Stabilirea calitatii de mostenitor

Stabilirea calitatii de mostenitor

Dosar nr. 486/326/2008 - decizia civila nr. 177/R din 04.03.2009
        
         Este criticabila hotararea Judecatoriei Toplita si pentru motivul ca, in rejudecare, nu a respectat problema de drept dezlegata prin decizia nr.38/2008 a Tribunalului Harghita, ca instanta de apel, potrivit art.315 alin.(1) C.pr.civila, prin care s-a stabilit, ca reclamantul NI, are calitate procesual activa, deoarece are calitate de mostenitor, deoarece prin acel act depus la notar, a aratat ce dorea sa faca cu mostenirea pe care o primea si anume sa o lase in folosinta mamei, pana la moarte, rezultand fara echivoc ca a acceptat expres mostenirea dupa tatal sau.
In ceea ce priveste critica adusa de recurent, privind retinerea de catre prima instanta a calitatii de mostenitor a intimatei PA, dupa defunctul NI, in deplin acord cu acesta, Tribunalul va constata ca, potrivit declaratiei autentificate sub nr.604 din 24.09.1966 la Notariatul de Stat al raionului Toplita, aceasta a renuntat expres la succesiunea tatalui ei, defunctul NI, inscrisul indeplinind conditiile de fond si forma ale unei renuntari la succesiune, asa cum prevedeau dispozitiile legale in anul 1966, respectiv art.2 din Decretul nr.40/1953 - privitor la procedura succesorala notariala.

     I. Initial sub nr.100/326 la data de 22.01.2007, s-a inregistrat pe rolul Judecatoriei Toplita, cererea formulata de reclamantul NI, prin mandatar NG, in contradictoriu cu paratii  NM s.a., solicitand instantei ca prin hotararea judecatoreasca ce se va pronunta sa se stabileasca calitatea de mostenitor dupa defunctul NI senior si sa se dispuna eliberarea certificatului de calitate de mostenitor,.
     In fapt,  a aratat ca  NI senior a incetat din viata, iar  in urma acestuia au ramas mostenitorii NV, in calitate de sotie supravietuitoare, NI, PA si NI junior, in calitate de fii si fiica.
A mai aratat reclamantul, ca la decesul lui NI senior bunurile ce formeaza obiectul procedurii succesorale sunt: teren de constructie in suprafata de 800 mp. constructii - casa din lemn si grajd cu o valoare de asigurare de 13.160 lei si datorita faptului ca exista delasare din partea succesibililor si  lipsa cererii de eliberare a certificatului de mostenitor procedura succesorala dupa defunct s-a suspendat si s-a dispus conservarea dosarului.
     Ulterior a incetat din viata si sotia defunctului, NV, avand ca mostenitori pe : NI, in calitate de fiu si mostenitorii celui de-al doilea fiu decedat NI, respectiv NM in calitate de sotie supravietuitoare a acestuia, NS, NS, PM, NS si NC, in calitate de  nepoti de fiu al primului defunct, PA fiind straina de succesiune dupa NI senior prin renuntare expresa.
In drept, actiunea este intemeiata pe dispozitiile art.84 din legea nr.36/1995.
II. Paratii au depus intampinare prin care au invocat exceptia autoritatii de lucru judecat motivand ca intre parti au mai avut loc litigii avand acelasi obiect si aceleasi parti in dosar nr.690/2005 al Judecatoriei Toplita; totodata au invocat exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantului sustinand ca ar fi strain de succesiune fiind renuntator in temeiul dispozitiilor art.696-698 Cod civil;
     Pe fondul cauzei au aratat paratii ca cererea nu are obiect si ca ar fi inadmisibila fiind incidental art.43 din Legea nr.36/1995 si ca doar notarul public stabileste calitatea mostenitorului, intinderea drepturilor si componenta masei succesorale si ca in temeiul dispozitiilor art.83 din Legea nr.36/1995 doar notarul - functionarul poate elibera certificatul de mostenitor. Mai arata ca actiunea reclamantului nu este sustinuta de nici un mijloc de proba.
III. In cauza au fost administrate proba cu inscrisuri, respectiv dosarul succesoral nr.138 din 15 august 1966 al fostului Notariat de Stat Toplita, privind pe defunctul NI decedat.
IV. Prin sentinta civila nr.559 din 15.11.2007, Judecatoria Toplita, a respins cererea formulata, pentru lipsa calitatii procesual active a reclamantului Nut I. Stefan.
     Cu privire la exceptia autoritatii lucrului judecat, dupa ce in prealabil instanta a discutat-o cu partile, a apreciat ca este nefondata.
