Fond funciar. Art.III alin. 2 din Legea 169/1997, modificata prin Legea 247/2005. Actiune in anulare titlu de proprietate introdusa de primar. Justificarea interesului legitim

7Art.III alin. 2 din Legea 169/1997, modificata prin Legea 247/2005. Actiune in anulare titlu de proprietate introdusa de primar. Justificarea interesului legitim

Formularea de catre primar a unei actiuni privind nulitatea unui titlu de proprietate nu poate fi in afara cadrului general impus de art.109 C.pr.civ. privind conditiile pentru a fi parte in proces .

Dosar nr...../317/2009**
R O M A N I A

TRIBUNALUL GORJ
SECTIA I CIVILA

DECIZIA NR. 2861
Sedinta publica din data de 08 octombrie 2012
Completul compus din:
PRESEDINTE
Judecator
Judecator
Grefier      Pe rol fiind judecarea recursului formulat de recurentul reclamant T I impotriva sentintei civile nr. 2157/29.06.2012 pronuntata de Judecatoria Tg-Carbunesti in dosarul nr. 3121/317/2009**.
La apelul nominal facut in sedinta publica a raspuns recurentul reclamant T I asistat de avocat N M, intimata reclamanta T A, lipsa fiind  intimatii parati C P, Comisia Locala Bustuchin pentru aplicarea legii 18/1991, Comisia Judeteana Gorj pentru aplicarea legii 18/1991 si intimatul reclamant C I.
Procedura completa.
S-a facut referatul oral al cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care constatand recursul in stare de judecata s-a acordat cuvantul.
Avocat N M pentru recurentul reclamant T I a solicitat admiterea recursului, casarea sentintei si rejudecand cauza sa fie respinsa cererea primarului, aratand ca acesta nu justifica interes pentru anularea titlului de proprietate, cererea a fost formulata  in calitate de presedinte al Comisiei Locale de Fond Funciar si conform indrumarilor deciziei de casare trebuia sa se analizeze daca cererea este sau nu fondata.
Intimata reclamanta T A a solicitat admiterea recursului. TRIBUNALUL,

Asupra recursului de fata:
Prin actiunea civila inregistrata pe rolul Judecatoriei Tg-Carbunesti sub nr.3121/317/2009, astfel cum a fost precizata ulterior, reclamantii TI si TA au chemat in judecata pe paratii V E si C P, solicitand instantei ca, prin sentinta ce va pronunta sa fie obligati paratii sa le lase in deplina proprietate si linistita posesie terenul in suprafata de 1078 mp, situat in intravilanul comunei Bustuchin, in tarlaua 58, parcela 1 si invecinat la nord cu C P, la sud cu P M, la vest cu DE 10231 si la est cu P M, sa-si ridice constructiile facute abuziv pe acest teren, iar in caz contrar sa fie autorizati sa le ridice pe cheltuiala paratilor, precum si sa plateasca suma de 3000 RON, suma pentru care isi rezerva dreptul sa o majoreze, reprezentand valoarea uzufructului pe ultimi 3 ani si valoarea plantatiilor de pomi fructiferi si vie distruse de parati.
In motivarea actiunii, reclamantii au aratat ca, dupa desfiintarea CAP, au cautat sa intre in posesia terenurilor pe care le avusesera in proprietate, dar o bucata de teren a fost ocupata abuziv de parati. Astfel, desi reclamantii au titlu de proprietate pentru terenul in litigiu, paratul C P s-a folosit de teren, a taiat pomii si via plantati pe acesta si a construit un patul.
In dovedirea actiunii, reclamantii au depus la dosar adresa nr.7836/31.07.2009, emisa de Primaria comunei Bustuchin, nota de constatare din 27 iulie 2009, copie de pe titlul de proprietate nr. 53168138//25.09.2006 si schita terenului.
Paratii au formulat intampinare, solicitand respingerea ca neintemeiata a actiunii, iar sub aspect reconventional au solicitat constatarea nulitatii absolute partiale a titlului de proprietate nr. 53168138/25.09.2006 pentru suprafata de 1078 mp, amplasat in tarlaua 58, parcela 1, avand ca vecini: _ si a actelor premergatoare, cu motivarea ca reclamantii nu au detinut niciodata in proprietate terenul reconstituit prin acest titlu.
Reclamantii au invocat exceptia lipsei de interes a paratilor in promovarea actiunii in constatarea nulitatii absolute a titlului de proprietate nr.53168138/25.09.2006, exceptie unita cu fondul de catre instanta.
Ca urmare a formularii cererii reconventionale instanta a dispus citarea in cauza a Comisiei Locale Bustuchin pentru aplicarea legii 18/1991 si a Comisiei Judetene Gorj pentru aplicarea legii 18/1991.
