul nu se afla in patrimoniul defuncte G. E. " .
Anterior, din acest teren reclamantei i se reconstituise dreptul de proprietate  prin Ordinul  nr. 394/12.08.1999,  pentru suprafata de 137,17 mp  teren, ordin mentinut prin sentinta nr. 8817/16.08.2007 a Judecatoriei Iasi irevocabila prin decizia nr. 367/18.02.2008 a Tribunalului Iasi ( fila 194 verso, 58 - 67) .
> Cu privire la legalitatea ordinului :
       Potrivit art. 11 alin 1 din Legea nr. 18/1991 republicata, modificata si completata a fondului funciar : " (1) Suprafata adusa in cooperativa agricola de productie este cea care rezulta din: actele de proprietate, cartea funciara, cadastru, cererile de inscriere in cooperativa, registrul agricol de la data intrarii in cooperativa, evidentele cooperativei sau, in lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv declaratii de martori. "iar art. 13 alin 1 din acelasi act normativ dispune : "(1) Calitatea de mostenitor se stabileste pe baza certificatului de mostenitor sau a hotararii judecatoresti definitive ori, in lipsa acestora, prin orice probe din care rezulta acceptarea mostenirii.".
      De asemenea, art. 36 alin 5 din Legea nr. 18/1991 a fondului funciar republicata, modificata si completata stipuleaza : "  (5) Terenurile fara constructii, neafectate de lucrari de investitii aprobate, potrivit legii, din intravilanul localitatilor, aflate in administrarea consiliilor locale, considerate proprietate de stat prin aplicarea dispozitiilor Decretului nr. 712/1966  si a altor acte normative speciale, se restituie fostilor proprietari sau mostenitorilor acestora, dupa caz, la cerere. "..
      Analizand intregul probator administrat in cauza, rezulta ca ordinul  atacat este netemeinic si nelegal, cererea reclamantului fiind dovedita asa cum prevad dispozitiile art. 9, art.11 alin 1 si 2 si art.13 din Legea nr. 18/1991 dar si art. 6 din Legea nr. 1/2000  .
* Calitatea
      Din cate se poate observa, singurul motiv retinut de catre paratul Prefectul Judetului Iasi, este acela ca reclamanta nu si-a dovedit calitatea de persoana indreptatita  .
      Astfel, din actele si lucrarile dosarului ( filele 208 verso, 220 verso -- 221) rezulta ca  reclamanta este mostenitoarea testamentara a defunctei Garaz Ecaterina, aceasta din urma fiind la randul sau mostenitoarea defunctului Tacu Luchian .
      Solutia paratului este gresita deoarece, reclamanta, in calitate de mostenitor universal, are dreptul sa culeaga  intreg emolumentul masei succesorale ramase de pe urma  defunctului, iar in masa succesorala se includ atat bunurile existente la data deschiderii succesiunii cat si bunurile ce intra ulterior in masa succesorala  .
      Astfel, sustinerea paratului ca reclamanta nu  dovedit calitatea de persoana indreptatita este neintemeiata deoarece,  odata cu intrarea in vigoare a Legii nr. 18/1991 s-a nascut in  pentru persoanele indreptatite sau succesorii acestora, dreptul de a solicita reconstituirea, DREPT PATRIMONIAL POTESTATIV ce face parte din masa succesorala, urmand a fi exercitat de legatarul universal  in termenul de decadere prevazut de lege .
      Pe de alta parte, calitatea de persoana indreptatita a reclamantei a fost  recunoscuta implicit chiar de catre parat prin emiterea Ordinului  nr. 394/12.08.1999si ulterior stabilita cu autoritate  de lucru judecat prin sentinta nr. 8817/16.08.2007 a Judecatoriei Iasi irevocabila prin decizia nr. 367/18.02.2008 a Tribunalului Iasi ( filele 66 - 67), astfel ca, paratul Prefectul Judetului Iasi, parte in acea cauza trebuia sa o aiba in vedere .
