Actiunea in constarea dobandirii dreptului de proprietate prin uzucapiune.

Actiunea in constarea dobandirii dreptului de proprietate prin uzucapiune.
Utilitatea posesiei in conditiile L.58 si 59/1974 si consecintele ce decurg din interpretarea dispozitiilor art. 23 din L.18/1991 cu privire la utilitatea posesiei pentru terenurile reprezentand curtea si gradina casei.
Aplicarea principiului proportionalitatii.

Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei TG Carbunesti    sub nr. 3152 /317/ 2007, reclamanta  C.V. a  chemat  in judecata pe paratii C.C.E  si  M.C  si a solicitat ca prin sentinta  ce se va  pronunta  sa  se dispuna constatarea  dobandirii  dreptului de  proprietate prin uzucapiune  asupra  unui  teren  situat in   satul Licurici,    punctul   Vatra  satului  ,  in  suprafata de   1  ha , cu vecinii :   N- Ologu Gheorghe , S- Cirstea  Victor,   E-  Padurea  Paraul  Preotesei  si   V-  Padurea Valea  Corbului .
 Comisia   Locala de  fond  funciar  Licurici a formulat cerere  de interventie  si a aratat ca paratii , in calitate  de   mostenitori  ai autorilor  M.C.  si M.M  au formulat  cereri de  reconstituire  a   dreptului de  proprietate   pentru  terenurile  agricole  cat  si forestiere ca, prin HCJ  Gorj  nr.  3071 / 2002  pozitia  nr.  39 din anexa ,  s-a  validat  pentru despagubiri suprafata de   14.50  ha  iar   ulterior prin  plangerea   inregistrata  sub nr.2730/ 2003 , petentii C.E.  si M.C.   au  solicitat  anularea  HCJ  nr.  3071 /   2002   si  reconstituirea   dreptului de  proprietate   pentru  suprafata   de   14, 50  ha , iar prin decizia    nr. 593  A  /  12  octombrie   2004 ,  pronuntata  in dosar  nr.  957 / CIV /2004  , s-a admis  apelul  declarat de apelantii  petenti   impotriva sentintei civile   nr. 24 / 16 ianuarie 2004  a Judecatoriei Tg - Carbunesti , dispunandu-se reconstituirea  in  favoarea  petentilor  a  suprafetei   totale  de   14.7270  ha .
Paratii au formulat cerere  reconventionala , solicitand sa le  lase  in deplina  proprietate  suprafata de  teren  situata   in punctul  Vatra  satului  Licurici,   vecina la  N-  O.GH. ,  S- C.V.,   E- Padurea   si Paraul  Preotesei,   V- padurea Valea  Corbului,  aratand  ca,   in urma  aparitiei Legii nr. 18 / 1991  s-au  judecat  pentru acest  teren  si detin sentinte  judecatoresti , astfel ca actiunea in constatare formulata de   reclamanta  in baza  art. 111 Cod  procedura   civila  este  inadmisibila  in momentul  in  care  poate   cere  realizarea   dreptului   pe  calea   unei actiuni   in apararea  dreptului comun .
 Prin sentinta civila nr.3248/9.10.2008 , pronuntata de Judecatoria TG Carbunesti in dosar nr. 3152/317/2007, s-a respins actiunea civila in constatare formulata de reclamanta  si cererea  reconventionala  formulata  de paratii  reconvenienti  .
           S-a luat act  ca  intervenienta  Comisia Locala de  fond  funciar Licurici a renuntat   la   cererea   de  interventie.             
Pentru a pronunta aceasta sentinta s-a retinut ca uzucapiunea nu a operat , intrucat posesia nu a fost utila , fiind viciata , terenul fiind preluat in mod abuziv in perioada comunista de la autorul comun al paratilor si dat autorului reclamantei , R.N.
Ca, nici termenul de 30 ani nu este indeplinit , pentru ca a operat o cauza de suspendare a prescriptiei, respectiv forta majora reprezentata de actele emise de regimul comunist, cat si o cauza civila de intrerupere ,cererea de chemare in judecata formulata de parati in temeiul Legii 18/1991.
S-a mai retinut ca prin dec. civ. 593/12.10.2004 a Tribunalului Gorj s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate in favoarea paratilor pentru suprafata de 1,43 ha detinuta de reclamanta C.V.