Comisia Locala Gorj pentru aplicarea legii 18/1991 a formulat cerere reconventionala, solicitand constatarea nulitatii absolute partiale a titlului de proprietate nr. 53168138/25.09.2006, pentru diferenta dintre suprafata de 1078 mp situata in tarlaua 58, parcela 1 si invecinat _ si suprafata de 616 mp, cuvenita reclamantilor, si, pe cale de consecinta, diminuarea suprafetei de la 1078 mp la 616 mp, cu motivarea ca in mod gresit, cu ocazia reconstituirii dreptului de proprietate, s-a inscris latimea de 14 m in loc de latimea de 8 m.
Prin adresa nr.2079/17.03.2010, emisa de Comisia Locala Bustuchin pentru aplicarea legii 18/1991, au fost comunicate actele care au stat la baza emiterii titlului de proprietate nr. 53168138/25.09.2006, precum si actele care au stat la baza eliberarii titlului de proprietate paratei V E.
Prin sentinta civila nr.2956/18.10.2010, pronuntata de Judecatoria Tg-Carbunesti in dosarul nr.3121/317/2009, a fost admisa in parte actiunea precizata de reclamantul T I, au fost obligati paratii V E si C P sa lase in deplina proprietate si linistita posesie reclamantului Teodorescu Iacob terenul in suprafata de 1078 mp situat in tarlaua 58, parcela 1 si invecinat _ si au fost obligati paratii in solidar la plata sumei de 5424 lei cu titlu de despagubiri civile catre reclamantul T I. S-a respins  capatul de cerere privind obligatia de a face si actiunea precizata de reclamanta TA, precum si cererea reconventionala formulata de paratii V E si C P si cererea reconventionala formulata de parata Comisia Locala Bustuchin pentru aplicarea legii 18/1991.
Impotriva sentintei au declarat recurs recurenta-parata Comisia Locala Bustuchin pentru aplicarea Legii 18/1991 si recurentii parati, iar prin decizia civila cu nr. 305/8.02.2011  au fost admise recursurile, casata sentinta si trimisa cauza spre rejudecare la aceeasi instanta pentru a se pronunta cu prioritate asupra cererilor reconventionale promovate de CLFF Bustuchin si parati apoi asupra cererii privind revendicarea, urmand ca instanta de fond sa procedeze la disjungerea celor doua cereri si sa solutioneze cu prioritate actiunea in constatare nulitate titlu de proprietate, in acest capat de  cerere urmand sa se verifice calitatea procesuala activa si interesul in promovarea  cererii de nulitate titlu de proprietate, stabilind daca sunt in masura sa puna in discutie legalitatea titlului de proprietate si care este folosul lor direct si efectiv obtinut prin contestarea titlului de proprietate.
S-a mai dat indrumarea de  a se va verifica daca, in cererea de reconstituire a dreptului de proprietate, formulata de autorul V E, s-a solicitat suprafata de teren pentru care a fost formulata cererea reconventionala si in ce mod a fost solutionata aceasta cerere in conditiile in care autorul V E la punctul cu nr. 1 a solicitat suprafata de 27 ari situata in punctul Sub Coasta.
In rejudecare cauza a fost inregistrata la Judecatoria Tg. Carbunesti, sub nr. 3121/317/2009*, primul termen de judecata fiind la 30.03.2011.
Potrivit deciziei de casare instanta a dispus disjungerea cauzei privind revendicarea de cererile avand ca obiect nulitatea titlului de proprietate eliberat paratului T I, prin incheierea de sedinta din data de 30.03.2011, pentru actiunea in revendicare formandu-se un dosar separat.
Prin incheierea de sedinta din data de 4.05.2011 a fost admisa exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei T A , cu motivarea ce se regaseste in incheierea de sedinta de la aceea data.
Prin sentinta civila nr. 253 din 25.01.2012, pronuntata de Judecatoria Tg Carbunesti, in dosarul nr. 3121/317/2009* a fost admisa exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantului C P si, pe cale de consecinta, s-a respins actiunea formulata de acesta.
A fost admisa  exceptia lipsei de interes legitim a reclamantei V E si, pe cale de consecinta, s-a respins actiunea ca fiind promovata de o persoana lipsita de interes legitim.
S-a admis  cererea formulata de reclamantul primar si presedinte al CLFF Bustuchin, cu sediul in comuna Bustuchin, judetul Gorj, in contradictoriu cu paratul TI. S-a constatat nulitatea absoluta a titlului de proprietate eliberat paratului T I cu nr. 53168138/2006, a actelor premergatoare emise acestuia, mai putin a HCJ cu nr. 7/16.09.1991, pentru terenul in suprafata de 462 m.p. situat in T 1, P 58 , teren ce face parte din suprafata totala de 1078 M.P., si care reprezinta diferenta dintre terenul reconstituit in aceasta tarla si parcela si terenul solicitat de parat si reconstituit prin titlul de proprietate cu latime de 8 m si lungime de 77 m, 
         Au fost obligati reclamantii C P si V E in solidar  la plata catre parat a sumei de 500 lei cheltuieli de judecata onorariu avocat.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, s-a retinut ca obiectul cauzei il reprezinta cererea in nulitate a titlului de proprietate emis paratului T I si a actelor premergatoare emiterii titlului de proprietate formulata de reclamantii C P si V E precum si cererea in nulitate a aceluiasi titlu de proprietate formulata de C I in calitate de primar si presedinte al CLFF Bustuchin.
