Contestatie in anulare

ROMANIA
Dosar nr. 2187.3/263/2007
TRIBUNALUL GORJ
SECTIA CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 36
Sedinta publica de la 21 Ianuarie 2009
Completul compus din:
PRESEDINTE Mirela Diaconu
Judecator Ion Stanulescu
Judecator Aurora Avramescu
Grefier Iulia Dobrescu

      Pe rol  fiind solutionarea recursurilor formulate  de intimatul, Gheju Miron-Lucretiu si  intimata I.P.J Gorj impotriva sentintei numarul 2407 din 13 octombrie 2008 pronuntata de Judecatoria Motru  in contradictoriu cu petentul intimat Sulea Gheorghe si asiguratorii SC OMNIASIG SA SI SC ASIBAN SA 
La apelul nominal facut in sedinta publica a raspuns prezent recurentul intimat Gheju Miron Lucretiu, lipsa recurenta- intimata I.P.J Gorj  si asiguratorii SC OMNIASIG SA si SC ASIBAN SA  . Intimatul -petent  Sulea Gheorghe a fost reprezentat de avocatul Trusca Mircea  conform imputernicirii avocatiale numarul 4 emisa in baza contractului de asistenta juridica numarul 4 din 21 o1 2009.
            Procedura legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta,  si constatandu-se cauza in stare de judecata s-a acordat cuvantul pe fond.
Recurentul-intimat a solicitat admiterea  recursului sau  aratand ca nu a fost vinovat de producerea evenimentului rutier in care a fost implicat si arata sentinta recurata nu este corecta deoarece  in cauza s-a mai pronuntat o sentinta irevocabila referitoare la acelasi act de constatare si care a fost constatat nul . A depus copia sentintei la care a facut referire.
Cu privire la recursul declarat de IPJ Gorj a lasat solutia la aprecierea instantei.
Avocat Trusca Mircea  pentru petentul lipsa a solicitat respingerea ambelor recursuri ca nefondate. Referitor la sentinta invocata de petent a  aratat  ca nu are putere de lucru judecat in ce priveste pe Sulea Gheorghe deoarece acesta nici nu a fost introdus in cauza.      Contestatie in anulare  

     Hotarare judecatoreasca. Opozabilitatea hotararii judecatoresti fata de terti.
     Actul jurisdictional , ca orice act juridic ,in general, produce pe langa efecte obligatorii intre parti, intemeiate pe principiul relativitatii ,si efecte de opozabilitate fata de terti.
     Fata de terti hotararea se va opune cu valoarea unui act juridic si cu valoarea unui mijloc de proba, respectiv de prezumtie relativa.
 

Prin cererea inregistrata initial la prima instanta petentul SGhe a contestat procesul verbal de contraventie seria  Ax nr.0182008 emis de Politia Motru la data de 02.07.2007 solicitand anularea procesului verbal contestat pe care-l considera  netemeinic si nelegal.
In motivarea cererii a aratat ca la data de 02.07.2007 a fost implicat intr-un accident rutier impreuna cu un  alt autoturism  si, angajandu-se in depasirea autovehiculului pe care-l conducea petentul, nu a pastrat distanta regulamentara si  l-a acrosat, ocazie cu care a fost sanctionat si  i s-a suspendat dreptul de a conduce.
Ca, masura luata de politist este nelegala si netemeinica deoarece aceste fapte nu au fost probate, neexistand dovezi care sa demonstreze ca ar fi depasit respectivul camion, conducatorul acestuia nefiind audiat.
In drept si-a intemeiat cererea pe disp.OG.2/2001.
Pentru dovada cererii  a depus la dosar procesul verbal contestat, autorizatie de reparatii si dovada si a solicitat incuviintarea probei testimoniale, proba admisa de instanta, in cauza fiind audiati martorii  C D si D Ghe.
