Insulta si calomnie prin presa. Lipsa unui element constitutiv al infractiunilor. Achitare.

Jurnalistii au sarcina de a comunica informatii si idei, asupra chestiunilor de interes general, iar publicul are dreptul de a le primi.
In conditiile in care inculpatul - ziarist - a informat opinia publica (dupa participarea la o conferinta de presa) facand dovada bunei sale credinte, nu poate fi condamnat pentru afirmatiile cuprinse in articolul incriminat, faptelor lipsindu-le  unul din elementele constitutive, respectiv intentia.

In fapt, prin sentinta penala nr.2335/2.12.2004, Judecatoria Slobozia a dispus  achitarea inculpatului T.P. in baza art. 11 pct.2 lit. a rap. la art.10 lit. d Cod procedura penala, pentru savarsirea infractiunilor de insulta si calomnie prevazute de art.205 Cod penal si 206 Cod penal, la plangerea prealabila a partii vatamate M.C.
Partea vatamata, in calitate  de inspector sef la I.P.J. Ialomita si-a motivat plangerea aratand ca, inculpatul, in calitate de redactor sef a publicat articolul " Alte acuzatii grave - mafia din politie mi-a rapit fata si mi-a dus-o in strainatate" ( cu doua subtitluri), in care a facut afirmatii insultatoare si calomnioase la adresa sa.
Inculpatul s-a aparat, aratand ca articolul a avut la baza comunicatul dat de Ministerul Administratiei si Internelor, urmare controlului efectuat la I.P.J. Ialomita, incat nu a pus la indoiala cele mentionate in documentul oficial pus la dispozitia ziaristilor.
Impotriva acestei sentinte, a declarat recurs partea vatamata M.C., respins de Tribunalul Ialomita prin decizia penala nr. 248/R/28.06.2005.
Pentru a pronunta achitarea, instantele au avut in vedere dispozitiile art.10 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului care consacra libertatea de exprimare, iar paragraful al doilea prevede limitarea acestor libertati cu conditia ca aceasta sa fie necesara intr-o societate democratica.
Presei ii revine sarcina de a comunica informatii si idei asupra problemelor politice si chestiunilor de interes general, iar publicul are dreptul de a le primi.
Informatia de presa este necesara intr-o societate democratica si ea trebuie sa respecte principiul proportionalitatii fata de scopul urmarit, iar ziaristul in raport de scopul presei, de caracterul esential al acesteia, trebuie sa fie de buna credinta sau sa fi facut proba veritatii.
In speta supusa solutionarii, fata de probele administrate si considerentele expuse,  instanta   de fond a constatat ca nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii de calomnie, prevazuta de art.206 Cod penal, deoarece inculpatul a facut dovada lipsei intentiei de a calomnia partea vatamata, in sensul ca a demonstrat buna sa credinta.
Fiind o chestiune de interes general, ce interesa intreaga comunitate locala - modul in care organe ale autoritatii statului isi fac datoria fata de cetateni, inculpatul a participat la conferinta de presa organizata la sediul Inspectoratului de Politie al judetului Ialomita, realizand apoi un articol pe baza comunicatului de presa al Ministerului Administratiei si Internelor - Corpul de control.
Prin aceasta, inculpatul a efectuat demersul jurnalistic necesar, obtinand  informatii de la o sursa oficiala, plauzibila. Ziaristul nu putea sa astepte sa se finalizeze intreaga ancheta, inclusiv cea penala, deoarece informatia de presa este caracterizata printre altele de perisabilitate si, prin intarzierea in aducerea la cunostinta publicului, nu ar mai servi scopului urmarit, de informare a acestuia. Aceasta asteptare nu era necesara cu atat mai mult cu cat informatiile primite, reprezentand rezultatul verificarilor efectuate de Corpul de control erau date publicitatii prin comunicatul de presa. In articol, inculpatul nu a mai adus informatii cu privire la partea vatamata.
Nu se poate pune problema ca s-ar fi incalcat dreptul la viata privata a partii vatamate, deoarece este vorba de activitatea desfasurata in calitate de organ al unei autoritati, si in asemenea cazuri limitele criticii admisibile sunt mai largi decat pentru un simplu particular.
Pentru  aceleasi considerente, nu sunt intrunite nici elementele constitutive ale infractiunii de  insulta prevazuta de art.205 Cod penal, inculpatul relatand cele preluate din comunicatul de presa fara intentia de a insulta partea vatamata.