Practica relevanta trimestrul IV 2009
(Hotarare nr. din data de 22.12.2009 pronuntata de Judecatoria Buftea)Judecatoria Buftea
Practica relevanta pe trimestrul al IV-lea 2009. 1. Prin sentinta civila nr. 4496/05.10.2009 a Judecatoriei Buftea, s-a respins ca neintemeiata contestatia la executare, precum si cererea intimatilor de obligare a contestatorului la plata sumei de 13170,55 lei reprezentand despabugiri pentru pagubele cauzate prin intarzierea executarii, pentru urmatoarele considerente:
Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante la data de 11.08.2009, contestatorul IT a formulat, in contradictoriu cu intimatii CG, CMM, UA si PM, contestatie privind intelesul, intinderea si aplicarea titlului executoriu reprezentat de sentinta civila nr. 904/02.03.2007 a Judecatoriei Buftea, ce face obiectul dosarului de executare nr. 67/2009 al BEJ Benescu si Vasiliu, precum si cerere de suspendare a executarii silite pana la solutionarea contestatiei la executare.
In motivare, contestatorul a aratat ca in sentinta respectiva s-a omis introducerea in cauza a sotiei sale, cu toate ca a solicitat expres instantei de fond acest lucru. A mai precizat ca un alt aspect nelamurit de instanta este suprafata de teren pe care trebuie sa o lase intimatilor in deplina proprietate si linistita posesie, in conditiile in care a dobandit dreptul de proprietate asupra terenului de 110 mp de la numita ZL, iar suprafata de 250 mp a obtinut-o prin decizia nr. 52/25.06.1972 si ordinul prefectului nr. 42/19.03.1997, astfel incat in anul 1997 ZL putea instraina intimatilor numai 190 mp din suprafata totala de 300 mp. A mai aratat ca in raportul de expertiza s-a mentionat ca suprafata rezultata din masuratori este de 265 mp, iar nu de 300 mp, astfel incat nu se poate pune in executare o hotarare judecatoreasca care nu prevede in mod clar suprafata de teren.
In drept, au fost invocate dispozitiile art. 399 si urm. CPC.
In dovedire, contestatorul a solicitat incuviintarea probei cu inscrisuri.
Contestatia a fost timbrata cu 204 lei taxa de timbru si 0,3 lei timbru judiciar.
Intimatii au depus intampinare la data de 24.08.2009, prin care au solicitat respingerea contestatiei la executare ca neintemeiata si obligarea contestatorului la plata de despagubiri in baza art. 404 alin. 2 CPC.
In motivare, au aratat ca titlul executoriu este reprezentat de o sentinta definitiva si irevocabila, prin care petentul a fost obligat sa le lase in deplina proprietate si linistita posesie terenul in suprafata de 300 mp (265 mp din masuratori). Au aratat ca se urmareste tergiversarea executarii silite, contestatorul formuland mai multe actiuni ce au fost respinse (revizuire, contestatie in anulare, plangere penala). Au mai aratat ca terenul de 300 mp nu face parte din suprafata de 360 mp ce apartine contestatorului.
In drept, au invocat dispozitiile art. 399 si urm. CPC.
In dovedire, au solicitat incuviintarea probei cu inscrisuri, sens in care au depus la dosar un set de acte in copie simpla (filele 7-35).
In cauza s-a incuviintat si administrat pentru proba cu inscrisuri, in cadrul careia, potrivit art. 402 alin. 1 CPC, instanta a dispus atasarea dosarului de executare nr. 67/2009 al BEJ Benescu si Vasiliu, in copie certificata pentru conformitate cu originalul.
La data de 05.10.2009, intimatii au depus la dosar cererea de obligare a contestatorului la plata de despagubiri de 13170,55 lei, reprezentand contravaloarea prejudiciului cauzat prin intarzierea executarii.
In fapt, la data de 28.09.2009, creditorii-intimati au formulat cerere de executare silita impotriva debitorului-contestator IT, formandu-se dosarul de executare nr. 67/2009 pe rolul BEJ Benescu si Vasiliu.
Executarea silita a fost pornita in temeiul titlului executoriu reprezentat de sentinta civila nr. 904/02.03.2007 pronuntata de Judecatoria Buftea in dosarul nr. 281/94/2006, definitiva si irevocabila ca urmare a respingerii recursului ca neintemeiat prin decizia civila nr. 1594/31.10.2007 a Tribunalului Bucuresti-Sectia a IV-a civila.