De asemenea, a fost audiat intimatul G M la termenul de judecata din 11.12.2007
Legal citata intimata a inaintat instantei declaratiile luate cu prilejul constatarii  accidentului rutier.
Prin s.civ. nr. 3019/11.12.2007 a fost admisa cererea formulata de petentul S Ghe, anulat procesul verbal si exonerat petentul  de plata amenzii contraventionale.
Impotriva acestei sentinte civile  a declarat recurs intimatul IPJ Gorj, iar prin dec. civ. Tribunalului Gorj fost admis recursul, casata sentinta si trimisa cauza la rejudecare cu indrumarea ca in rejudecare sa fie introduse in cauza societatile de asigurare.
Au fost introduse in calitate de asiguratori SC xxxsi SC xxxSA care, legal citate nu au formulat intampinare.
Procedand la analizarea probelor instanta, in rejudecare , a retinut ca la data de 2 iulie 2007 in jurul orelor 16,00 a avut loc o coliziune intre petentul S Ghe si intimatul G M L,  intimata I.P.J procedand la incheierea procesului verbal prin care a retinut vinovatia ambilor conducatori auto implicati, retinand la fiecare permisul de conducere.
 Declaratiile martorilor C D, D Ghe, declaratia intimatului, schitele accidentului intocmite  de cei doi conducatori auto  au demonstrat ca  autoturismul condus de petent a incercat o manevra de depasire a unui camion in timp ce  autoturismul PEUGEOT 307  de intimatul  G M L intrase deja in depasirea autoturismului petentului, iar in executarea manevrei petentul a acrosat autoturismul intimatului.
 De asemenea s-a retinut ca martorii audiati in cauza au aratat ca  pe partea carosabila exista un autocamion ce se deplasa cu viteza foarte mica, ca intre autoturismul petentului si al intimatului a existat un impact, dar impactul a avut loc  atunci cand autoturismul petentului S Ghe  se afla pozitionat pe banda  sa de deplasare,  declaratiile martorilor sunt de altfel confirmate  de schitele  intocmite de  cu ocazia luarii declaratiilor petentului si intimatului GML, schite care  sunt identice.
S-a apreciat ca nu prezinta relevanta daca petentul activase sau nu semnalizare stanga  atata timp cat impactul a avut loc  pe calea sa de rulare, mai ales ca martorul C conducatorul camionului antemergator a confirmat ca  autoturismul petentului nu efectuase manevra de depasire.
Prin urmare, instanta fondului a apreciat ca nu exista vinovatie din partea petentului astfel incat a  admis plangerea si a dispus anularea procesului verbal contestat  cu atat mai mult cu cat  prin  s.civ. nr. 2652/8.11.2007  si unde intimatul G ML a avut calitatea de petent  a fost anulat p.v. de contraventie .
            Impotriva sentintei au declarat recurs intimatul G ML si  intimata I.P.J criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
             Recurenta intimata IPJ  a sustinut ca instanta de fond nu a apreciat corect asupra probatoriilor deoarece din schitele depuse si din declaratii rezulta ca petentul a efectuat manevra de depasire si deci a fost corect sanctionat.
              Recurentul intimat GM-L a sustinut ca nu are nici o vina, ca petentul se deplasa cu o viteza foarte mica ceea ce impiedica bunul mers al traficului rutier in zona si ca petentul nu s-a asigurat corespunzator  sau se afla in asa numitul punct mort, cand s-a angajat in depasire si a provocat accidentul. Mai sustine petentul ca in cauza de fata s-a constatat nulitatea absoluta a actului de constatare si depune la dosar copia deciziei numarul 2652din 28 martie 2007 a Tribunalului Gorj considerand ca in cauza opereaza autoritatea de lucru judecat.
             Tribunalul analizand recursul intimatei IPJ constata ca nu este intemeiat deoarece probele administrate in cauza au demonstrat ca petentul SGhe nu s-a angajat efectiv  in depasire pe un sector de drum pe care aceasta manevra era interzisa.
