Mentinerea legaturilor personale cu minorul aflat in plasament in regim de asistenta maternala. Interesul superior al copilului

Mentinerea legaturilor personale cu minorul aflat in plasament in regim de asistenta maternala. Interesul superior al copilului.

              Decizie civila Nr. 549 din17.09.2008      Prin sentinta civila nr.2611 din 26.02.2008 pronuntata de Judecatoria  Iasi in dosarul nr. 21525/245/2007 s-a admis actiunea formulata de reclamantii A. D. si A. C., in contradictoriu cu paratii Consiliul Judetean Iasi, Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Ia si D. D. E..
S-a stabilit in favoarea reclamantilor dreptul de avea legaturi personale cu minora C. R. E., nascuta la data de 23.02.2000, in prima si a treia saptamana din fiecare luna incepand de sambata ora 10.00 pana duminica orele 18.00, la domiciliul reclamantilor.
Au fost obligati paratii la plata catre reclamanti a sumei de 208,3 lei cheltuieli de judecata.
     Pentru a se pronunta astfel, prima instanta a retinut ca    reclamantii au solicitat pronuntarea unei hotarari de mentinere a legaturilor personale cu minora C. R. E., minora care in perioada 2002-2007 s-a aflat in plasament la  reclamanta A. C., in calitate de asistent maternal profesionist.
      S-a mai retinut ca in perioada in care minora s-a aflat la fam. A. a dezvoltat legaturi puternice de atasament cu sotii reclamanti carora li se adresa cu " mama si tata" si era bine ingrijita de acestia asa cum au mentionat in declaratii depuse in dosarul de fond, medicul de familie, educatoarea, preotul satului si primarul comunei.
      Instanta de fond a constatat ca familia A.  este o familie, responsabila si serioasa iar minora a dezvoltat relatii de natura familiala cu sotii reclamanti, relatii care au fost rupte brusc si fara explicatii pertinente, de interventii ale paratei care a inlocuit masura de plasament a minorei la un alt asistent maternal iar din referatele de evaluare s-a retinut o anumita inversunare a paratei in a refuza categoric orice legatura a reclamantilor cu minora desi acestia doreau sa o adopte.
     Instanta de fond a retinut din referatul de audiere a minorei ca aceasta sufera profund din cauza faptului ca nu i s-a permis sa o revada pe reclamanta si cu prilejul audierii copilul vorbea printre lacrimi solicitand sa ramana cu C..
     Prima instanta a apreciat ca reclamantilor trebuie sa li se creeze posibilitatea de a avea legaturi personale cu copilul, in mod firesc, fara a se simti stanjeniti de prezenta celuilalt asistent maternal, prin mentinerea acestor legaturi , fetita beneficiind in continuare de grija si afectiunea de care a avut parte anterior.
      Impotriva acestei sentinte a declarat apel parata Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Iasi  motivand ca in mod gresit prima instanta a admis actiunea reclamantilor, fara a lua in calcul  si prev. art. 2 si 3 din Legea 272/2004 care mentioneaza ca interesul superior al copilului va prevala in toate  demersurile si deciziile care-i privesc.
     S-a mai motivat ca prima instanta a luat in considerare ca probe declaratiile: medicului de familie, a educatoarei, a preotului si primarului, desi acestea sunt probe extrajudiciare, persoanele in cauza fiind beneficiarele sponsorizarilor facute de familia  A.  si nu a luat in considerare evaluarea psihologica inregistrata sub nr. 42774/3.10.2007 intocmita in prezenta psihologului .
      S-a precizat totodata ca nu este in discutie  o inversunare din partea apelantei catre familia A.  deoarece masura revocarii plasamentului minorei si suspendarea atestatului de asistent maternal a  intimatei A. C., au fost luate in urma verificarilor efectuate la domiciliul acesteia de catre reprezentantii Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Iasi si la propunerea reprezentantilor Primariei Scobinti, echipele de specialisti surprinzand-o pe reclamanta mirosind a alcool si exprimandu-se cu greutate si incoerenta.