In ceea ce priveste cererea in nulitate a titlului de proprietate formulata de reclamantii C P si V E, s-a retinut ca reclamantei V E i-a fost emis procesul verbal de punere in posesie cu nr. 265/2009 fila 19 pentru un teren in suprafata totala de 3,3458 ha, ca urmare a procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate in calitate de mostenitoare a autorului sau defunct M P I, tatal acesteia, ca reclamanta nu a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, stare de fapt ce rezulta din analiza documentatiei inaintata de parata; ca exista cerere de reconstituire a dreptului de proprietate formulata insa de sotul sau, V E, inregistrata la Primaria comunei Bustuchin sub nr. 344/1991 , cerere prin care a solicitat teren ce provine din mostenire, asa cum rezulta din RA, si cererea de inscriere in CAP, fara a indica insa numele autorului de pe urma caruia solicita terenul.
Analizand aceeasi documentatia instanta a retinut ca numitul V E nu a avut rol, teren in folosinta de la CAP, sau cerere de inscriere in CAP.
S-a mentionat ca Autorul M I, potrivit cererii aflate la fila 51, s-a inscris in CAP cu un teren, un plug de lemn, iar potrivit datelor din RA 1959-1962, fila 32, acesta era inscris cu suprafata totala de 3,58 ha, suprafata ce, de altfel, i-a si fost reconstituita in temeiul legii 18/1991, prin HCJ 7/1991, pozitia penultima din tabelul anexa, fila 35, dreptul de proprietate fiind reconstituit pe numele autorului defunct M I, reclamanta, in calitate de fiica, fiind pusa in posesie  cu suprafata de 3,4858 ha.
          S-a aratat ca terenul in litigiu nu se afla in suprafata pentru care s-a procedat la punerea in posesie, si nu a fost solicitat spre reconstituire de sotul acesteia, nefiind descris in cererea de reconstituire formulata in temeiul legii 18/1991.
          S-a precizat ca paratului T I i-a fost emis titlul de proprietate ca urmare a aceleiasi proceduri de reconstituire a dreptului de proprietate, cu nr. 53168138/ pentru suprafata de 5,7435 ha, teren situat in intravilanul si extravilanul localitatii Bustuchin, suprafata pentru care a fost pus in posesie, acesta formuland cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafata de teren asa cum rezulta din RA si legea funciara, mentionand in cerere si pozitia terenurilor,  identificarea pe puncte a acestora, prin cererea inregistrata la primarie sub nr. 329 fila 45; ca, intre terenurile mentionate, a solicitat paratul i o bucata situata in punctul "La Vasilasi", lunga de 92 m si lata de 8 m, cu vecini
S-a facut precizarea ca, potrivit mentiunilor din RA, suprafata totala a terenului detinut de autorul sau era de 3,78 ha, iar  prin HCJ 7/1991 a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru o suprafata de 3,78 ha, tabelul anexa fila 44.
S-a constatat astfel ca paratului i-a fost eliberat titlul de proprietate pentru o suprafata de teren mai mare decat i-a fost validat dreptul de proprietate ca urmare a procedurii prealabile prev de legea 18/1991.
            Explicatia oferita de parat este aceea ca validarea s-a efectuat in baza RA care este un act declarativ, iar fizic, din masuratori, a rezultat o suprafata mai mare de teren. Nu a explicat parata daca diferenta de teren a fost reconstituita pe baza altor inscrisuri sau declaratii de martori si nu a depus vreun inscris in acest sens.
           In ceea ce priveste denumirea veche toponimica a terenului in litigiu, parata, de asemenea, nu a putut da explicatii, pentru a se verifica daca terenul in litigiu se regaseste in RA al autorului M I sau al autorul paratului, T N.
          S-a retinut ca este cert faptul ca terenul in litigiu a fost solicitat spre reconstituire numai de catre parat cu dimensiunile mentionate in cerere, nu si de catre reclamanti sau sotul reclamantei, V E.
          In contextul in care terenul nu a fost solicitat, validat sau atribuit reclamantei, instanta a apreciat ca intemeiata exceptia invocata de parat in primul ciclu procesual, reiterata in al doilea ciclu procesual,  aceea a lipsei de interes legitim in promovarea actiunii.
           Pentru a se pronunta pe acesta exceptie au fost administrate probatoriile dispuse de catre instanta superioara, in urma analizarii acestora instanta formandu-si opinia.