             Chiar daca se sustine ca declaratia martorului C D este izolata in raport de celelalte probe este de retinut ca aceasta este in deplina concordanta cu mentiunile din schitele anexe din care rezulta ca accidentul s-a petrecut pe banda de mers a petentului ceea ce exclude sustinerea ca s-ar fi aflat in depasire .
             In varianta sustinuta de recurenta, pusa in fata schitelor de la filele 25 si 26, se constata  o situatie practic imposibila, deoarece daca  petentul depasea, trebuia sa treaca peste axul drumului, pentru ca nu sunt decat doua benzi de rulare, si in acelasi timp sa se afle pe aceeasi banda de mers.
              Ori, o astfel de imprejurare demonstreaza ca petentul nu se afla intr-o manevra de depasire pentru ca altfel ,coliziunea s-ar fi produs pe cealalta cale de rulare pe care se afla  angajat deja,  intr-o manevra similara autoturismul condus de intimatul G ML   iar schitele ar fi confirmat cu siguranta pozitiile celor doua masini.
             Deci criticile nu sunt fondate pentru ca nu concorda cu nici o proba de la dosar.
             Cu privire la recursul  intimatului G ML se retine ca nici acesta nu este intemeiat.
              Cu privire la hotararea nr xxx din 8 noiembrie 2007 pronuntata  de Judecatoria Motru  , ramasa irevocabila , fata de care petentul S Ghe  a ramas tert , instanta de recurs nu poate retine existenta autoritatii de lucru judecat fata de petent,ci rasfrangerea ,sub forma opozabilitatii, a statuarilor cuprinse in respectiva hotarare judecatoreasca irevocabila.
               Recurentul ignora faptul ca hotararile, potrivit art 1200 pct, 4 cod civil,, ca mijloace de proba  (prezumtii legale) se impun tertilor, dar acestia au posibilitatea sa faca dovada contrara acestor prezumtii care, fata de ei au caracter relativ.
                In speta de fata petentul SGhe .a demonstrat cu probe contrariul.
                Aceasta hotarare , pronuntata doar  in contradictoriu cu IPJ  si cu recurentul G ML  din prezenta cauza , produce fata de acestia efectele  lucrului judecat astfel incat, in raport de art 1201 c.civ. ei nu mai pot solicita reluarea verificarii jurisdictionale asupra aspectelor deja transate in mod irevocabil
                .Se constata ca recurentul G ML face confuzie intre principiul relativitatii efectelor hotararii judecatoresti (care presupune intr-adevar, ca obligativitatea acestor efecte si autoritatea lucrului judecat sa se impuna numai partilor) si principiul opozabilitatii acelorasi efecte care se manifesta in relatia cu tertii, interzicand acestora sa le ignore si sa le incalce, doar cu conditia sa  nu faca dovada unei alte realitati juridice .
               Ori, in cauza de fata, celalalt conducator auto, care are calitatea de tert, a demonstrat tocmai contrariul.               
         Urmeaza ca, in raport de motivarea de mai sus, sa se inlature sustinerea recurentului intimat  GML  referitoare la efectele sentintei anterior pronuntate si in care petentul SGhe nu a fost parte.  
         In ceea ce priveste critica referitoare la  netemeinicia hotararii instantei de fond  ca urmare a unei aprecieri eronate a probatoriului nici aceasta nu se poate retine  deoarece  la fila 25 din dosarul de fond se afla depusa declaratia acestuia data in fata organelor de politie la momentul constatarii si pe care nu a contestat-o niciodata .
         Din cuprinsul acesteia rezulta ca la data de 2 iulie 2007  in jurul orelor 16 intimatul recurent GML  se deplasa cu autoturismul  din directia x  spre Tg-Jiu  .