      Mai mult decat atat, paratul nu poate invoca inopozabilitatea acestei hotarari, deoarece, pe langa faptul ca a fost parte in acel dosar,   statuarile unor hotarari irevocabile, cu valoare de prezumtii legale, se rasfrang in mod indirect si asupra tertilor.
      Ca element nou aparut in ordinea juridica si in cea sociala, hotararea nu poate fi ignorata de catre terti, sub motiv ca nu au participat in procesul finalizat prin adoptarea ei .
* Dovada dreptului de proprietate
In ceea ce priveste dreptul de proprietate, instanta retine in principal ca acesta nu a fost contestat de nici una dintre cele doua comisii, motivul respingerii cererii fiind asa cum am aratat doar calitatea de persoana indreptatita.
Insa, la o sumara analiza, se poate observa ca, reclamanta a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, pentru suprafata de 470 mp in sprijinul careia a  adus ca si probe, acte de vanzare cumparare ( filele 68 - 73) .
* Dovada preluarii terenului
Nici in ceea ce priveste aceasta situatie nu exista obiectiuni, terenul fiind in posesia unitatii administrativ teritoriale, asa cum rezulta din referatul cu caracter de propunere  din 30.06.2006 emise de catre Comisia Municipala Iasi pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, ordinul atacat si raportul de expertiza (filele 243 verso - 224) dar si din procesul verbal din 12.01.1970 ( fila 209).
De asemenea, din acelasi referat rezulta ca terenul e afla in administrarea consiliului local, asa cum prevede situatia premisa din art. 36 alin 5 redat anterior, fiind chiar identificat de catre comisia locala ( fila 244 verso ) .
> Conditiile speciale, sunt prevazute de art. 36 alin 5 din Legea nr.
18/1991, conditii ce in speta sunt indeplinite :
Pentru ca reclamanta sa poata beneficia de constituirea dreptului
de proprietate este necesara indeplinirea cumulativa a mai multor conditii:
o sa fie vorba de terenuri fara constructie, adica libere, situate in
intravilan;
o terenurile sa nu fie afectate de lucrari de investitii, aprobate potrivit
legii, .
o terenurile sa fi fost preluate de stat cu titlu valabil de catre stat sau
unitatile detinatoare prin aplicarea dispozitiilor decretului nr. 712/1966 si alte acte normative speciale ori cu titlu de donatie, dupa caz ;
Astfel, pentru considerentele invederate, instanta retine ca actiunea reclamantei este intemeiata in parte,  doar pentru suprafata de 332,83 mp, diferenta dintre suprafata de 470 mp cat a fost expropriata si suprafata de 137,17 mp ce i-a fost reconstituita anterior .
De asemenea, actiunea este intemeiata doar in ceea ce priveste paratul Prefectul judetului Iasi, singurul care  poate emite un ordin de reconstituire .
> Daunele morale
Prin Incheierea din 02.02.2009 instanta, a stabilit taxa de timbru pentru acest capat de cerere la valoarea de 8186,52 lei si timbru judiciar de 5 lei, din care reclamanta a achitat doar timbrul judiciar si taxa de timbru de 130 lei .
       De asemenea, reclamanta, a transmis la dosarul cauzei - prin fax la data de 13.03.2009 o cerere prin care invedereaza ca renunta " la cererea  de scutire sau micsorare a taxei de timbru" solicitand admiterea actiunii doar in cuantumul acoperit de taxa de timbru achitata .
      Legea 146 din 1997 prevede la art.1 faptul  ca actiunile si cererile introduse la instantele judecatoresti sunt supuse taxelor de timbru.Art.20 prevede faptul ca taxele de timbru se platesc anticipat. Neindeplinirea obligatiei de plata pana la termenul stabilit de instanta se sanctioneaza cu anularea actiunii sau cererii-al.3. 
      In acelasi sens, art.35 al 5 din Normele Metodologice pentru aplicarea legii 146 din 1997.
      Desi taxa de timbru datorata este fixa pentru aceste cereri OG 32/1995 nu contine exceptii de la regula prevazuta imperativ la art.3, motiv pentru care timbrul judiciar se calculeaza in functie de cuantumul pretentiilor solicitate.