Prin titlul executoriu mentionat mai sus, contestatorul IT a fost obligat sa lase intimatilor in deplina proprietate si linistita posesie terenul in suprafata de 300 mp situat in Chitila (teren care potrivit raportului de expertiza nr. 865/2007 are suprafata rezultata din masuratori de 265 mp).
In drept, instanta retine ca, potrivit art. 399 alin. 1 CPC, cei interesati sau vatamati prin executare pot formula contestatie la executare impotriva executarii silite insesi, precum si impotriva oricarui act de executare; de asemenea, daca nu s-a utilizat procedura prevazuta de art. 281¹ CPC, se poate face contestatie si in cazul in care sunt necesare lamuriri cu privire la intelesul, intinderea sau aplicarea titlului executoriu.
Avand in vedere aceste dispozitii legale, instanta constata ca motivele invocate de catre debitorul-contestator nu privesc aspecte care sa necesite lamuriri cu privire la intelesul, intinderea sau aplicarea titlului executoriu, intrucat dispozitivul sentintei civile nr. 904/02.03.2007 a Judecatoriei Buftea este cat se poate de clar, in sensul ca s-a dispus obligarea contestatorului sa lase intimatilor in deplina proprietate si linistita posesie terenul in suprafata de 300 mp situat in Chitila, judetul Ilfov (teren care potrivit raportului de expertiza nr. 865/2007 are suprafata rezultata din masuratori de 265 mp).
De fapt, motivele invocate de catre debitorul-contestator sunt aparari de fond, care nu pot fi analizate in cadrul prezentei contestatii la executare, ci puteau face obiectul numai al cailor ordinare si extraordinare de atac.
In acest sens, din interpretarea per a contrario a dispozitiilor art. 399 alin. 3 CPC, rezulta ca, in cazul in care executarea silita se face in temeiul unui titlu executoriu emis de o instanta judecatoreasca, nu se pot invoca in contestatia la executare aparari de fond impotriva titlului executoriu, astfel incat instanta investita cu solutionarea contestatiei este tinuta a se limita sa cerceteze daca actele de executare se realizeaza cu respectarea dispozitiilor legale privind executarea silita.
Astfel, instanta retine ca, atunci cand executarea silita se face in temeiul unei hotarari judecatoresti, contestatia la executare reprezinta o cale de atac deschisa contra masurilor de executare nelegale si in cadrul careia partile nu pot invoca decat vicii si neregularitati ale actelor de executare efectuate ulterior emiterii titlului executoriu (contestatie la executare propriu-zisa) sau pot solicita lamuriri cu privire la intelesul, intinderea sau aplicarea titlului executoriu (contestatie la titlu), insa nu pot invoca motive de fond, deoarece apararile respective au fost sau au putut sa fie ridicate in cursul judecatii de fond sau prin exercitarea cailor legale de atac. Art. 399 alin. 3 CPC permite invocarea unor aparari de fond impotriva titlulului executoriu doar atunci cand acesta nu emana de la o instanta judecatoreasca, ceea ce nu este cazul in speta.
Punerea in discutie in fata instantei de executare a motivelor invocate prin prezenta contestatie ar stinge puterea de lucru judecat a sentintei civile nr. 904/02.03.2007 a Judecatoriei Buftea. In acest sens, instanta subliniaza ca, pe calea contestatiei la executare, nu se poate cerceta legalitatea unei hotarari judecatoresti, eventualele critici care ar privi nelegalitatea sau netemeincia acesteia putand fi invocate numai prin exercitarea cailor legale de atac.
Or, prin contestatia la executare ce face obiectul prezentei cauze, instanta constata ca debitorul nu a invocat nicio neregularitate privind executarea silita, motivele invederate vizand exclusiv aspecte de fond, straine de punerea in executare a hotararii judecatoresti definitive si irevocabile ce constituie titlul executoriu.
Pentru aceste considerente de fapt si de drept si constatand ca executarea silita ce face obiectul dosarului nr. 67/2009 al BEJ Benescu si Vasiliu se desfasoara cu respectarea dispozitiilor art. 372 si urm. CPC, instanta va respinge contestatia la executare ca neintemeiata.