         Ca, arata acesta,  desi  cunostea ca drumul era prevazut cu restrictie de depasire prin  marcajul liniei continue si a indicatorului special montat in acea zona, totusi s-a angajat in depasire deranjat de faptul ca cele doua masini din fata sa se deplasau cu viteze de 10 -20 km/h si ca astfel s-ar fi putut forma un intreg sir de masini in spatele sau.
         Tot recurentul intimat GML a relatat ca , in timp ce se afla in depasire, conducatorul autovehiculului marca H in persoana petentului S Ghe, a intentionat la randul sau sa depaseasca si atunci s-a produs practic acrosarea masinii sale.
          Aceasta precizare o face si celalalt conducator auto care o  confirma astfel .
          Practic, ceea ce a permis partilor sa -si conteste reciproc vinovatia si de aici  chiar actul constatator, a fost insusi cuprinsul procesului-verbal deoarece, nu se stie din ce motiv,agentul constatator a omis sa precizeze  pe care parte  fata de axul drumului s-a constatat a fi produsa coliziunea. 
         Pentru ca, daca recurenta IPJ GORJ se intreaba, la un moment dat, daca este posibil ca intr-un accident cu avarii la ambele autoturisme implicate, dupa pronuntarea celor doua  sentinte sa nu fie nici un contravenient, tot asa se pune si intrebarea, in legatura cu cine a gresit, fireasca de altfel, de catre cei chemati sa  analizeze  atat actul constatator intocmit de agentul  Popa Marius din cadrul IPJ -Politia x cat si cele doua schite intocmite cei doi soferi implicati, schite din care rezulta ca cei doi  au suferit avariile descrise desi se deplasau fiecare pe sensul sau, mai mult sau mai putin aproape de axul drumului.
           Numai  in  functie de  clarificarea acestui  aspect se poate face si o delimitare clara a vinovatiilor, din punctul de vedere al  acceptiunii termenului de vinovatie de catre codul rutier, cu privire la cei doi conducatori auto.
            Ori  instanta de fond in mod corect a sesizat, si s-a preocupat de explicarea acestui aspect  in expunerea de motive a hotararii.
           Tribunalul, constata  ca declaratiile martorilor au fost si sunt  in concordanta cu ceea ce rezulta si din schitele intocmite si aflate la pag 25 si 26 din dosar  si  din care rezulta ca petentul SGhe se afla, in mod cert la o distanta considerabila de axul drumului, spre dreapta,  pe calea sa de rulare si nicidecum pe celalalt sens pe care se afla intimatul G M L .    
 Se mai retine si ca petentul SGhe, avusese intentia de depasire insa  manevra nu a fost initiata decat in faza de semnalizare pentru ca, asa cum sustin si martorii,  imediat s-a produs evenimentul rutier  iar schita anexa  il pozitioneaza in interiorul bandei de rulare spre dreapta mult si nu  peste axul drumului, pe banda de rulaj pe care se deplasa intimatul recurent G M L, cum s-a sustinut de catre acesta doar in cadrul procesual oferit de plangerea petentului S Ghe, cei drept.
            Este cert, asa cum rezulta din schite, ca  intimatul recurent  GML,  in momentul in care s-a aflat pe cealalta banda de deplasare, a avut o vizibilitate mult mai buna , si abia atunci a  constatat ca mai avea de depasit inca doua masini ,  care rulau de asemenea cu viteza redusa in acelasi sens de mers ,in fata celei in a carei depasire  tocmai se  angajase.
              Si asa se poate explica si pozitionarea  la limita  sau chiar pe  sau peste  a axului  drumului a autoturismului condus de catre recurentul  intimat G M L,  pe schita anexa la declaratia sa , de la fila 25.
              In concluzie, in raport de cele retinute mai sus ,sentinta instantei de fond este legala si temeinica si urmeaza a o retine prin respingerea ca nefondate a recursurilor formulate de  IPJ si de recurentul  intimat GML, conform dispozitiilor art 312 cod de procedura civila.