Actiune in anularea Ordinului emis de Prefect - incidenta art. 5 Lg. 18/1991 actualizata pana la data de 23 iulie 2006

Prin sentinta civila nr. 8129/26.06.2008 Judecatoria Iasi a admis actiunea formulata de reclamantii C.M. Gh.G, C. M. M., C. I. M. - V., C. A. A., C. Gh. A., C. N. I., C. O. si C. M. - ultimele doua in calitate de mostenitoare ale defunctului C. M. - in contradictor cu paratii Prefectul de Iasi si Universitatea Al. I. Cuza Iasi, a anulat Ordinul Nr. 290/28.02.2007, emis de paratul Prefectul de Iasi si a reconstituit reclamantilor dreptul de proprietate asupra suprafetei de teren de 37430 mp, situata in Iasi, str. Podgoriilor, Nr. 5, in T 68 si redata in schita anexa a raspunsului la obiectivului, formulat de expertii Rachieru Paul - Anton Costel, intre punctele 1,2,2’,2", 3", 3’, 3,4,5,6,7,8,9,10,11,12,13,1, schita anexa ce face parte integranta din prezenta sentinta.
Pentru a pronunta aceasta sentinta instanta a retinut ca terenul in suprafata de 37430 mp. , situat in Iasi, str. Podgoriilor nr. 5, revendicat de catre reclamanti a fost dobandit de catre autorul lor  prin actul de Rascumparare nr. 07906/26.03.1936. Calitatea de Mostenitori ai acestui defunct proprietar , a fost dovedita de catre reclamanti si necontestata de Comisia Municipala Iasi, cum nu a fost contestata nici proprietatea autorilor. Atat in acel referat , de propunere de respingere a cererii de reconstituire a proprietatii cerut si in ordinul atacat, se motiveaza ca terenul se afla in administrarea Universitatii Al. I. Cuza Iasi, facand parte integranta din Gradina Botanica Iasi, in baza Hotararii Consiliului Judetean Iasi nr. 41583/710/2.10.1991 si a deciziei nr. 4522/24.02.1993 .
Terenul a fost preluat de stat ulterior anului 1989, apartinand un timp SC Vinifruct SA Copou (fila 43 dosar) si a fost preluat in anul 1980, prin transfer,  de Universitatea Al. I. Cuza Iasi (fila 44 dosar). Pana la acel transfer, mostenitorii proprietarului au mai detinut portiuni din teren (a se vedea adresa nr. 5451/4.03.1964 emisa de Sfatul Popular Iasi, fila 94 dosar). Modalitatea in care statul a preluat, in diferite etape, aceasta proprietate nu are baza relevanta in raport de dispozitiile Legii Nr. 247/2005 care au un caracter ce se vrea a fi definitiv reparatoriu cu privire la proprietatea expropriata in mod abuziv de catre regimul totalitar.
In ce priveste dreptul de proprietate afirmat de parata Universitate Al. I. Cuza, acesta nu exista deoarece acest teren, pretins apartine bazei sale materiale de cercetare nu a fost determinat printr-o Hotarare a Guvernului astfel cum prevede Legea invatamantului nr. 84/1995, ci a ramas fara titlu in administrarea acestei institutii.Potrivit art. 91din Legea nr. 1/20002, Unitatile de cercetare si invatamant primesc in administrare, pentru realizarea obiectului de cercetare, terenuri corespunzatoare din proprietatea statului, in compensare  fata de cele la a caror retrocedare sunt indreptatiti fostii proprietari.
Suprafata de teren revendicat de catre reclamanti, de 37430 mp. , inscrisa in actul de rascumparare amintit, a fost identificata de experti Rachieru Paul si  Anton Costel si redata in schita anexa a raspunsului la obiectiunile reclamantilor ( fila 401 - 402 dosar), intre punctele 1,2,2‘,2‘‘, 3‘‘, 3, 4,5,6,7,8,9,10,11,12,13,1 si nu este afectata de detaliu de sistematizare ( a se vedea concluziile acestor experti, fila 331 dosar), iar plantele identificate pe aceasta suprafata nu sunt specii deosebite si nici protejate, cum sustine parata Universitatea Al. I. Cuza (aceleasi concluzii experti, fila 331 dosar).
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs, in termen legal, recurentul Prefectul Jud.Iasi, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.  Recursul a fost formulat in termen,  scutit de plata taxei de timbru, semnat si motivat.