S-a constatat ca nu sunt indeplinite conditiile art. 111 c. pr. civ.
Cererea reconventionala a fost respinsa , cu motivarea ca nu sunt indeplinite conditiile art. 480 c. civ. , referitoare la dovada proprietatii si a ocupatiunii .
Impotriva sentintei a declarat recurs reclamanta .
Criticile formulate se refera la interpretarea gresita a dispozitiilor art. 111 c.pr.civ. si art. 1846 si urmatoarele c. civ. si 1890 c. civ.
Astfel , recurenta sustine ca a exercitat o posesie de peste 45 ani , publica , utila si sub nume de proprietar, fiind intrunite intru totul conditiile uzucapiunii ca mod de dobandire a proprietatii .
Ca, nu a existat nici o cauza de suspendare a prescriptiei achizitive , pentru ca in zona nu a fost CAP si de asemenea nu a operat nici o cauza de intrerupere a prescriptiei , pentru ca la data promovarii cererii de chemare in judecata , cerere promovata de parati in anul 2003 , termenul de prescriptie expirase inca din anul 2000.
Se invoca aprecierea gresita a probelor si interpretarea gresita a starii de fapt, precizand ca din probele testimoniale rezulta ca a stapanit terenul de peste 45 ani si ca paratii nu au formulat nici o actiune de drept comun pentru a iesi din pasivitate.
Recurenta considera ca in mod gresit instanta a apreciat ca proba absoluta raportul de expertiza , fara sa-l coroboreze cu restul probelor , desi din concluziile acestuia rezulta ca pe o parte din suprafata din litigiu sunt amplasate constructii si plantatii cu o vechime de peste 45 ani.
Tribunalul analizand recursul de fata , constata ca acesta este fondat ,  in baza art. 312 alin. 1 c.pr.civ., raportat la art. 304 pct. 8 si 9 c.pr.civ., urmeaza a fi admis , modificata sentinta instantei de fond si admisa in parte actiunea pentru suprafata de 866 m.p. aferenta constructiilor si anexelor ce reprezinta gospodaria reclamantei .
Actiunea formulata de reclamanta se intemeiaza pe dispoz. art. 111 c.pr.civ. si se invoca dobandirea dreptului de proprietate pentru suprafata de teren cu care a fost improprietarit autorul ei prin uzucapiunea de 30 ani .
Instanta a interpretat gresit atat dispozitiile art. 111 c.pr.civ., cat si dispozitiile art. 1890 c. civ.  cu privire la suprafata de teren aferenta constructiilor.
Uzucapiunea reprezinta prescriptia prin care se dobandeste un drept de proprietate sau un alt drept real , ca urmare a posedarii lucrului in timp determinat , astfel incat starea de fapt sa fie transformata in stare de drept.
Justificarea acestui mod de dobandire al proprietatii se naste din nevoia de a se stabili raporturile juridice si de a se recunoaste efecte juridice unei aparente indelungate de proprietate ,reprezentand totodata si o sanctiune impotriva vechiului proprietar.
Instanta de fond trebuia sa analizeze starea de fapt raportandu-se la dispozitiile art. 1890 c. civ.
Pentru dobandirea dreptului de proprietate ca urmare a prescriptiei achizitive de 30 ani se impunea a fi analizate doua conditii , respectiv exercitarea neintrerupta a posesiei timp de 30 ani si faptul ca aceasta posesie sa fie utila , adica sa nu fie afectata de un viciu al posesiei .
Conditia exercitarii neintrerupte a posesiei o perioada de 30 ani a fost dovedita si implicit recunoscuta de parti , posesia fiind de aproximativ 45 ani  , astfel ca aceasta prima conditie este indeplinita.
Gresit instanta a apreciat ca posesia pentru terenul ce reprezinta silistea casei ,asa cum a fost determinat prin completarea la raportul de expertiza si a schitei acesteia , nu a fost indeplinita.
Este adevarat ca vechiul proprietar nu a dat dovada de lipsa de diligenta privind starea de fapt creata in timp , dar utilitatea posesiei paratilor a fost acordata prin lege , avand in vedere ratiunile ce rezulta din dispozitiile art. 23 din Legea 18/1991.