     V. Impotriva acestei hotarari, a formulat apel, reclamantul NI, iar prin decizia civila nr.38 din 27.03.2008, Tribunalul Harghita, a desfiintat hotararea, cauza fiind trimisa spre rejudecare primei instante, instanta de apel constatand ca apelantul are calitate procesual activa.
     VI. In rejudecare, cauza a fost inregistrata sub nr.486/326 la data de 05.06.2008, pe rolul Judecatoriei Toplita.
     In rejudecare, a fost administrata proba cu inscrisuri si interogatorii.
     VII. Prin sentinta civila nr.783 din 11.11.2008, Judecatoria Toplita, a respins cererea formulata de reclamantul  NI si a stabilit calitatea de mostenitori dupa defunctul NI, decedat, numai a paratilor.
     In considerente a retinut Judecatoria Toplita, ca in dosarul succesoral nr.138 din 15 august 1966, s-a deschis succesiunea dupa defunctul NI senior, decedat, prezumtivii succesibili fiind NV, in calitate de sotie supravietuitoare, NI (reclamantul), NA (actual PA, parata) si NI (decedat ulterior), toti in calitate de copii ai defunctului.
Retine prima instanta ca in dosarul succesoral nr.138/1966 exista o scrisoare de intentie a reclamantului prin care  arata ca averea ramasa in urma decesului lui NI senior sa fie trecuta pe numele mamei sale NV pana la incetarea ei din viata si sa primeasca drepturi depline pentru a o folosi si intretine in conditii normale fara a o stirbi si instraina, iar aceasta nu echivaleaza cu o renuntare la succesiune intrucat nu intruneste conditiile de forma potrivit Legii nr.36/1995.
In schimb privind cauza sub aspectul dreptului de optiune succesorala  instanta a apreciat ca reclamantul nu si-a exercitat dreptul de optiune succesorala si ca lasarea in nelucrare a dosarului succesoral dupa acea scrisoare de intentie ii este imputabila si lui pentru urmatoarele motive:
Curtea Europeana a Drepturilor Omului nu-si propune sa garanteze drepturi teoretice si iluzorii, ci drepturi concrete si efective. In acest sens, Curtea reaminteste (cauza Virgil Ionescu impotriva Romaniei, cauza Tejedor Garcia impotriva Spaniei, cauza Stone Court Shipping Company impotriva Spaniei) ca revine in primul rand instantelor nationale competenta de a interpreta legislatia interna, fiind vorba in special de reguli de natura procedurala, rolul sau limitandu-se la a verifica compatibilitatea cu Conventia a efectelor unei asemenea interpretari. Cu toate acestea, avand in vedere ca reglementarea privind formalitatile si termenele ce trebuie respectate este menita sa asigure buna administrare a justitiei si respectul principiului securitatii juridice, cei interesati trebuie sa se poata astepta ca aceste reguli sa fie puse in aplicare.
In dreptul roman art.700 alin.1 Cod civil astfel cum a fost modificat prin Decretul nr.73/1954 se prevede ca dreptul de a accepta succesiunea se prescrie printr-un termen de 6 luni, socotit de la deschiderea succesiunii. Pornind de la aceste reglementari, instanta apreciaza ca  reclamantul nu a mai facut nici un demers in intervalul celor 6 luni de la moartea lui NI senior.
A mai retinut Judecatoria Toplita, ca bunurile succesiuni, respectiv casa de locuit din lemn si teren de 800 mp impreuna cu grajd se regasesc in succesiunea defunctei NV, nu este dovedit sa fi operat nici un caz de suspendare ori intrerupere a cursului prescriptiei, nu au fost preluate de stat ori C.A.P.
In consecinta,s-a retinut ca reclamantul nu a dovedit ca in tot termenul celor 6 luni de la data mortii lui NI senior ar fi facut vreun act de acceptare a mostenirii cum ar fi mutarea definitiva in casa mostenita, demolarea unei constructii, efectuarea de lucrari ce nu comporta urgenta, edificarea pe terenuri si in gospodaria defunctului a unor constructii etc., deci nu exista dovedit nici un fapt prin care reclamantul sa fi demonstrat ca s-a comportat ca un proprietar, instanta considerand ca nu si-a exercitat dreptul de optiune in termenul prevazut de art.700 Cod civil potrivit regulilor aplicabile prescriptiei extinctive, astfel ca,  in puterea legii, s-a stins si dreptul de a accepta mostenirea si, odata cu acest drept, s-a stins - cu efect retroactiv - si titlul sau de mostenitor, reclamantul fiind strain de mostenire. Stingerea prin prescriptie a dreptului de optiune atrage stingerea chiar a vocatiei succesorale.