Se arata faptul ca in mod gresit instanta nu a admis cererea de introducere in cauza a comisiei locale Iasi de fond funciar fata de dispozitiile art. 36 al.6 Lg. 18/1991.In cauza nu sunt aplicabile dispozitiile art. 36 al5 Lg. 18/1991 intrucat terenul se afla in administrarea Universitatii Al.I.Cuza, aplicandu-i-se si dispozitiile art. 166 al.2-4 Lg. 84/1995. Se invoca si dispozitiile art. 11 Lg. 18/1991 fata de faptul ca in anul 1990 terenul in cauza se afla in perimetrul Gradinii Botanice. De asemenea se arata faptul ca sunt aplicabile dispozitiile art. 5 Lg. 18/1991. Si in ceea ce priveste plata cheltuielilor de judecata recurentul invoca inexistenta culpei sale procesuale.
Tot in termen legal a formulat recurs si Universitatea Al.I.Cuza, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.  Recursul a fost formulat in termen,  scutit de plata taxei de timbru, semnat si motivat.
Se arata faptul ca in cauza sunt indeplinite dispozitiile art. 304 al.1 pct. 7,8,9. Instanta de fond schimba regimul juridic al terenului considerand ca recurenta nu are nici un drept de proprietate ci detine doar o administrare fara titlu, ignorand astfel Lg. 84/1995 si Ordinul 4988/30.11.1999. Se arata, de asemenea, faptul ca la 1.01.1990, terenul nu se afla in situatii juridice apte sa atraga aplicarea Lg. 18/1991 (nu era proprietate de stat, fiind in administrarea directa a recurentei). In cauza nu sunt aplicabile nici dispozitiile art. 34 fata de caracterul terenului.Conform Lg. 84/1995 art.166 baza materiala a institutiilor de invatamant superior  (unde se includ si gradinile botanice) este de drept proprietatea acestora.Incepand cu data de 1.01.1990 in perimetrul terenului revendicat  s-au realizat investitii specifice cercetarii stiintifice, ameliorarii plantelor si materialului saditor, dar si de conservare a speciilor de plante.  Terenul in cauza constituie parte integranta a Parcului Dendrologic "Gradina Botanica Iasi" declarat arie protejata cu statut de rezervatia naturala prin Hotararea 8/1996  a Consiliului Judetean Iasi.
Intimata C A a depus intampinare la ambele recursuri prin care a solicitat respingerea lor pentru urmatoarele motive: comisia locala nu are calitate avand in vedere faptul ca titularul dreptului de administrare este chiar recurenta - Universitatea Al.I.Cuza Iasi.  Conform art. 9 ind.1 Lg. 1/2000 pot face obiectul restituirii si terenurile proprietate de stat administrate de institutii de invatamant superior. Terenul solicitat este neproductiv  ocupat cu balti, stuf, neingrijit, limitrof cu terenul  Gradinii Botanice (descriere cuprinsa in procesul verbal din 2.07.1980 semnat de parata la data preluarii), fara constructii sau investitii, astfel incat sunt aplicabile si dispozitiile art. 34 Lg. 1/2000. Terenul nu este integrat in perimetrul Gradinii Botanice asa cum a retinut Curtea de Apel Brasov cu putere de lucru judecat. Atata timp cat terenul a fost transmis in administrarea recurentei dupa aparitia Lg. 18/1991 nu se poate retine faptul ca nu sunt aplicabile art. 36 al.5 Lg.18/1991 Mai mult Curtea de Apel Brasov, intr-o cauza similara, a retinut ca Universitatea nu a facut dovada detinerii terenului cu titlu de proprietar - decizia 462/R/2005. Nu pot fi retinute dispozitiile art. 5 Lg. 18/1991 intrucat a fost introdus prin Lg. 47/13.03.2007. Terenul solicitat face parte din terenurile prevazute de art. 9 al.1 Lg. 1/2000. Si in ceea ce priveste cheltuielile de judecata recursul este neintemeiat fiind dovedita culpa procesuala.
In ceea ce priveste recursul Universitatii deoarece acest teren pretins a apartine bazei materiale de invatamant nu a fost determinat printr-o HG conform Lg. 84/1995, ci se gaseste fara titlu legal in administrarea acesteia. Nu sunt aplicabile dispozitiile art. 5 Lg. 18/1991 potrivit carora nu pot fi dezafectate terenuri din domeniul public decat in cazuri de exceptie intrucat terenul in cauza nu face parte din domeniul public; terenul nu a fost niciodata in proprietatea paratei.