           Ca o concluzie, instanta de fond a mai retinut ca, pentru ca interesul sa fie protejat de lege, nascut si actual, personal si direct, conditie impusa de art III alin 2 din legea 169/1997, trebuie ca reclamanta sa opuna paratului, la randul sau, un drept real concurent, de natura celui contestat, adica sa pretinda si sa dovedeasca o vocatie proprie la reconstituire care sa o excluda pe cea a paratului si sa afirme ca, prin eliberarea titlului de proprietate paratului, i s-a incalcat sau ingradit un drept, ca, nu este cazul in aceasta speta, astfel ca reclamanta nu are nici un folos practic, material, in urma nulitatii titlului de proprietate emis paratului, intrucat nevalabilitatea titlului de proprietate emis acestuia nu atrage, subsecvent, stabilirea in persoana sa a unui drept de acelasi fel.
          In ceea ce priveste actiunea formulata de celalalt reclamant, C P, instanta a apreciat ca acesta nu are calitate procesuala activa, in conditiile in care, de asemenea, nu exista date din care sa rezulte ca acesta sau vreun autor al sau ar fi formulat cerere in temeiul legii 18/1991, aceasta si in conditiile in care nu are reconstituit dreptul de proprietate in temeiul legii 18/1991 pentru vreo suprafata de teren.
Referitor la cererea in nulitate a titlului de proprietate eliberat aceluiasi parat, formulata de primar, instanta  a retinut ca, in cererea sa, paratul a solicitat terenul din punctul "La Vasilasi" indicand si dimensiunile acestuia, acelea de 92 m lungime si 8 m latime, deci o suprafata totala de 736 m, vecina cu_; ca a fost identificat terenul de expert care, in concluziile sale, mentioneaza ca terenul, conform planului parcelar, face parte din T 1, P 58 si este inclus in suprafata totala de 1078 m.p., ce i-a fost reconstituita paratului  prin titlu de proprietate, dar i s-a atribuit teren cu o latime de 14 m si lungime de 77 m.
              S-a mai constatat  ca paratului, in acest punct, i-a fost atribuita o suprafata mai mare de teren decat a solicitat prin cerere, cu privire la diferenta instanta apreciind ca se include in cel reconstituit paratului in plus fata de suprafata ce i-a fost validata prin HCJ 7/1991.
             Prin raportare la prevederile art.  art III alin 2, s-a retinut ca  primarul se include in categoria persoanelor ce au interes legitim si calitate in promovarea cererilor de nulitate a titlurilor de proprietate; ca, practic, prin reconstituirea unor suprafete mai mari de teren decat cele pentru care sunt indreptatiti cetatenii, s-ar aduce atingere altor persoane ce justifica pe deplin indreptatirea la reconstituire, autoritatile fiind puse in imposibilitatea solutionarii favorabile a cererilor din cauza unor acte ce ar fi emise cu incalcarea disp. Legii 18/1991, ca  nu intereseaza, in speta, ca terenul atribuit in plus nu se cuvine reclamantilor, ci numai indreptatirea paratului la acesta, ori, in conditiile in care paratului i s-a atribuit o suprafata mai mare decat cea solicitata si dovedita in conditiile legii 18/1991, acesta nu este indreptatit la terenul in litigiu, astfel ca s-a apreciat oportuna mentinerea  titlului de proprietate in limita terenului solicitat de parat in cerere, respectiv pentru suprafata de 736 m urmand ca titlul sa fie anulat pentru diferenta pana la suprafata ce i-a fost atribuita in acest punct, pronuntarea instantei limitandu-se la solutionarea cererii cu care a fost investita in acest litigiu, neinteresand alte suprafete de teren.
             Impotriva sentintei au declarat recurs T I si T A , recurs care vizeaza si incheierea de amanare a pronuntarii din 18.01.2012 ce face parte integranta din hotarare.
Prin motivele de recurs, depuse la 8.02.2012, s-a criticat sentinta pentru netemeinicie si nelegalitate, invocandu-se analizarea cu superficialitate a actelor depuse la dosar, apreciind recurentii ca raportul de expertiza si masuratorile efectuate au reflectat realitatea, ca eliberarea titlului de proprietate a avut la baza documentatia aflata la primarie si nu se justifica interesul primarului pentru anularea acestui titlu , apreciind ca motivul pentru care actualul primar  a invocat nulitatea titlului de proprietate vizeaza de fapt interesul intimatului C P care a inceput o constructie pe terenul in litigiu , iar instanta insasi a ajuns la concluzia ca numitul C P nu are calitate procesuala.   
Prin motivele de recurs formulate la 12.03.2012 , s-a solicitat admiterea recursului, casarea sentintei si trimiterea cauzei spre rejudecare , intrucat instanta de fond nu s-a pronuntat in legatura cu cererea reconventionala formulata de Comisia locala Bustuchin, nu a pus in discutie cererea reconventionala formulata cu ocazia rejudecarii de Primarul comunei Bustuchin si nu s-a conformat indrumarilor date prin decizia de casare .
In subsidiar s-a solicitat admiterea recursului si modificarea in parte a sentintei in sensul respingerii cererii reconventionale formulata de primar, intrucat acesta nu are interes in promovarea actiunii, deoarece, din probe, a rezultat, fara echivoc, ca terenul de 462 mp  este fosta proprietate a recurentilor si nu exista, pana la acest moment, nici o alta persoana care sa fi solicitat spre reconstituire acest teren  sau vreo hotarare de validare in favoarea altei persoane.