In ceea ce priveste cererea intimatilor de obligarea a contestatorului la plata sumei de 13170,55 lei reprezentand despagubiri pentru pagubele cauzate prin intarzierea executarii, instanta o va respinge ca neintemeiata, intrucat o parte din aceasta suma (3170,55 lei) reprezinta cheltuieli de executare ce vor fi avute in vedere si urmarite in cadrul executarii aflate in curs, iar o alta parte (10000 lei) reprezinta contravaloarea lipsei de folosinta a terenului pentru 28 luni, aspect asupra caruia intimatii nu au administrat niciun mijloc de proba, cu toate ca sarcina probei pe aceste aspect le incumba, in conditiile art. 1169 Cciv.
2. Prin sentinta civila nr. 4962/26.10.2009 a Judecatoriei Buftea, s-a admis in parte cererea principala, s-a admis in parte cererea reconventionala, astfel cum a fost completata de paratul-reclamant, s-a constatat ca partile au dobandit in timpul casatoriei dreptul de proprietate asupra constructiei situate in comuna Chiajna, sat Rosu, judetul Ilfov, compusa din 4 camere si dependinte (valoare de circulatie 261300 lei); cota-parte de ¼ din partile comune ale constructiei, precum si din terenul aferent in suprafata totala de 500,21 mp (valoare de circulatie de 82660 lei); dreptul de proprietate asupra bunurilor mobile enumerate de parti in cuprinsul tranzactiei incheiate la data de 25.05.2009, s-a constatat ca, la dobandirea si conservarea bunurilor comune mentionate, reclamanta-parata a avut o cota de contributie de 70%, iar paratul-reclamant de 30%, s-a constatat ca partile au contractat datorii comune in cuantum de 50400 lei, din care reclamanta-parata va suporta cota de 70%, iar paratul-reclamant cota de 30%, s-a dispus sistarea starii de devalmasie a partilor, prin formarea si atribuirea de loturi conform raportului de expertiza tehnica judiciara de specialitate constructii intocmit in cauza de expert judiciar Carbunescu Catalina, in sensul ca s-a atribuit reclamantei-parate dreptul de proprietate asupra constructiei situate in comuna Chiajna, sat Rosu, judetul Ilfov, compusa din 4 camere si dependinte (valoare de circulatie 261300 lei), precum si cota-parte de ¼ din partile comune ale constructiei si din terenul aferent in suprafata totala de 500,21 mp (valoare de circulatie de 82660 lei) si a fost obligata reclamanta-parata sa plateasca paratului-reclamant suma de 103189 lei, cu titlu de sulta, s-a luat act de tranzactia partilor cu privire la bunurile mobile, consfintind-o, s-a respins cererea de evacuare a paratului-reclamant din imobilul mentionat mai sus ca ramasa fara obiect, s-a compensat in parte cheltuielile de judecata si pentru diferenta obliga paratul-reclamant sa plateasca reclamantei-parate suma de 4646 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata, pentru urmatoarele considerente:
Prin actiunea inregistrata pe rolul acestei instante la data de 28.01.2009, reclamanta-parata ES a chemat in judecata pe paratul-reclamant CS, solicitand ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna partajarea bunurilor comune dobandite in timpul casatoriei, in cote de 70% reclamanta si 30% paratul.
In motivarea actiunii, reclamanta-parata a aratat ca in timpul casatoriei ce a fost desfacuta prin divort prin sentinta civila nr. 6247/11.12.2008 a Judecatoriei Buftea, a dobandit impreuna cu paratul-reclamant imobilul situat in comuna Chiajna, sat Rosu, judetul Ilfov, format din constructie cu 4 camere si dependinte si din cota indiviza de 25% din terenul aferent in suprafata de 500,64 mp, precum si mai multe bunuri mobile. A mai aratat ca a avut o contributie la dobandirea bunurilor comune de 70%, iar paratul de 30%, in conditiile in care au cumparat de parintii ei o garsoniera cu mult sub pretul pietei, iar din pretul incasat in urma vanzarii garsonierei au achizitionat terenul si au inceput constructia casei, diferenta de bani necesara fiind obtinuta prin imprumuturi de la diverse persoane. A mai precizat ca a realizat venituri mai mari decat paratul-paratul, fiind contabila la mai multe firme in acelasi timp. A solicitat atribuirea integrala a imobilului, tinand cont si de faptul ca i-a fost incredintat copilul spre crestere si educare, iar acesta sufera de un handicap accentuat, avand nevoie de o ingrijire speciala.
In drept, cererea a fost intemeiata pe dispozitiile art. 36 alin. 1 C. fam.
In dovedirea actiunii, reclamanta-parata a depus la dosar un set de inscrisuri, in copie simpla (filele 6-18).