VIII. Impotriva acestei hotarari, a declarat recurs, reclamantul NI, solicitand admiterea acestuia, modificarea hotararii si drept consecinta pronuntarea unei hotarari legale si temeinice.
In dezvoltarea motivelor de recurs prevazute de art.304 pct.7, 8 si 9 C.pr.civila, recurentul arata ca, in rejudecare, Judecatoria Toplita, nu a respectat problema de drept dezlegata prin decizia nr.38/2008 a Tribunalului Harghita, ca instanta de apel, care a stabilit, ca reclamantul-recurent, are calitate procesual activa, fiind stabilita calitatea sa de mostenitor.
Astfel, prima instanta a omis sa precizeze ca in incheierea de suspendare din 07.11.1966, notarul de stat a facut mentiunea, ca a renuntat la succesiune doar PA prin actul autentic nr.604/1966, insa insereaza in mod voit, cu scopul de a facilita interesele intimatilor, ca toate bunurile au ramas in posesia mostenitorilor lui Nut. I Ioan junior.
Sustine recurentul, ca in rejudecare, instanta de fond nu a dat aprecierea cuvenita actului sub semnatura privata ca act cu valoarea unei acceptari pure si simple voluntare, modalitate de acceptare a unei mosteniri prevazute de art.689 C.civil, si omite sa ia in considerare inscrisul autentificat sub nr.609/1966, prin care intimata PA, a renuntat la mostenirea defunctului NI.
Recurentul, mai aduce critici hotararii primei instante si sub aspectul retinerii cum ca, lasarea in nelucrare a dosarului succesoral nr.138/1966 al Notariatului de Stat Toplita, i se datoreaza, ignorand faptul ca, lasarea in nelucrare s-a datorat intimatilor.
IX. Intimata PA, la termenul de judecata sin 07.01.2009, a depus intampinare, invocand imprejurarea ca, atat ea cat si recurentul NI, au renuntat la mostenirea parintilor lor, in favoarea fratelui mai mic, intimatul NI.
X. Nu au fost administrate probe noi in recurs.
     XI. Neexistand alte motive de ordine publica, Tribunalul va analiza incidenta motivelor de recurs invocate de recurent.
     1. Sub aspectul motivului invocat de recurent, cum ca, prima instanta nu a dat aprecierea cuvenita actului sub semnatura privata, ca act cu valoarea unei acceptari pure si simple voluntare, Tribunalul va retine ca, in dosarul succesoral nr.138 din 15.08.1966 al Notariatului de Stat al raionului Toplita, s-a formulat cerere pentru deschiderea procedurii succesorale, ca urmare a decesului numitului NI, decedat.
     Dezbaterea succesiunii nu a avut ca finalitate eliberarea certificatului de mostenitor, deoarece prin incheierea din 07.11.1966 s-a dispus suspendarea, motivat de faptul ca din partea succesibililor s-a observat o delasare.
     Din continutul dosarului succesoral, rezulta ca la data de 18.09.1966, recurentul NI, a depus un inscris sub semnatura privata, prin care, in calitatea sa de mostenitor al defunctului NI, solicita ca averea ramasa de pe urma tatalui sau, sa fie trecute pe numele mamei sale, pana la incetarea acesteia din viata, aceasta sa primeasca drepturi depline pentru a o folosi si intretine in conditii normale, fara a o stirbi sau instraina.
     Asa cum corect s-a retinut prin incheierea de suspendare a procedurii succesorale notariale, actul depus de recurent la aceea data, nu indeplinea conditiile nici de fond nici de forma, ale unei renuntari la mostenire sau eventual a unei donatii, deoarece: potrivit art.2 din Decretul nr.40/1953- in vigoare in anul 1966-  privitor la procedura succesorala notariala , renuntarea expresa la succesiune se facea in fata notarului de stat competent, potrivit art. 1 si se inregistra intr-un registru special tinut la biroul Notariatului de Stat, sau, putea fi facuta prin inregistrarea, potrivit alin. 1, a unei declaratii autentice, facuta in alta parte.
De asemenea, actul nu indeplinea nici conditiile de validitate ale unui contract de donatie, deoarece si acest inscris trebuia sa imbrace forma autentica, dispozitii cuprinse in art.813 C.civil.
Concluzionand, actul in speta, nu are valoarea probanta a unei renuntari la succesiune si nici a unei donatii.