Referitor la nepronuntarea instantei cu privire la cererea formulata de comisia locala Bustuchin , recurentii au aratat ca au invocat lipsa calitatii procesuale active a acestei comisii , care nu a fost pusa in discutia partilor, ca  cererea reconventionala formulata de primar nu a fost pusa in discutia partilor;  nu a fost comunicata si nu s-a putut formula intampinare , acest lucru impunandu-se cu atat mai mult cu cat la momentul la care a fost formulata , cererea trebuia disjunsa.
Prin decizia  nr.1615/10.05.2012,   Tribunalul Gorj a  admis recursul declarat de recurentii reclamanti Teodorescu Iacob, Teodorescu Ana, impotriva sentintei civile nr. 253 din 25.01.2012, pronuntata de Judecatoria Tg Jiu, in dosarul nr. 3121/317/2009*, a casat  sentinta in parte si a trimis cauza pentru rejudecarea cererii reconventionale formulata de Primarul comunei Bustuchin, mentinand restul dispozitiilor hotararii de fond.
Pentru a pronunta aceasta decizie, Tribunalul a retinut urmatoarele:
Prin sentinta civila nr. 253/25.01.2012  instanta de rejudecare nu a solutionat cererea formulata de Comisia Locala Bustuchin , dar s-a pronuntat in sensul admiterii cererii formulata de reclamantul primar si presedinte al Comisiei Locale de fond funciar Bustuchin , in conditiile in care, desi la data de 23.06.2011 s-a depus de C I, in calitate de presedinte al Comisiei Locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privata din comuna Bustuchin, cerere reconventionala pentru constatarea nulitatii absolute partiale a titlului de proprietate emis lui T I, la nici unul din termenele acordate ulterior depunerii acestei cereri  nu s-a constatat existenta acestei cereri reconventionale si nu a fost pusa in discutia partilor, pentru a se da posibilitatea si reclamantilor parati reconventionali sa se apere in sensul in care invoca, prin cererea de recurs,  lipsa interesului legitim in promovarea cererii, ca, prin incheierea din 29.06.2011, instanta a dispus citarea primarului comunei Bustuchin ,in calitate de reprezentant al comisiei locale pentru a se pune in discutie desemnarea expertului si stabilirea obiectivelor expertizei.
De altfel , in cuprinsul hotararii supuse recursului nu se face mentiunea formularii acestei cererii reconventionale , ci doar a faptului ca si-a insusit cererea formulat de Comisia  Locala de fond funciar Bustuchin.
Instanta de fond a motivat nulitatea titlului de proprietate si din perspectiva cererii formulata de catre parat si a motivat-o si prin prisma prevederilor art. III alin.2 din L. 169/1997 , insa considerentele instantei de fond nu au avut la baza si eventuale aparari ale reclamantilor fata de cererea reconventionala a primarului , ceea ce presupune pentru reclamanti o limitare  a dreptului lor la aparare.
Instanta a analizat cererea reconventionala a primarului fara a constata investirea ei cu aceasta cerere la termenele anterioare pronuntarii sentintei ,incalcand dreptul de aparare al recurentilor reclamanti, care prin motivele de recurs au invocat lipsa interesului legitim al primarului in promovarea cererii .Nici prin concluziile formulate oral cu ocazia dezbaterilor care au avut loc in sedinta publica din 18.01.2012 nu s-a consemnat punerea in discutie a cererii reconventionale formulata de primar.
  Referitor la aspectul ca instanta nu s-a pronuntat asupra cererii reconventionale a comisiei locale , nepronuntarea nu afecteaza, ca regula, sentinta pronuntata , existand posibilitatea legala pentru partea a carei cerere nu a fost solutionata sa solicite, conform art. 2812 c.pr.civ., completarea hotararii , care nu poate fi ceruta pe calea recursului , insa solutia de admitere a cererii primarului pe considerentul retinut de instanta in motivare ca si-a insusit cererea formulata de comisia locala  nu este de natura a  fi retinuta o cercetare completa a cererii formulate de sine statator de catre primar.
Aceasta imprejurare conjugata cu celelalte aspecte expuse anterior referitoare la neconsemnarea depunerii cererii reconventionale formulata de primar, nepunerea ei in discutia partilor si astfel ingradirea dreptului reclamantilor de a formula aparari, sunt aspecte de natura a aprecia ca sunt incidente disp. art. 304 pct. 9 c.pr.civ., hotararea fiind data cu incalcarea dispozitiilor de procedura civila referitoare la formularea cererii reconventionale, a principiului contradictorialitatii , cat si a dreptului la aparare .
Recurentii au invocat in recurs lipsa interesului primarului in promovarea cererii , astfel ca si pentru respectarea principiului dublului grad de jurisdictie , cata vreme aceasta exceptie nu a fost posibil a fi pusa in discutia partilor in fata instantei de fond , apreciindu-se ca nu se poate retine cercetarea cererii reconventionale a primarului fata de contextul mentionat anterior.