Cererea a fost timbrata cu 19 lei taxa de timbru si 0,3 lei timbru judiciar.
La data de 26.03.2009, paratul-reclamant a depus la dosar intampinare-cerere reconventionala (filele 64-66), prin care a solicitat admiterea cererii principale in parte, in sensul de a se constata ca partile au dobandit in timpul casatoriei bunurile mentionate in actiune, insa contributia acestora a fost egala, fiecare avand o cota de 50% la dobandirea bunurilor comune.
In motivare, a aratat ca de la data casatoriei a fost singurul care a adus bani in casa, in conditiile in care reclamanta-parata lucra ca vanzatoare si din veniturile obtinute achizitiona bunuri de folosinta personala, iar ulterior s-a inscris la Facultatea Spiru Haret si a trebuit sa achite taxele de scolarizare. A mentionat ca avansul de 5000 euro pentru cumpararea garsonierei de la parintii reclamantei-parate a fost achitat de el si a contribuit si la plata restului de pret. A precizat ca terenul din comuna Chiajna a fost achizitionat cu suma de 13500 euro, bani pe care i-a imprumutat de la rude si cunostinte de-ale sale, precum si printr-un imprumut bancar pentru care plateste si in prezent rate. A mentionat ca garsoniera a fost vanduta la doua luni dupa achizitionarea terenului si din pretul obtinut a fost platita diferenta de pret catre parintii reclamantei-parate si datoriile contractate numai de aceasta. A aratat ca datoriile pe care le-a contractat se ridica la suma de 16500 euro. A mentionat ca lucreaza ca tamplar, iar din anul 2004 a infiintat o societate ce are ca obiect fabricarea de mobila la comanda, aducand venituri si salariu si din dividente.
In dovedire, paratul-reclamant a solicitat incuviintarea probelor cu acte, interogatoriu, martori si expertiza tehnica, sens in care a depus la dosar inscrisuri, in copie certificata pentru conformitate cu originalul (filele 67-76).
Cererea a fost timbrata cu 20 lei taxa de timbru si 0,3 lei timbru judiciar.
La data de 13.04.2009, reclamanta-parata a depus la dosar cerere completatoare si precizatoare (filele 84-85), prin care a solicitat sa se retina ca a avut o cota de 90% la dobandirea bunurilor comune, iar paratul-reclamant o cota de 10%, sa i se atribuie intregul imobilul, precum si sa se dispuna evacuarea acestuia din urma din imobilul supus partajarii.
In motivare, a aratat ca pe toata perioada casatoriei numai ea a avut venituri din salariu si activitati independente, in timp ce paratul-reclamant nu a realizat venituri si nu intelege sa achite nicio parte din datoriile facute pentru edificarea imobilului. A aratat ca imprumuturile contractate se ridica la suma de 9526 euro. A precizat ca paratul-reclamant are o atitudine agresiva si din cauza scandalurilor pe care le provoca in domiciliul comun, a fost nevoita sa se mute impreuna cu copilul la parintii sai, unde sunt conditii improprii de locuit.
In drept, a invocat prevederile art. 30 C. fam, 112-120 CPC, art. 25 alin. 1 din Legea 114/1996.
In dovedire, a solicitat incuviintarea probelor cu inscrisuri, interogatoriu, martori si expertiza.
Cererea a fost timbrata cu 2644 lei taxa de timbru si 5 lei timbru judiciar.
La data de 27.04.2009, paratul-reclamant a depus la dosar intampinare-cerere reconventionala la cererea completatoare (fila 97), prin care a solicitat respingerea acesteia ca neintemeiata si includerea in masa partajabila a datoriilor pe care le-a contractat el in folosul comunitatii de bunuri, in cuantum de 7000 euro.
In motivare, a aratat ca din imprumuturile contractate au mai ramas de achitat 3500 euro la BCR si 3500 euro la diverse persoane fizice. A mai precizat ca a realizat constant venituri din munca, fiind actionar al unei firme si executand mobila la comanda, plus ca a prestat munca efectiva la constructia si finisarea imobilului. A solicitat respingerea cererii de evacuare, intrucat imobilul poate fi partajat in natura in doua unitati locative proprii, fara a fi necesare investitii majore.
In dovedire, a solicitat incuviintarea probelor cu inscrisuri, interogatoriu, martori si expertiza.
La data de 25.05.2009, partile au depus la dosar si au semnat in fata instantei tranzactia partiala incheiata cu privire la bunurile mobile.