In deplin acord cu recurentul si contrar celor retinute de Judecatoria Toplita, acest inscris - prin care recurentul, de fapt, a instituit unui drept de uzufruct viager in favoarea mamei sale NV - reprezinta un act cu valoare de acceptare pura si simpla voluntara, modalitate de acceptare a succesiunii prevazuta de art.689 C.civil.
Hotararea primei instante este criticabila sub acest aspect, deoarece retinerea cum ca, recurentul nu a acceptat succesiunea in termenul de 6 luni, nu are fundament. Faptul ca, nu a folosit vreun bun al succesiunii asa cum a retinut Judecatoria Toplita, nu are relevanta. Atata timp cat recurentul, prin actul sub semnatura privata, depus cu ocazia demararii procedurii succesorale notariale, a specificat, ca in calitate de mostenitor al defunctului NI, doreste sa lase in folosinta mamei pana la moarte bunurile succesiunii, si-a insusit calitatea de mostenitor si drept consecinta a acceptat succesiunea.
2.  Tot sub acest aspect, in deplin acord cu recurentul, este criticabila hotararea Judecatoriei Toplita si pentru motivul ca, in rejudecare, nu a respectat problema de drept dezlegata prin decizia nr.38/2008 a Tribunalului Harghita, ca instanta de apel, potrivit art.315 alin.(1) C.pr.civila, prin care s-a stabilit, ca reclamantul NI, are calitate procesual activa, deoarece are calitate de mostenitor, deoarece prin acel act depus la notar, a aratat ce dorea sa faca cu mostenirea pe care o primea si anume sa o lase in folosinta mamei, pana la moarte, rezultand fara echivoc ca a acceptat expres mostenirea dupa tatal sau.
3. In ceea ce priveste critica adusa de recurent, privind retinerea de catre prima instanta a calitatii de mostenitor a intimatei PA, dupa defunctul NI, in deplin acord cu acesta, Tribunalul va constata ca, potrivit declaratiei autentificate sub nr.604 din 24.09.1966 la Notariatul de Stat al raionului Toplita, aceasta a renuntat expres la succesiunea tatalui ei, defunctul NI, inscrisul indeplinind conditiile de fond si forma ale unei renuntari la succesiune, asa cum prevedeau dispozitiile legale in anul 1966, respectiv art.2 din Decretul nr.40/1953 - privitor la procedura succesorala notariala.
     XII. Concluzionand, Tribunalul va constata, ca motivele invocate de recurent, se circumscriu motivelor de recurs prevazute de art.304 pct.7 si 9 C.pr.civila, motiv pentru care in temeiul art.312 alin.(2) si (3) C.pr.civila, modifica in tot hotararea primei instante.
     Astfel, pentru considerentele expuse la subpunctele 1-3, va admite primul capat de cerere, formulat  de reclamantul-recurent si va constata ca reclamantul NI, are calitate de mostenitor al defunctului NI, descendent gr.I cu cota de 3/8, parata NM detine cota de 3/8 din succesiunea defunctului NI, in calitate de sotie supravietuitoare a lui NI, descendent gr.I - decedat, iar paratii NS, NS, PM, NC si NS - descendentii gr.I a lui NI, au calitate de mostenitori ai defunctului NI, in calitate de descendenti gr.II, cu cota de 1/20 parte fiecare.
     De asemenea, se va constata ca parata PA, nu are calitatea de mostenitor a defunctului NI, deoarece a renuntat la succesiune prin declaratia autentificata sub nr.604/1966.
     XIII. In ceea ce priveste cel de-al doilea capat de cerere, prin care se solicita sa se dispuna eliberarea certificatului de calitate de mostenitor, Tribunalul il va constata, ca neintemeiat, deoarece prezenta hotarare suplineste efectele unui certificat de calitate de mostenitor, fiind un act autentic.
     XIV. Tribunalul a constatat ca recurentul-reclamant NI, a avansat cheltuieli cu ocazia dezbaterii pe fond a cauzei in suma de 19,3 lei, reprezentand taxa judiciara de timbru si timbru judiciar si 9,65 lei, reprezentand  taxa judiciara de timbru si timbru judiciar, aferente solutionarii cererii de recurs.
     Fiind cazuti in pretentii si vazand dispozitiile art.274  si art.277 C.pr.civila, paratii-recurenti vor fi obligati in solidar, sa achite reclamantului-recurent 19,3 lei cheltuieli de judecata ocazionate cu solutionarea cererii in fond si 9,65 lei, cheltuieli in recurs.