Tribunalul a stabilit ca, in rejudecare, urmeaza a fi solutionata cererea reconventionala formulata de primar pentru constatarea nulitatii titlului de proprietate eliberat recurentilor reclamanti-parati reconventionali, avand in vedere criticile aduse de recurenti referitor la interesul primarului in promovarea actiunii, raportat la datele concrete ale spetei.
La aceasta instanta, dosarul a fost inregistrat la data de 29.05.2012 , fiind citate partile.
La termenul din data de  22.06. 2012, s-a stabilit cadrul procesual, avand in vedere calitatea partilor dobandita ca urmare a disjungerii cererii principale avand ca obiect revendicare, precum si obiectul cererii reconventionale formulata de primarul comunei Bustuchin, devenita una principala, tot in urma disjungerii, toate aceste aspecte fiind retinute in Incheierea din 22.06.2012. La acelasi termen s-a pus in discutie si exceptia lipsei de interes a primarului comunei Bustuchin in a formula cererea in constatarea nulitatii absolute partiale a titlului de proprietate emis paratului Teodorescu Iacob, exceptia invocata de acesta prin motivele de recurs, aceasta fiind unita cu fondul.
Prin sentinta civila nr.2157/29.06.2012 pronuntata de Judecatoria tg-Carbunesti in dosarul nr.3121/317/2009** a fost respinsa exceptia lipsei de interes a reclamantului Ciocea Ion - Primar al Comunei Bustuchin, Judetul Gorj, invocata de reclamantul Teodorescu Iacob.
A fost admisa cererea formulata de reclamantul C I, Primar al comunei Bustuchin, in contradictoriu cu pe paratii T I, COMISIA LOCALA DE FOND FUNCIAR BUSTUCHIN, judetul Gorj, si COMISIA JUDETEANA DE FOND FUNCIAR GORJ si s-a constatat nulitatea absoluta partiala a titlului de proprietate nr. 53168138/25.09.2006, emis pe numele paratului T I.
Pentru a pronunta aceasta sentinta prima instanta a retinut ca potrivit art. III alin.2 rap. la art. III alin.1 lit.a din Legea nr. 169/1997, nulitatea actelor de reconstituire a dreptului de proprietate in favoarea persoanelor care nu erau indreptatite la astfel de reconstituiri, poate fi invocata, in primul rand, de primar.
Mai mult, potrivit art. 5 lit.l din Regulamentul aprobat prin H.G. nr. 890/2005, primarul inainteaza sub semnatura actiuni in constatarea nulitatii absolute pentru cazurile prevazute la art.III din Legea nr. 169 1997, la sesizarea comisiei locale de fond funciar, dupa identificarea de catre aceasta a terenurilor atribuite ilegal.
In conditiile in care, chiar prin lege, se stabileste calitatea procesuala activa a primarului in actiunile avand acelasi obiect ca si litigiul de fata, este evident ca se recunoaste inclusiv interesul acestuia, primarul avand chiar obligatia legala de a formula respectivele actiuni, fara a avea relevanta vreun beneficiu propriu al acestuia sau alte conditii pe care trebuie sa le indeplineasca interesul unor persoane fizice, in concret interesul primarului este acela de a ocroti proprietatea publica sau privata a unitatii administrativ teritoriale, precum si a cetatenilor de pe raza acesteia, interesul fiind prevazut de lege.
Faptul ca terenul, in limita caruia se solicita nulitatea titlului de proprietate emis paratului Teodorescu Iacob, a fost sau nu solicitat de alta persoana, ca pentru acest teren a fost sau nu validata vreo alta cerere de reconstituire, ca au fost emise sau nu acte provizorii sau definitive de proprietate pentru alte persoane solicitante, nu are relevanta in analiza interesului primarului de a solicita nulitatea, relevanta avand doar aspectul ca se invoca o reconstituire nelegala a dreptului de proprietate in favoarea paratului pentru un teren la care nu era indreptatit, fiind, deci, suficienta apararea drepturilor proprietatii private a unitatii administrativ teritoriale.
In consecinta, a fost respinsa  exceptia lipsei de interes a primarului.
Examinand fondul cererii formulata de primarul comunei Bustuchin, in raport cu aceleasi probe, administrate pe parcursul litigiului, instanta a apreciat ca este intemeiata, motivat de faptul ca prin HCJ nr. 7/1991 a fost reconstituit dreptul de proprietate in favoarea reclamantului( fiind inscris in tabelul anexa autorul Teodorescu Nicolae) pentru terenul in suprafata de 3,76 ha, prin cererea de reconstituire a dreptului fiind solicitata aceasta suprafata, din care si terenul lung de 92 m si lat de 8 m, avand ca vecini pe_.
Ca sustinerea paratului in sensul ca ar fi inscris eronat 8 m latime in loc de 8 stanjeni, nu poate fi luata in consideratie, in conditiile in care, pentru toate terenurile inscrise in cererea de reconstituire a dreptului si in declaratia data si depusa impreuna cu cererea, toate terenurile au fost individualizate prin metri, dar si prin suprafata totala rezultata din inmultirea lungimii si latimii.