Prin succesiunea reglementarilor in timp se confirma vointa legiuitorului de a asigura restituirea terenurilor fostilor proprietari, abuziv deposedati. Lg. 18/1991 in art. 36 al.5, Lg. 1/2000 in art. 9 si Lg. 213/1998 in art. 6 al.2 asigura posibilitatea reconstituirii dreptului de proprietate si pentru terenurile detinute de stat aflate in administrarea unor institutii de invatamant superior.
Recurenta nu a facut dovada preluarii terenului pe baza de protocol dupa cum nu a facut dovada emiterii certificatului de atestare a dreptului de proprietate si a inscrierii lui in  registrele de publicitate. HCJ 8/1996 nu impiedica reconstituirea dreptului de proprietate a celor indreptatiti ci poate impune, cel mult, anumite restrictii proprietarilor, privind modul de exercitare  a atributelor de proprietate. In acest sens sunt aplicabile si dispozitiile art. 83 al.1 Lg. 18.1991.
Au depus intampinare si intimatii C M, C M s.a. prin care au solicitat, de asemenea, respingerea recursurilor pentru urmatoarele motive: terenul solicitat nu face parte din cele prevazute de art. 5 Lg. 18/1991, articol ce nu a fost avut in vedere de Prefect. Comisia locala nu are calitate  fata de reglementarile Lg. 18/1991. Indreptatirea intimatilor cat si intinderea dreptului de proprietate sunt confirmate prin hotarari recunoscute de emitentul ordinului. In ceea ce priveste restituirea in natura a acestui teren se arata faptul ca acesta a ramas proprietate de stat asa cum rezulta din Ordinul 104/1980 ce face trimitere la dispozitiile Decretului 409/1955. Deci, la 1.01.1990 terenul era proprietate de stat, neproductiv, fiind astfel aplicabile dispozitiile art. 9 ind.1 si 34 Lg. 1/2000.  Recurenta nu a facut dovada preluarii terenului pe baza de protocol cum nu a facut dovada emiterii certificatului de atestare a dreptului de proprietate si a inscrierii lui in  registrele de publicitate.
Raportat la HCJ 8/1996 se invoca dispozitiile art. (11)2 Lg. 247/2005 conform carora efectele hotararii sunt suspendate pana la finalizarea procedurilor de restituire, procedura ce nu este finalizata.
In recurs s-a solicitat de catre intimati proba cu inscrisuri, ce a fost administrata in cauza (acte si planse fotografice).In recurs s-au mai depus memorii, precizari, concluzii scrise.
Analizand sentinta atacata in raport de motivele invocate, cat si din oficiu, conform dispozitiilor art. 304 1C .pr.civ., Tribunalul a constatat urmatoarele:
   Avand in vedere obiectul actiunii precum si de dispozitiile art. 36 al.6 Lg. 18/1991 comisia locala nu are calitate procesuala pasiva in aceasta cauza, motiv pentru care solutia instantei este corecta din acest punct de vedere.
Pentru a analiza motivele de recurs invocate de cei doi recurenti este necesar a stabili tipul de teren din prezenta cauza. Prin Ordinul 290/28.02.2007 Prefectul jud.Iasi a respins cererea intimatilor privind reconstituirea suprafetei de 37.430 mp teren situat in Iasi, str.Podgoriilor nr.5 avand in vedere faptul ca terenul se afla in administrarea Universitatii Al.I.Cuza, respectiv in perimetrul Gradinii Botanice.
Conform art. 2 Lg. 18/1991 terenurile sunt de mai multe feluri: cu destinatie agricola, cu destinatie forestiera, aflate permanent sub ape, intravilane si cu destinatii speciale, in acest din urma caz fiind indicate - printre altele -  urmatoarele situatii: rezervatiile, monumentele naturii_si altele asemenea.
Conform art. 5 Lg. 18/1991 actualizata pana la data de 23 iulie 2006: " 1) Apartin domeniului public terenurile pe care sunt amplasate constructii de interes public, _ tarmurile Marii Negre, inclusiv plajele, terenurile pentru rezervatii naturale si parcuri nationale, monumentele, ansamblurile si siturile arheologice si istorice, monumentele naturii, terenurile pentru nevoile apararii sau pentru alte folosinte care, potrivit legii, sunt de domeniul public ori care, prin natura lor, sunt de uz sau interes public.  (2) Terenurile care fac parte din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile si imprescriptibile. Ele nu pot fi introduse in circuitul civil decat daca, potrivit legii, sunt dezafectate din domeniul public."