      S-a mai mentionat ca minora a mai fost evaluata de catre specialistii Spitalului Clinic de Psihiatrie "Socola" Iasi, care au precizat ca aceasta are dezvoltare psiho-cognitiva la nivelul deficientei mentale usoare, anxietate latenta cu agresivitate in scop de autoaparare, imaturitate emotionala, negativism, dificultati de adaptare, ceea ce a dus la propunerea facuta de catre serviciul de evaluare complexa si aprobat de Comisia pentru  Protectia Copilului Iasi de incadrare a copilului in gradul de handicap grav.
      Starea minorei a fost afectata datorita iresponsabilitatii si slabei implicari in dezvoltarea normala a acesteia de catre familia A., intre sotii A. persistand o situatie tensionata, pe fondul consumului de alcool  si a excesului de autoritate din partea d-lui A.
     Intimatii A.D. si A. C., legal citati   si-au  precizat pozitia procesuala prin formularea unei intampinari prin care au solicitat respingerea apelului intrucat simptomatologia minorei constatata de catre doctori este declansata tocmai de scoaterea brusca a minorei  din cadrul singurei familii pe care a cunoscut-o vreodata.
     S-a mai motivat ca rapoartele de evaluare 2905/2007 si 1962/2007 sunt falsificate formulandu-se plangere penala in acest sens.
     Minora a fost audiata in Camera de Consiliu, rezultatul audierii fiind consemnat in Incheierea de sedinta din 9 iunie  2008.
     Tribunalul, analizand actele si lucrarile dosarului, prin prisma motivelor de apel  invocate cat si in baza disp. art. 295 Cod procedura civila, constata ca reclamantii au solicitat  in baza disp. art. 14 alin. 1 din Legea 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, sa mentina relatii personale cu minora C. R. E., si vizitarea acesteia.
     Tribunalul, constata ca minora C. R. E., are varsta de 8 ani, iar in perioada 2002-2007 intimata A. C.  a luat-o in ingrijire, in calitate de asistent maternal profesionist, si in prezent minora se afla in ingrijirea unui alt asistent maternal  profesionist si anume D. D. E.,  in baza sentintei civile 1145/  8 iunie 2007  a Tribunalului Iasi, prin care s-a  dispus inlocuirea masurii plasamentului in regim de urgenta,  luata de   D.G.A.S.P.C. Iasi prin Decizia 85/11.05.2007, ca urmare a suspendarii atestatului 811/2005 de asistent maternal profesionist a  lui A. C.
      Se mai retine ca familia A.  are un fiu,  D. A., potrivit fisei de evaluare psihologica a fam. A. D. si A. C., (filele 30-31 dos. fond)  care locuieste impreuna cu  bunicii sai iar in ce priveste latura afectiva se simte putin singur, mai ales acasa.
     In mod gresit prima instanta a retinut ca reclamantii pot avea relatii personale cu minora C. R. E., si o pot vizita atata timp cat din probele dosarului rezulta o alta situatie de fapt.
      Declaratiile extrajudiciare  depuse la dosar la filele 6,7,9,15,16 (preotul paroh, primarul comuna Scobinti, medicul familiei si educatoarea de la Gradinita  din comuna Scobinti ) si tabelele cu cetatenii din comuna Scobinti in care-si mentioneaza acordul cu adoptia minorei de catre fam Acotunoaie nu au relevanta in cauza, atata timp cat referatele intocmite de catre Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Iasi   mentioneaza ca intimata A. C.  se afla sub influenta bauturilor alcoolice ( fila 50 - dosar fond ) atunci cand erau facute vizite la domiciliul fam. A., scopul fiind de evaluare a asistentilor maternali profesionisti.