Nici sustinerea paratului in sensul ca terenul in litigiu a facut obiectul unui contract de schimb dintre el si def. VE  paratul dand lui V E terenul in litigiu si primind teren in alta parte, de terenul primit in schimb fiind deposedat de C P, nu a fost retinuta ca temei al inscrierii terenului de 462 mp in titlul de proprietate emis paratului, aratandu-se ca nu a existat o dovada certa a schimbului de terenuri, din care sa se constatate ca paratul a cedat lui V E o parte din terenul aflat in curtea acestuia din urma.
Un singur martor din cei patru audiati la prima instanta de fond, respectiv G S, a aratat ca stie de un asemenea schimb, ceilalti trei martori aratand ca nu cunosc nimic cu privire la schimb, ca acest teren a fost permanent in curtea lui Vasilasi, ca pe acesta s-a construit casa in care locuieste C P inainte de colectivizare, ca, in aceeasi curte, au case atat C P cat si soacra sa V E.
Ca din intreaga suprafata de teren inscrisa in titlul de proprietate in T 58, P 1, ( in realitate fiind T1, P 58, asa cum rezulta din raportul de expertiza), aceea de 1078 mp, paratul T I a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate doar pentru un teren cu latimea de 8 m, iar in conditiile in care lungimea acestui teren este cea de 77 m, asa cum rezulta din masuratorile realizate de expertul tehnic, acesta era indreptatit doar la suprafata de 616 mp, diferenta de 462 mp fiind inscrisa in mod eronat in titlul emis acestuia.
Din actele depuse de parat la dosar nu rezulta indreptatirea acestuia la terenul lat de 14 m, iar chiar din vecinatatile aratate de acesta in cererea de reconstituire a  dreptului de proprietate a rezultat vecinatatea cu C P ( in fapt V E, socrul lui C), faptul ca acesta din urma sau alta persoana nu a solicitat reconstituirea dreptului asupra terenului din curtea V (C) neconstituind un temei al mentinerii titlului emis paratului pentru o suprafata de teren nesolicitata. De altfel, chiar si denumirea punctului in care este amplasat terenul si pe care o da paratul, aceea de " La Vasilasi", dovedeste ca familia V a avut sau chiar mai are o anume suprafata de teren in acea zona, iar daca acea suprafata are categoria de curti-constructii sunt aplicabile prevederile art. 23 din legea nr. 18/1991 rap. la art. 8 din Decretul Legea nr.42/1990.
Mai mult, paratului i s-a validat cererea de reconstituire a dreptului pentru terenul in suprafata de 3,76 ha, iar titlul de proprietate a fost emis pentru o suprafata de teren mult mai mare - 5,7435 ha.
Impotriva sentintei a declarat recurs  reclamantul T I, solicitand  modificarea sentintei in sensul respingerii cererii primarului.
In motivarea recursului s-a aratat ca la 22.06.2012 cand au avut loc dezbaterile s-a invocat lipsa calitatii procesuale active a primarului in promovarea actiunii, intrucat acesta formulase actiunea in calitate de presedinte al Comisiei Locale de Fond Funciar, exceptia inadmisibilitatii cererii pentru ca nu au fost contestate actele premergatoare titlului de proprietate, insa nu au fost consemnate aceste exceptii si nici nu au fost solutionate, precum si ca gresit a fost respinsa exceptia lipsei de interes a primarului in promovarea actiunii.
Referitor la aceasta exceptie recurentul arata ca instanta de fond nu s-a conformat indrumarilor instantei de recurs, respectiv de a solutiona cererea reconventionala promovata de primar raportat la datele concrete ale spetei, primarul a promovat actiunea in calitate de presedinte al comisiei locale si urmareste improprietarirea familiei V, desi paratilor C V li s-a respins irevocabil cererea reconventionala prin care  acestea contestasera titlul recurentului.
Ca pe fondul cauzei cererea primarului se impunea a fi respinsa, recurentul fiind indreptatit la reconstituirea terenului mentionat in titlu, mentionarea unei suprafete mai mari fiind urmarea identificarii corecte a terenului si respectandu-se art.6 pct.22 si art.33 alin. 2 din Legea 1/2000, recurentul a detinut in punctul "La Vasilasi" anterior cooperativizarii un teren de 8 stanjeni, fapt pentru care a solicitat audierea martorilor, dar cererea i-a fost respinsa, precum si ca actele premergatoare emiterii titlului nu au fost contestate si anulate.
Tribunalul, verificand actele si lucrarile dosarului retine urmatoarele:
In cauza, prin sentinta nr.253/2012 a Judecatoriei Tg-Carbunesti s-a admis exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantului C P si exceptia lipsei de interes legitim a reclamantei V E si pe cale de consecinta a fost respinsa actiunea formulata de acestia privind anularea titlului de proprietate emis in favoarea lui Teodorescu Iacob.