      Desi instanta  i s-a pus in vedere achitarea  taxei de timbru conform art.13 Lg.146/1997 si art-3 OG 32/1995, aceasta nu s-a conformat.
      Cererea reclamantei de admitere in parte a acestui capat de cerere - doar in cuantumul acoperit de taxa de timbru achitata, este neintemeiata, deoarece, nu sunt indeplinite conditiile stipulate de art. 20 alin 4 din Legea 146 din 1997, in sensul ca in momentul inregistrarii cererii aceasta nu fusese legal timbrata .
      Fata de considerentele expuse, instanta a admis in parte actiunea, va  anula ordinul nr. 1193/27.10.2008 emis de catre Prefectul Judetului Iasi, va obliga paratul Prefectul Judetului Iasi sa reconstituie in natura, in favoarea reclamantei, dreptul de proprietate pentru suprafata de 332,83 mp teren, situata Iasi, str. Stejar nr. 5, jud. Iasi - parcelele AG 1198 - AG 1199 , identificata conform schitei anexa la referatul cu caracter de propunere din 30.06.2006 emise de catre Comisia Municipala Iasi pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, urmand sa emita un nou ordin in acest sens.
      De asemenea, va respinge ca neintemeiat capatul de cerere privind anularea ordinului nr. 1193/27.10.2008 emis de catre Institutia Prefectului Judetului Iasi, formulat in contradictoriu cu paratul  Primarul Municipiului Iasi si va anula ca insuficient timbrat capatul de cerere privind obligarea paratilor la plata daunelor morale si materiale.
      Impotriva acestei sentinte a formulat recurs reclamanta G. T. sustinand ca instanta de fond s-a pronuntat mai mult decat s-a cerut si nu a avut in vedere cu prioritate exceptia autoritatii de lucru judecat in conditiile in care a renuntat la judecata celorlalte capete de cerere.
      Arata ca ceea ce a ramas de solutionat a fost doar constatarea nulitatii absolute a Ordinului nr. 1193/27.10.2008 a Prefectului Jud. Iasi.
      In motivare arata ca documentatia aferenta ordinului este nelegala, ea nepurtand  mentiunea "Conforma cu originalul" semnatura si stampila autoritatii emitente.
      Mentioneaza ca instanta s-a pronuntat si asupra retrocedarii imobilului din Iasi, str. Stejar nr. 5, desi a renuntat la acest capat de cerere.
      Prin completarile la motivele de recurs sustine ca in mod gresit s-a retinut ca a solicitat reconstituirea imobilului compus din 623 mp cand in realitate sunt 1000 mp in Iasi, str. Stejar nr. 5. Este adevarat ca a fost expropriat pentru o suprafata reala de 623 mp, iar restul de 377 mp au ramas sub stapanirea autorilor sai. Cu toate acestea in procesul verbal de expropriere cu nr. 24/12.01.1970 s-a trecut ca fiind expropriata, doar suprafata de 470 mp.
      Precizeaza ca desi a contestat Ordinul nr. 1193/27.10.2008, nu a solicitat ca instanta sa oblige paratii la eliberarea unui alt ordin in locul celui contestat. Mentioneaza ca a cerut doar ca instanta sa se pronunte asupra calitatii sale de persoana indreptatita la reconstituirea acestui imobil.
      In concluzie, recurenta a solicitat modificarea in parte a sentintei recurate in sensul mentinerii dispozitiei de anulare a Ordinului nr. 1193/27.10.2008 dar fara obligarea Prefectului Jud. Iasi la emiterea  unui alt ordin in locul acestuia, sa se constate ca a renuntat la judecarea celorlalte capete de cerere, ramanand investita doar cu anularea Ordinului Prefectului.
      Totodata a formulat recurs si paratul Prefectul Jud. Iasi aratand ca reclamanta G. T. nu a dovedit ca are calitatea de persoana indreptatita la reconstituire, intrucat a fost instituita ca legatar universal numai cu privire la bunurile mobile si imobile existente in patrimoniul defunctei la data deschiderii succesiunii.