In cauza s-au incuviintat si administrat probele cu inscrisuri, interogatorii reciproce (filele 535-542), declaratii de martori (filele 543-547), raportul de expertiza tehnica judiciara de specialitate constructii intocmit de expert judiciar Carbunescu Catalina (filele 579-595).
Ambele parti au depus la dosar concluzii scrise.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
Prin incheierea interlocutorie din data de 05.06.2009, instanta a constatat ca partile au dobandit in timpul casatoriei: dreptul de proprietate asupra constructiei situate in comuna Chiajna, sat Rosu, judetul Ilfov, compusa din 4 camere si dependinte; cota-parte de ¼ din partile comune ale constructiei, precum si din terenul aferent in suprafata totala de 500,21 mp; dreptul de proprietate asupra bunurilor mobile enumerate de parti in cuprinsul tranzactiei incheiate la data de 25.05.2009.
De asemenea, instanta a constatat ca, la dobandirea si conservarea bunurilor comune mentionate, reclamanta-parata a avut o cota de contributie de 70%, iar paratul-reclamant de 30%, precum si faptul ca partile au contractat datorii comune in cuantum de 50400 lei.
Pentru a pronunta aceasta incheiere de partaj, instanta a retinut urmatoarele:
Partile s-au casatorit la data de 15.01.2000, casatoria lor desfacandu-se prin divort, conform sentintei civile nr. 6247/11.12.2008 pronuntata de Judecatoria Buftea (filele 16-17).
In ceea ce priveste masa bunurilor comune, din analiza actelor depuse la dosar, instanta a constatat ca partile au dobindit in timpul casatoriei dreptul de proprietate asupra constructiei situate in comuna Chiajna, sat Rosu, judetul Ilfov, compusa din 4 camere si dependinte; cota-parte de ¼ din partile comune ale constructiei si din terenul aferent in suprafata totala de 500,21 mp; precum si dreptul de proprietate asupra bunurilor mobile enumerate de parti in cuprinsul tranzactiei incheiate la data de 25.05.2009.
Astfel, prin contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 503/27.02.2007 de catre BNP Miu si Molcut (filele 180-183), partile au cumparat, in indiviziune si in cote-parti egale alti trei coproprietari, terenul intravilan in suprafata de 500,21 mp, situat in comuna Chiajna, sat Rosu.
Prin autorizatia nr. 2067/21.05.2007 eliberata de Primaria comunei Chiajna (fila 14), s-a autorizat construirea de locuinta P+M 4 apartamente, anexe, imprejmuire, garaj, bransament electric, gaze si canalizare pe terenul situat in comuna Chiajna, sat Rosu, tarlaua 81, parcela 1 si 1B, judetul Ilfov.
La data de 02.11.2007, s-a incheiat procesul verbal de receptie la terminarea lucrarilor nr. 2067 (fila 15), prin care comisia de receptie a avizat favorabil lucrarile si receptionarea finala a constructiei.
Prin actul de dezmembrare si contractul de partaj voluntar autentificat sub nr. 43/16.01.2008 de catre BNP Lidia Pitrel (filele 6-9), partile au primit in deplina proprietate si posesie apartamentul nr. 1 situat in comuna Chiajna, sat Rosu, judetul Ilfov, avand o suprafata totala de 117,70 mp, precum si cota de 25% din terenul aferent constructiei, respectiv suprafata de 125,05 mp. Dreptul de proprietate devalmas a fost intabulat in cartea funciara nr. 5789 a comunei Chiajna, avand nr. cadastral 72/9/2-C1-U1 (filele 10-12).
Avand in vedere aceste considerente, precum si dispozitiile art. 30 alin. 1 C. fam, potrivit carora "bunurile dobandite in timpul casatoriei, de oricare dintre soti, sunt, de la data dobandirii lor, bunuri comune ale sotilor", instanta a constatat prin incheiere interlocutorie ca partile au dobindit in timpul casatoriei dreptul de proprietate asupra constructiei situate in comuna Chiajna, sat Rosu, judetul Ilfov, compusa din 4 camere si dependinte; cota-parte de ¼ din partile comune ale constructiei si din terenul aferent in suprafata totala de 500,21 mp; dreptul de proprietate asupra bunurilor mobile enumerate de parti in cuprinsul tranzactiei incheiate la data de 25.05.2009.
Cu privire la cotele de contributie la dobandirea si conservarea bunurilor comune, instanta a constatat ca reclamanta-parata a avut o contributie de 70%, iar paratul-reclamant o contributie de 30% la dobandirea bunurilor comune mentionate.