Sub acest aspect  sentinta nr.253/2012 a ramas irevocabila, prin decizia civila nr.1615/2012 dispunandu-se trimiterea cauzei pentru rejudecare cererii reconventionale formulata de primarul comunei Bustuchin.
Potrivit art.315 alin. 1 C.pr.civ. in caz de casare, hotararile instantei de recurs asupra problemelor de drept dezlegate, precum si asupra necesitatii administrarii unor probe sunt obligatorii pentru judecatorii fondului.
Prin decizia susmentionata s-a dat indrumarea ca la rejudecare cererea reconventionala formulata de primar pentru constatarea nulitatii titlului de proprietate eliberat recurentilor reclamanti sa fie solutionata  avandu-se in vedere interesul primarului in promovarea actiunii, raportat la datele concrete ale spetei si criticilor aduse de recurenti.
La rejudecare, instanta de fond  s-a conformat indrumarilor deciziei de casare doar sub aspectul punerii in discutia partilor a exceptiei lipsei de interes a primarului in formularea cererii de constatare nulitate absoluta a titlului de proprietate.
In solutionarea acestei exceptii insa, instanta de fond  nu a cercetat imprejurarile concrete ale spetei, motivand ca in favoarea primarului insasi legea stabileste calitatea procesuala activa in actiunile avand acelasi obiect ca si litigiul de fata si deci legea recunoaste inclusiv interesul primarului, acesta avand chiar obligatia legala, fara a avea relevanta vreun beneficiu propriu al acestuia sau alte conditii pe care trebuie sa le indeplineasca interesul unor persoane fizice, ca in concret interesul primarului este acela de a ocroti proprietatea publica sau privata a unitatii administrativ teritoriale, precum si a cetatenilor de pe raza acesteia, ca interesul este prevazut de lege.
O motivare pe aceleasi argumente  a existat si prin sentinta 253/2012, casata prin decizia nr.1615/2012, prin care s-a dat indrumarea analizarii interesului primarului la datele concrete ale spetei.
Solutionand exceptia lipsei interesului primarului, instanta de fond  nu a respectat indrumarile deciziei de casare si a interpretat gresit dispozitiile art.III alin. 2 din Legea 169/1997, modificata prin Legea 247/2005.
Potrivit acestui text de lege, conditia justificarii unui interes legitim in invocarea nulitatii este impusa tuturor celor care o invoca si nu doar categoriei "alte persoane".
Formularea de catre primar a unei actiuni privind nulitatea unui titlu de proprietate nu poate fi in afara cadrului general impus de art.109 C.pr.civ. privind conditiile pentru a fi parte in proces, respectiv: calitate procesuala, capacitate procesuala, existenta unui interes si afirmarea unui drept sau a unei situatii juridice care sa justifice formularea actiunii.
Pentru a se justifica solicitarea de anulare a titlului de proprietate trebuie sa se faca  dovada interesului in introducerea actiunii, respectiv reconstituirea dreptului de proprietate pentru aceeasi suprafata de teren.
Nu s-a facut dovada celor retinute prin sentinta in sensul ca se ocroteste proprietatea publica sau privata si interesul cetatenilor de pe raza acestuia cata vreme nu s-a dovedit  ca prin anularea titlului de proprietate contestat terenul urmeaza sa intre in proprietatea publica sau privata a unitatii administrativ teritoriale sau in proprietatea altor cetateni.
Dimpotriva, din datele existente la dosar rezulta ca solicitarea primarului de anulare a titlului de proprietate a fost subsecventa actiunii de anulare a titlului formulata de catre V E si CP, cerere care a fost respinsa.
Nici prin cererea formulata si nici prin intampinarea depusa in recurs primarul si Comisia Locala de Fond Funciar Bustuchin nu au invocat alte  imprejurari in dovedirea interesului de a promova actiunea, ci doar s-a sustinut ca suprafata mentionata in titlu depaseste suprafata mentionata in cererea de reconstituire, fapt ce ar impune anularea titlului.
Ori, aceasta sustinere priveste aspecte de fond ale cauzei ce nu pot fi analizate in situatia in care nu se justifica prioritar interesul primarului in formularea cererii.
Se impune modificarea sentintei in sensul admiterii exceptiei lipsei de interes a primarului si respingerea cererii acestuia de constatare a nulitatii titlului de proprietate.
Fata de cele aratate, tribunalul apreciaza ca nu se mai impune analizarea celorlalte motive de recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
DECIDE

Admite recursul formulat de recurentul reclamant T I impotriva sentintei civile nr.2157/29.06.2012 pronuntata de Judecatoria Tg-Carbunesti in dosarul nr. 3121/317/2009**.
Modifica sentinta in sensul ca admite exceptia lipsei de interes a primarului si respinge cererea de acesta pentru constatarea nulitatii titlului de proprietate.
Irevocabila.
Pronuntata in sedinta publica din data de 08 octombrie 2012 la Tribunalul Gorj.