Liberare conditionata - art. 59 - 60 Cod procedura penala. Fractiunea de pedeapsa in cazul detinutilor bolnavi.

Prin sentinta penala nr. 1630/22.05.2008, pronuntata de Judecatoria Iasi in dosarul nr. 7477/245/2008, s-a respins ca neintemeiata cererea de liberare conditionata formulata de condamnatul S. M., din pedeapsa de 7 ani si 6 luni inchisoare aplicata prin sentinta penala nr. 697/1993 a Judecatoriei Suceava si s-a stabilit termenul pentru reinnoirea cererii la data de 01.11.2008.
Pentru a hotari astfel, prima instanta a interpretat dispozitiile art. 59 Cod penal, in redactarea anterioara modificarilor aduse prin Legea nr. 140/1996 si in considerarea datei comiterii infractiunii (29.05.1992), in sensul ca, pentru a deveni propozabil in vederea liberarii conditionate, condamnatul ar trebui sa execute 1/2 din pedeapsa, respectiv 1370 de zile. S-a mai aratat ca, desi condamnatul a executat efectiv 1/3 din pedeapsa, respectiv 913 zile, acesta nu a realizat fractiunea totala de 1370 de zile, care urmeaza sa se implineasca in data de 24.02.2009.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs in termen condamnatul S.M., care a criticat hotararea instantei de fond pentru gresita aplicare a normelor aplicabile in cazul detinutilor care nu pot castiga zile prin munca datorita starii de boala.
Examinand sentinta atacata prin prisma motivelor invocate, precum si intreaga cauza potrivit art. 3856 al. 3 Cod procedura penala, tribunalul a retinut urmatoarele:
Articolul 59 Cod penal a fost modificat prin Legea nr. 140/1996, in sensul majorarii fractiunilor de pedeapsa ce trebuie executate pentru conferirea vocatiei la liberare conditionata.
In acord cu interpretarea oferita de Sectiile Unite ale ICCJ prin Decizia nr. XXV din 16 aprilie 2007, pronuntata in recurs in interesul legii, instanta de fond a apreciat corect ca petentului S.M. ii sunt aplicabile dispozitiile mai favorabile ale art. 59 Cod penal, in redactarea anterioara aparitiei Legii nr.140/1996. De altfel, legea amintita a introdus si un text nou, art. 591 cod penal, care reglementeaza situatia persoanelor condamnate pentru infractiuni din culpa si stabileste aceleasi conditii de fractie ca vechiul text al art. 59 Cod penal.
Potrivit acestui text de lege, "dupa ce a executat cel putin jumatate din durata pedepsei in cazul inchisorii care nu depaseste 10 ani, condamnatul care este staruitor in munca, disciplinat si da dovezi temeinice de indreptare, tinandu-se seama si de antecedentele sale penale, poate fi liberat conditionat inainte de executarea in intregime a pedepsei.
    In calculul fractiunilor de pedeapsa prevazute in alin. 1 se tine seama de partea din durata pedepsei care poate fi considerata, potrivit legii, ca executata pe baza muncii prestate. In acest caz insa, liberarea conditionata nu poate fi acordata inainte de executarea efectiva a cel putin o treime din durata pedepsei cand aceasta nu depaseste 10 ani."
In speta, datorita afectiunile de care sufera, condamnatul S.M. nu a putut fi folosit la munca si, ca atare, nu a putut realiza un castig (materializat in zile considerate ca executate) pe baza muncii in penitenciar. Invocand starea de boala, respectiv incapacitatea de munca si un precedent judiciar izolat (sentinta penala nr. 1408/2008 a Judecatoriei Iasi, nedefinitiva), petentul a cerut liberarea conditionata la executarea efectiva a unei treimi din pedeapsa, cu motivarea ca art. 60 Cod penal reglementeaza astfel de situatii si ofera posibilitatea liberarii conditionate la executarea efectiva a fractiei de 1/3 din pedeapsa.
Contrar acestor sustineri, tribunalul aminteste ca principiul preeminentei dreptului impiedica posibilitatea unei asemenea interpretari.
Astfel, legiuitorul a hotarat ca, pe langa conditia executarii unei anumite fractiuni din pedeapsa, persoanele aflate in locurile de detinere pot fi eliberate inainte de executarea integrala a pedepsei doar daca: (a) sunt staruitoare in munca, (b) sunt disciplinate (c) dau dovezi temeinice de indreptare (d) au sau nu au antecedente penale. Acceptand ca in locurile de detentie pot fi incarcerate si persoane bolnave, legiuitorul a recunoscut implicit si imposibilitatea din partea acestei categorii speciale de detinuti de a fi staruitoare in munca. De aceea, art. 60 Cod penal, cu denumirea marginala "liberarea conditionata in cazuri speciale" a reluat dintre conditiile prevazute de art. 59 doar pe cele privitoare la dovezile temeinice de disciplina si de indreptare, insa a mentinut, ca norma de trimitere, conditia executarii fractiunii de pedeapsa.
Daca ar fi dorit sa creeze o situatie de favoare detinutilor bolnavi, legiuitorul ar fi prevazut expres pentru acestia o fractiune mai mica decat fractiunea obligatorie de pedeapsa pentru condamnatii sanatosi.
Ar mai trebui amintit ca instantele nu pot crea drept, rolul constitutional al acestora fiind doar acela de a aplica si interpreta legile in vigoare. In acest context, interpretarea unor texte de lege in sensul inlaturarii unei norme pozitive pe baza unei simple presupozitii de discriminare, face ca o astfel de hotarare judecatoreasca sa fie privita ca un exces de putere, prin trecerea in domeniul altei puteri constituite in stat (a se vedea in acest sens considerentele Deciziei Curtii Constitutionale nr. 818/03.07.2008).
Atata timp cat actualul legiuitor a mentinut conceptia Codului penal adoptat in anul 1968, ca persoanele aflate in executarea unor pedepse trebuie reeducate prin munca, iar staruinta acestora merita recompensata prin acordarea unui castig echivalent in zile considerate ca executate, instantele nu pot decat sa se supuna vointei puterii legislative.
Pentru considerentele expuse mai sus, tribunalul va respinge criticile formulate prin motivele de recurs, apreciind ca legala si temeinica sentinta prin care s-a respins cererea de liberare conditionata.
           In mod corect prima instanta a constatat ca petentul S.M. nu a executat inca fractiunea obligatorie, de jumatate din pedeapsa (reprezentand 1370 de zile de inchisoare), necesara pentru dobandirea vocatiei la liberarea conditionata.                                   Este adevarat ca acesta a executat efectiv fractiunea de 1/3 din pedeapsa (la data de 02.02.2008 detinutul avea executate cele 913 zile de inchisoare reprezentand o treime din pedeapsa), insa, asa cum prevede expres art. 59 al. 2 Cod penal, aceasta conditie de fractie reprezinta un prag minim obligatoriu, aplicabil exclusiv detinutilor care castiga zile ce se considera ca executate prin munca.
Din motivele aratate, in temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) Cod procedura penala, recursul declarat de condamnatul S.M. a fost respins ca nefondat, sentinta atacata fiind mentinuta ca legala si temeinica.