Din textul invocat rezulta ca sunt si raman in proprietate privata a cooperatorilor sau dupa caz , a mostenitorilor acestora , indiferent de ocupatiunea sau domiciliul lor , terenurile aferente casei de locuit si anexelor gospodaresti , precum si curtea si gradina din jurul acestora .
Textul se refera la cooperatori si la zonele cooperativizate , dar nu exista nici o ratiune ca dispozitiile sa nu fie avute in vedere cu valoare de principiu cu privire la stari de fapt echivalente , care exclud cu totul vointa partilor la momentul respectiv.
Astfel , autorul reclamantei recurente a fost improprietarit cu terenul din litigiu in anul 1953 si pe o parte din acest teren , respectiv pe suprafata de 866 m.p. si-a amplasat gospodaria , adica  constructiile si anexele, stare de fapt echivalenta cu cea a cooperatorilor care si-au amplasat constructii pe terenurile primite de la fostele CAP - uri in acest scop , sau chiar cu titlu de lot in folosinta.
Nici una din cele doua categorii de persoane nu au fost proprietarele terenului  si nu au exercitat utilitatea posesiei in sensul art. 1847 c. civ., dar prin dispozitiile art. 23 din Legea 18/1991 legiuitorul a avut in vedere conditiile socioeconomice in care s-a exercitat posesia si a considerat ca emiterea unor acte impotriva vointei fostului proprietar nu trebuie sa afecteze in mod disproportionat actualii detinatori care si-au edificat gospodarii pe terenurile primite cu un anumit titlu .
Din aceleasi dispozitii ,respectiv art. 23 din Leg. 18/1991 rezulta ca nu este necesar a se emite un titlu de proprietate in temeiul Legii 18/1991 pentru aceasta categorie de persoane , dreptul de proprietate fiind recunoscut de iure , insa avand in vedere interesul persoanelor aflate in aceasta situatie si nevoia lor de a avea un act de proprietate , nimic nu-i impiedica a obtine un titlu de proprietate , potrivit dispozitiilor acestei legi sau dreptului comun.
Fata de cele expuse , tribunalul apreciaza ca utilitatea posesiei poate fi retinuta si pentru aceleasi considerente retine ca nu a operat in cauza o suspendare a prescriptiei achizitive si ca actiunea in constatare poate fi admisa pentru terenul ce reprezinta silistea casei.
Suprafata de teren a fost individualizata de expertul numit in cauza prin completarea la raportul de expertiza si va fi retinuta  potrivit schitei depusa la fila 126 a dosarului de fond.
Este adevarat ca partile s-au judecat si ca prin decizia civila nr. 593 A/2004 a Tribunalului Gorj s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate in favoarea paratilor si pentru suprafata de teren detinuta de recurenta C.V. , inclusiv pentru silistea casei,
Existenta acestei decizii nu reprezinta o autoritate de lucru judecat ,care sa duca la respingerea actiunii reclamantei , intrucat obiectul si cauza celei de-a doua actiuni sunt altele .
Tribunalul are in vedere principiul proportionalitatii potrivit caruia mijloacele folosite de autoritati trebuie sa fie proportionale cu scopul lor, cu obiectivul legitim urmarit prin instituirea normelor  si sa corespunda importantei scopului urmarit.
Rezulta din acest principiu aplicat spetei de fata ca s-ar impune o sarcina disproportionata recurentei daca i s-ar respinge cererea , avand in vedere existenta constructiilor pe teren si scopul urmarit de legiuitor prin dispozitiile art. 23 din Leg. 18/1991, fata de sarcina impusa paratilor privind lipsirea de aceasta suprafata in natura pe vechiul amplasament, intrucat acestia pot beneficia potrivit decizii invocate mai sus si normelor speciale ale Legii 18/1991 de masuri reparatorii, ce ar conduce la cauzarea unui prejudiciu mult mai mic decat recurentei , acestia putand sa primeasca o suprafata echivalenta sau chiar despagubiri.
In consecinta, recursul va fi admis , va fi modificata sentinta si admisa in parte plangerea , constatandu-se dobandirea dreptului de proprietate doar pentru terenul aferent constructiilor si anexelor. Red. N.S.