Coroborand textele indicate reiese faptul ca rezervatiile naturale, monumentele naturii apartin domeniului public, astfel incat sunt inalienabile, insesizabile si imprescriptibile.
Din referatul comisiei locale reiese faptul ca terenul se afla in perimetrul Gradinii Botanice, asa cum invoca, de altfel si recurentele, dar se contesta de catre intimati. Acestia au aratat ca terenul solicitat este limitrof cu terenul  Gradinii Botanice (descriere cuprinsa in procesul verbal din 2.07.1980 semnat de parata la data preluarii); nu se poate retine aceasta aparare intemeiata pe un act din 1980 cu atat mai mult cu cat si din raportul de expertiza reiese aceasta situatie (faptul ca nu este inclus in perimetrul initial al Gradinii Botanice nu are nici o relevanta). Acest lucru reiese si din referatul comisiei locale si este retinut in ordinul emis de prefect. Apararea intimatilor precum ca terenul nu este integrat in perimetrul Gradinii Botanice asa cum a retinut Curtea de Apel Brasov cu putere de lucru judecat, nu poate fi retinuta Curtea pronuntandu-se intru-o alta situatie, fiind alte parti in acel dosar; mai mult priveste terenul din str.Podgoriilor nr. 15 si nu cel din Podgoriilor nr.5, terenul solicitat in prezenta cauza.
In ceea ce priveste faptul ca terenul este  fara constructii sau investitii, astfel incat sunt aplicabile si dispozitiile art. 34 Lg. 1/2000, instanta retine faptul ca investitiile includ si existenta unor culturi, etc. Ori, expertul principal Rachieru si expertul consultant Anton au aratat la fond faptul ca pentru a stabili daca pe acest teren s-au facut investitii este necesara efectuarea unei expertize in specialitatea "agricol".
Nu se pot retine actele din 1980 conform carora, la acel moment, terenul era neproductiv, ocupat cu balti, stuf, etc intrucat se analizeaza situatia existenta la acest moment.
In aceste conditii, tribunalul retine faptul ca terenul solicitat este in perimetrul Gradinii Botanice. Pentru a vedea daca terenul solicitat este  rezervatie naturala conform HCJ Iasi 8/1996 si anexelor depuse la dosar in copie xerox si, in consecinta, daca are natura unui teren cu destinatie speciala conform art. 2 Lg. 18/1991 ce se coroboreaza cu art. 5 Lg.18/1991 este necesara efectuarea unei expertize agricole si chiar (cu titlu de recomandare) solicitarea unui punct de vedere conform art. 201 al.3 C.pr.civ. In acest fel, instanta va verifica daca in cauza sunt aplicabile dispozitiile art. 34 Lg. 1/2000. Tribunalul a retinut din HCJ Iasi 8/1996 faptul ca suprafata de 72,25 ha (din 100 ha pe cat este intinsa Gradina Botanica) este parc dendrologic, avand valoare de patrimoniu prin raritatea speciilor exotice de arbori si arbusti pe care le contin. Conform art.1 din HCJ se declara arii protejate cu statut de rezervatii naturale terenurile din jud.Iasi identificate conform anexei. Conform art. 3 se declara monumente ale naturii arborii identificati conform anexei 2.
In cauza instanta retine ca sunt aplicabile si dispozitiile Directivei 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale si a speciilor de flora si fauna salbatice. 
Avand in vedere temeinica acestui motiv retinut de tribunal, necesitatea efectuarii unei expertize agricole (C.A.Bucuresti, sectia a-IV-a civila, decizia nr. 529/2002) pentru a stabili daca terenul solicitat se afla in perimetrul declarat ca fiind rezervatia naturala sau monument al naturii - din cadrul Gradinii Botanice - este aplicabila dispozitia prevazuta de legiuitor in cadrul art. 312 al.3 C.pr.civ., motiv pentru care instanta va admite recursurile formulate de recurentii Prefectul Jud.Iasi si Universitatea Al.I.Cuza impotriva  sentintei civile nr. 8129/26.06.2008 Judecatoria Iasi, va casa hotararea instantei de fond si va trimite cauza spre rejudecare. Fata de dispozitiile art. 305 C.pr.civ. tribunalul nu poate casa cu retinere.
Fata de motivul de recurs retinut de tribunal, nu mai este necesara analizarea celorlalte motive invocate (T.Suprem, colegiul civil, decizia nr. 1484/1956).