      Se arata ca prin testamentul autentificat sub nr. 1145/19.02.1987 T. L. a lasat autoarei reclamantei, doamnei  G. E. intreaga avere mobila si imobila care se afla in patrimoniul sau la data  incetarii din viata 16.02.1991, iar la data decesului, asa cum sustine si reclamanta, suprafata de 470 mp fusese  expropriata inca din 12.01.1970 in baza Decretului de expropriere 1057/1968.
      La data decesului lui G. E., in 14.08.1996,  in patrimoniul acesteia au ramas ca bunuri succesorale actiuni si dividende la S.C."Antibiotice" S.A. si doua locuri de veci la cimitirul "Eternitatea" Iasi. Ca atare, reclamanta nu putea mosteni decat aceste bunuri.
      In recurs s-a administrat proba cu inscrisuri.
      Recursurile sunt neintemeiate pentru considerentele ce urmeaza a fi expuse:
      Analizand recursul promovat de catre Prefectul Jud. Iasi, tribunalul constata ca reclamanta G. T. este mostenitoare testamentara, legatara universala a defunctei G. E., in baza testamentului autentificat sub nr. 2874/1996. Autoarea sa a formulat in baza art. 36 alin. 5 din Legea 18/1991, cerere de reconstituire a dreptului de proprietate,  cu nr. 30048/10.07.1996, cerere ce a fost completata in data de 15.07.1996 (filele 93-95 dosar fond).
      Demersurile au fost continuate de catre reclamanta.
      Motivul invocat de recurentul Prefectul Jud. Iasi este acela ca reclamanta nu este indreptatita la reconstituire intrucat terenul nu era in patrimoniul autoarei la data decesului,  necontestand ca terenul a apartinut defunctei G. E. si ca reclamanta are calitatea de mostenitor.
      Tribunalul constata ca in patrimoniul lui G. E. nu era terenul la data decesului  sau, dar are dreptul la reconstituire,  intrucat autoarea a formulat cerere de reconstituire anterior decesului. Acest drept s-a transmis  reclamantei,  care a continuat aceste demersuri, avand  indreptatirea de a figura ca beneficiar al dreptului, conform art. 13 din Legea 18/1991. Potrivit acestui text, legiuitorul a dat  posibilitatea mostenitorilor (legali sau testamentari) de a formula cereri de reconstituire pentru terenuri ce au apartinut  autorilor lor si implicit de a continua procedura inceputa de acestia. S-a avut in vedere astfel, reconstituirea dreptului de proprietate pentru bunuri care nu se gaseau in patrimoniul  solicitantului sau mostenitorului la data formularii cererii.
      Ca atare, pentru argumentele expuse, recursul Prefectului Judetului Iasi este neintemeiat.
      In ceea ce priveste recursul promovat de catre reclamanta G. T., tribunalul retine ca recurenta in calitate de mostenitoare a defunctei  G. E., a continuat demersurile incepute de aceasta privind reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafata de 470 mp teren, formuland cererea cu nr. 62876 din data de 31.08.2005.
      Acest teren fusese expropriat prin procesul verbal din 12.01.1970 in baza Decretului nr. 1057/1968 si a Deciziei Sfatului Popular al orasului Iasi nr. 24/12.01.1970.
      Prin Ordinul nr. 1193/27.10.2008, Prefectul Jud. Iasi, in baza referatului Comisiei Municipale Iasi de fond funciar a respins cererea reclamantei cu motivarea ca aceasta nu a dovedit calitatea de persoana indreptatita la reconstituire.
      Anterior, din acest teren reclamantei i se reconstituise dreptul de proprietate prin Ordinul  nr. 394/12.08.1999, pentru suprafata de 137,17 mp teren, ordin mentinut prin sentinta civila nr. 8817/16.08.2007 a Judecatoriei Iasi, irevocabila prin decizia nr. 367/18.02.2008 a Tribunalului Iasi.