Astfel, pentru stabilirea acestor cote de contributie, instanta a constatat, in primul, rand ca reclamanta-parata a facut dovada realizarii in timpul casatoriei a unor venituri mai mari decat paratul-reclamant, in conditiile in care lucra la mai multe firme deodata, fiind contabila (contractele individuale de munca si adeverintele de salariu de la filele 41-51, 123-135).
In acest sens, pe baza raportului de expertiza contabila extrajudiciara intocmit de expert Dogaru Rodica (filele 111-172), valorificat in cadrul probei cu inscrisuri, instanta a retinut ca, in perioada 15.01.2000-15.01.2009, reclamanta-parata a realizat venituri totale de 95338,76 lei, pe cand paratul-reclamant doar 23860 lei, precum si faptul ca, din analiza situatiei economico-financiara pe anii 2004-2007, rezulta ca cei doi asociati ai SC ES SRL nu au beneficiat de venituri sub forma de dividente, intrucat societatea in cauza a inregistrat pierderi.
In al doilea rand, instanta a constatat ca, la nivelul anului 2005, partile au cumparat de la parintii reclamantei-parate o garsoniera situata in sectorul 6 Bucuresti, pentru pretul de 15000 euro, care, pe langa faptul ca era cu mult sub pretul practicat pe piata la acea vreme, a mai fost si achitat in transe de catre fostii soti (contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 2163/20.10.2005, filele 52-53). Mai mult, dupa o perioada de doi ani, partile au vandut garsoniera respectiva pentru pretul de 62000 euro, o suma de patru ori mai mare decat pretul pe care l-au achitat parintilor reclamantei-parate (contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 677/30.05.2007 de catre BNP Surugiu Adela, filele 185-188), din care 50000 euro au fost folositi pentru edificarea constructiei, iar restul pentru achitarea unor imprumuturi si stingerea altor datorii (astfel cum recunoaste si paratul-reclamant in cererea reconventionala). De altfel, ajutorul material implicit dat de catre parintii reclamantei-parate este recunoscut de catre paratul-reclamant si in cadrul raspunsurilor la intrebarile nr. 2-6 din interogatoriu (fila 535).
In al treilea rand, din coroborarea raspunsurilor paratului-reclamant la interogatoriu cu declaratiile martorilor GN si LF, a rezultat ca reclamanta-parata s-a ocupat mai mult de obtinerea documentatiei necesare edificarii imobilului, de angajarea lucratorilor si supravegherea acestora, de coordonarea lucrarilor si de bransarea imobilului la utilitati, de cresterea si ingrijirea minorului, acesta aflandu-se in prezent in intretinerea sa.
In al patrulea rand, prin facturile fiscale depuse la filele 291-319, reclamanta-parata a facut dovada platii utilitatilor (energie electrica si gaze) la imobilul in litigiu in ultima perioada, mai ales in contextul in care a sustinut ca paratul-reclamant nu achita in prezent nicio datorie comuna (o dovada in acest fiind somatia primita de la Enel Energie Muntenia SRL, fila 554).
Avand in vedere aceste argumente, instanta a constatat prin incheiere interlocutorie ca reclamanta-parata a avut o contributie de 70% la dobandirea bunurilor comune, iar nu de 90% astfel cum a solicitat prin cererea completatoare, intrucat din inscrisurile depuse la dosar, din recunoasterile partilor la interogatorii si din declaratiile martorilor ascultati rezulta ca paratul-reclamant a realizat venituri din munca in timpul casatoriei si a participat la edificarea si finalizarea imobilului, astfel incat beneficiaza de o cota de contributie de 30% la dobandirea bunurilor comune.
In alta ordine de idei, avand in vedere inscrisurile depuse de parti la filele 98-101 si 205-281, recunoasterile partilor la interogatorii si declaratiile martorilor, precum si dispozitiile art. 32 C. fam, instanta a constatat ca partile au contractat datorii comune in cuantum de 50400 lei, reprezentand imprumuturi sau alte datorii de la diverse institutii de credit (BCR-4965,14 lei) sau persoane fizice (ZL-2500 lei, PA-2500 lei, PA-1300 euro, GN-2000 lei, EA-14300 lei, MN-1000 euro, EM-3700 lei, EA-1000 euro si 2000 lei, CM-1000 euro), in general pentru suportarea costurilor privind edificarea si finalizarea constructiei. In legatura cu creditul contractat de paratul-reclamant de la BCR, instanta nu l-a avut in vedere, intrucat acesta nu a depus la dosar niciun grafic de rambursare si niciun inscris prin care sa se ateste de catre unitatea de credit ca mai exista vreo datorie de achitat si care este cuantumul acesteia, in conditiile in care sarcina probei pe acest aspect ii incumba paratului-reclamant, conform art. 1169 Cciv.