      Evolutia minorei C. R. E.rezulta din referatul intocmit de  apelanta la 19.06.2007 (fila 54 - dos. fond),  prin raportul de vizita la domiciliul asistentei maternale profesioniste D. D. E.,  minora imbunatatindu-si vocabularul, eliminand treptat expresiile obscene insusite in mediul familial anterior si pare mai sigura pe sine si increzatoare, fiind comunicativa si zambitoare.
      Potrivit biletului de externare emis de Spitalului Clinic de Psihiatrie "Socola" Iasi (fila73 dosar fond) minora C. R. E., a fost diagnosticata cu anxietate latenta cu agresivitate in scop de autoaparare,imaturitate emotionala, negativism, dificultati de adaptare, (simptomatologie declansata si intretinuta de primul plasament familial).
      Consumul de alcool al reclamantei A. C.,   este mentionat si in declaratia martorei C. C., data in fata instantei de fond, persoana care efectua evaluarea lunara a asistentului maternal, mentiune facuta si de catre psihologul Luca Catalin la evaluarea  din 3.0ct. 2007 privind  familia  A. dar si minora C. R. E., atunci cand a fost audiata de catre instanta in Camera de Consiliu in baza disp. art. 24 al. 2 din Legea 272/2004,  cand a precizat ca mama C. consuma bauturi alcoolice, dupa care dormea iar minora ramanea singura.
      Echilibrul de interese in joc trebuie sa tina cont de interesul copilului caci acesta este cel care trebuie sa accepte familia cu care intra in relatii si nu invers.
      Din probele dosarului si in mod special din declaratia minorei data in Camera de Consiliu care a precizat ca la fam. A. a fost batuta si ca doreste sa fie crescuta la familia la care este in prezent,  nu rezulta o legatura puternica de afectiune intre minora si reclamanti pentru a se stabili un  cadru prielnic  unor legaturi personale cu aceasta.
      Conventiile internationale in materia protectiei si a drepturilor copiilor lasa autoritatilor o libertate de apreciere cu privire la varsta la care copilul poate fi considerat suficient de matur pentru ca dorintele sale sa fie luate in seama.
      Chiar daca la dosarul cauzei exista declaratia apelantei  ca a cerut incadrarea minorei in grad de handicap grav, existand si un certificat de incadrare al copilului in grad de handicap, valabil 6 luni de la data eliberarii si anume 20 nov. 2007, emis de Comisia pentru Protectia Copilului Iasi , instanta a perceput personal starea emotionala a minorei atunci cand a audiat-o si apreciaza ca la varsta de 8 ani, chiar daca a fost timorata la inceputul momentului audierii, aceasta a putut relata pe deplin constienta situatia afectiva dintre ea si reclamanti, C. R. E., precizand ca la parintii la care se afla acum este mai bine decat la mama C. si tata D..
     
      In speta sunt puse in discutie interesele reclamantilor si ale minorei.
      Din punctul de vedere al minorei nu este justificata crearea, impotriva vointei ei, de relatii afective cu persoane cu care nu este unita printr-o legatura biologica si pe care nu le percepe ca fiind o familie.
      Desi dorinta reclamantilor este legitima si urmareste sa creeze o relatie de atasament. de afectiune prin intretinerea de legaturi cu minora, ea nu se poate bucura de o protectie absoluta in virtutea art. 8  din  Conventia Europeana a Drepturilor Omului in masura in care intra in conflict cu refuzul minorei de a stabili o relatie.
      Curtea europeana a Drepturilor Omului a statuat in mai multe cauze (E.P. impotriva Italiei din 16 nov. 1999) ca-n virtutea aspiratiilor reclamantilor de a dezvolta legaturi de atasament, de a mentine o atmosfera de familie, dreptul acestora este limitat de interesul superior al copilului .
     Pentru aceste considerente, tribunalul a constatat ca apelul este intemeiat si in consecinta l-a admis, a schimbat in tot sentinta apelata in sensul ca a respins actiunea reclamantilor.
     
   

4