      Ca atare, raportat la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafata de 137,17 mp a operat autoritatea de lucru judecat,  instanta de fond pronuntandu-se asupra acestei exceptii, pe care a analizat-o cu prioritate, contrar celor sustinute de recurenta.
      Recurenta arata ca instanta s-a pronuntat  plus petita  intrucat desi ea nu a solicitat decat anularea ordinului nr. 1193/27.102008, or s-a dispus mai mult decat atat in sensul ca a si fost obligat paratul Prefectul Jud. Iasi sa-i reconstituie in natura dreptul de proprietate pentru suprafata de 332,83 mp.
      Raportat la acest motiv de recurs, tribunalul constata ca  instanta de fond s-a pronuntat intocmai in  limitele investirii.
      Astfel, avand in vedere cererea de reconstituire a reclamantei privind suprafata de 470 mp, instanta a constatat intemeiata exceptia autoritatii de lucru judecat pentru terenul de 137,17 mp si  constatand ca este  indreptatita la reconstituire a anulat Ordinul Prefectului cu nr.  1193/27.10.2008, obligandu-l sa-i reconstituie dreptul de proprietate  pentru diferenta pana la suprafata totala solicitata.
      Din aceasta perspectiva, recursul pare si lipsit de interes  intrucat solutia instantei de fond ii este favorabila recurentei.
      Imprejurarea ca in realitate terenul  are suprafata de 1000 mp si ca ceea ce a urmarit  recurenta a fost doar anularea  acestui ordin al prefectului, fara a se  dispune reconstituirea este o cerere lipsita de temei juridic.
      Recurenta a solicitat prin cererea inregistrata sub nr. 62876/31.08.2005 (fila 215 dosar fond) ce face  obiectul  ordinului contestat, reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafetei de 470 mp expropriati in baza  Decretului nr. 1057/1968.
      Potrivit procesului verbal din 12.01.1970 si a Deciziei Sfatului Popular al orasului Iasi nr. 24/12.01.1970, suprafata expropriata a fost de 470 mp si nu de 1.000 mp.
      Ca atare, in mod  corect a solicitat reconstituirea dreptului pentru suprafata expropriata si in mod corect s-a pronuntat si instanta de fond atunci cand a obligat Prefectul sa-i reconstituie dreptul de proprietate pentru diferenta de 332,83 mp.
      Obligarea la reconstituire este o consecinta directa  a anularii ordinului si chiar daca reclamanta nu a solicitat in mod expres acest lucru,  aceasta obligatie decurge de la lege.
      Astfel spus, anularea ordinului trebuie sa produca consecinte juridice, in sensul stabilirii motivelor  pentru care s-a concluzionat astfel si in situatia in care reclamanta este indreptatita la reconstituire trebuie precizat, daca indreptatirea este totala sau partiala.
      Pronuntarea in acest fel nu echivaleaza cu una  plus petita  pentru ca anuland ordinul prefectului, instanta de fond a trebuit sa se pronunte pe cererea de reconstituire formulata de reclamanta prin care aceasta  a solicitat cei 470 mp ce fusesera expropriati.
      In ceea ce priveste motivul de recurs vizand pronuntarea asupra copilului de cerere avand ca obiect obligarea paratilor la plata daunelor morale si materiale, in conditiile in care reclamanta a renuntat la judecarea acestuia, tribunalul constata ca in mod corect s-a dispus anularea ca insuficient timbrate a acestei cereri,  timbrajului reprezentand un fine de neprimire a actiunii.
      Cu alte cuvinte, timbrajul primeaza  renuntarii la judecata. Pentru a se lua act de renuntarea la judecata trebuie ca  instanta sa fie investita cu o actiune ce indeplineste cerintele art. 112 Cod procedura civila si sa fie legal timbrata.
      Fata de cele ce preced, tribunalul a respins recursurile si pe cale de consecinta in baza art. 312 Cod procedura civila a mentinut ca legala si temeinica sentinta primei instante.