In ceea ce priveste sistarea starii de devalmasie, instanta retine ca, potrivit art. 728 C.civ, "nimeni nu poate fi obligat a ramane in indiviziune, un coerede putand oricand cere imparteala succesiunii, chiar cand ar exista conventii sau prohibitii contrarii". Partajul este operatiunea juridica prin care se pune capat starii de indiviziune, devalmasie sau coproprietate, in sensul ca bunul detinut in comun sau in devalmasie este impartit materialmente intre copartasi/codevalmasi, fiecare dintre acestia devenind proprietar exclusiv asupra unei parti determinate din bunul ce formeaza obiectul indiviziunii, devalmasiei sau coproprietatii.
Principala modalitate de realizare a impartelii este partajul in natura, prin formarea de loturi si atribuirea acestora, in functie de criteriile prevazute de art. 6739 CPC, respectiv acordul partilor, marimea cotei-parti, natura bunurilor, domiciliul si ocupatia partilor, faptul ca unii dintre coproprietari, inainte de a se cere imparteala, au facut constructii, imbunatatiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea.
Pentru pronuntarea solutiei in prezenta cauza, instanta are in vedere raportul de expertiza tehnica judiciara de specialitate constructii intocmit de expert Carbunescu Catalina.
Astfel, instanta constata ca expertul a identificat imobilul inclus in masa partajabila, stabilind ca acesta are o valoare de circulatie de 343962 lei (261300 lei contructia si 82660 lei cota-parte ¼ din teren).
De asemenea, expertul a aratat ca locuinta in litigiu nu este comod partajabila in natura, formand o singura unitate locativa, intrucat are o singura intrare si o singura bucatarie, astfel incat nu intruneste criteriile si exigentele minimale de "locuinta convenabila" in sensul celor prevazute de art. 2 si Anexa 1 din Legea 114/1996.
Totodata, instanta va avea in vedere si faptul ca, din probele administrate in cauza, rezulta ca relatiile dintre parti sunt foarte tensionate, paratul-reclamant avand o atitudine violenta atat verbal, cat si fizic, cu efecte negative asupra sanatatii fizice si psihice a reclamantei-parate si a minorului, astfel incat este imposibila convietuirea partilor in acelasi imobil, in caz contrar putandu-se afecta nu doar integritatea fizica si psihica a reclamantei-parate, ci si dezvoltarea armonioasa a minorului.
Avand in vedere (1) incheierea interlocutorie pronuntata in cauza la data de 05.06.2009, (2) concluziile raportului de expertiza, in sensul ca locuinta in litigiu nu este comod partajabila in natura, formand o singura unitate locativa, (3) cota-parte majoritara a reclamantei-parate de 70%, (4) relatiile tensionate dintre parti, cauzate de comportamentul agresiv al paratului-reclamant, (5) faptul ca minorul a fost incredintat mamei spre crestere si educare, (6) precum si acordul partilor in vederea atribuirii intregului imobil catre reclamanta-parata, cu obligarea sa la plata sultei corespunzatoare, instanta va dispune sistarea starii de devalmasie, prin formarea si atribuirea de loturi conform raportului de expertiza tehnica judiciara de specialitate constructii intocmit in cauza de expert Carbunescu Catalina, in sensul ca va atribui reclamantei-parate dreptul de proprietate asupra constructiei situate in comuna Chiajna, sat Rosu, judetul Ilfov, compusa din 4 camere si dependinte (valoare de circulatie 261300 lei), precum si cota-parte de ¼ din partile comune ale constructiei si din terenul aferent in suprafata totala de 500,21 mp (valoare de circulatie de 82660 lei).
Pentru egalizarea loturilor, conform cotelor de contributie retinute in incheierea interlocutorie, instanta va obliga reclamanta-parata sa plateasca paratului-reclamant suma de 103189 lei, cu titlu de sulta. Din aceasta sulta, instanta nu va scadea cota-parte a paratului-reclamant din datoriile comune si nici cheltuielile de judecata (taxe timbru, onorariu expert si onorariu avocat), astfel cum a solicitat aparatorul reclamantei-parate, intrucat compensarea nu poate avea loc decat intre creante care au acceasi natura juridica, ceea ce nu este cazul in speta.
De asemenea, in ceea ce priveste datoriile comune, instanta doar va constata ca valoarea acestora este de 50400 lei, din care reclamanta-parata va suporta cota de 70%, iar paratul-reclamant cota de 30%, fara a efectua o partajare efectiva, intrucat regimul datoriilor fostilor soti intereseaza doar pe creditorii acestora (personali sau comuni), pentru a se putea stabili ordinea si modul de urmarire.
In ceea ce priveste cererea de evacuare a paratului-reclamant din imobil, instanta o va respinge ca ramasa fara obiect, avand in vedere ca ambele parti au recunoscut in fata instantei faptul ca in prezent paratul-reclamant nu mai locuieste in imobil, acesta fiind ocupat doar de reclamanta-parata si minor.
In baza art. 270 si urm. CPC, instanta va lua act de tranzactia partilor cu privire la bunurile mobile, consfintind-o.
In baza art. 274 si urm. CPC, instanta va compensa in parte cheltuielile de judecata efectuate de ambele parti, iar pentru diferenta va obliga paratul-reclamant sa plateasca reclamantei-parate suma de 4646 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata (parte din taxele de timbru, onorariu de expert si onorariu de avocat, conform chitantelor aflate la dosar).
3. Prin sentinta civila nr. 5697/23.11.2009 a Judecatoriei Buftea, s-a admis in parte cererea principala, astfel cum a fost precizata, s-a admis in parte cererea de interventie in interes propriu, s-a constatat deschisa succesiunea defunctului MR, decedat la data de 04.05.2005, cu ultimul domiciliu in comuna Snagov, sat Ghermanesti, judetul Ilfov, s-a constatat ca masa succesorala ramasa de pe urma defunctului se compune din dreptul de proprietate asupra sumei de 51344 lei (pretul de 40000 lei, actualizat cu rata inflatiei de 28,36%), s-a constatat ca reclamantii si paratul au calitatea de mostenitori legali rezervatari ai defunctului, avand urmatoarele cote-parti din mostenire drept rezerva succesorala: reclamanta MM - 1/8, in calitate de sotie supravietuitoare; reclamantul MI - 7/24, in calitate de fiu; paratul MS - 7/24, in calitate de fiu, s-a constatat ca intervenientul in interes propriu MCA are calitatea de legatar universal, conform testamentului autentificat sub nr. 560/10.03.2005 de catre BNP Dumitrescu Gabriela, s-a constatat ca valoarea de calcul a masei succesorale pentru solutionarea cererii de reductiune a liberalitatilor excesive este de 776162 lei (din care 51344 lei pretul actualizat primit de defunct conform contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 825/15.04.2005 de catre BNP Diaconescu Dumitru si 724818 lei valoarea la data deschiderii succesiunii a terenurilor ce au facut obiectul donatiei autentificate sub nr. 12/13.01.2000 de catre BNP Diaconescu Dumitru, conform raportului de expertiza efectuat in cauza), iar valoarea rezervelor legale cuvenite reclamantilor este de 97020,25 lei pentru MM si 226380,58 lei pentru MI, s-a dispus reductiunea in intregime a legatului universal testat de defunct in favoarea intervenientului in interes propriu MCA prin testamentul autentificat sub nr. 560/10.03.2005 de catre BNP Dumitrescu Gabriela, s-a dispus reductiunea partiala a contractului de donatie autentificat sub nr. 12/13.01.2000 de catre BNP Diaconescu Dumitru, in masura necesara intregirii rezervei reclamantilor de 10/24 impreuna (valoare 323400,83 lei), a fost obligat paratul MS sa plateasca reclamantei MM suma de 97020,25 lei, reprezentand echivalentul banesc al rezervei sale legale de 1/8 din mostenire, a fost obligat paratul MS sa plateasca reclamantului MI suma de 226380,58 lei, reprezentand echivalentul banesc al rezervei sale legale de 7/24 din mostenire, s-au compensat in parte cheltuielile de judecata, iar pentru diferenta obliga paratul MS sa plateasca reclamantilor suma de 935 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata, pentru urmatoarele considerente:
Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Buftea la data de 03.10.2005, initial sub nr. vechi 7075/2005 si ulterior sub nr. nou 558/94/2005, reclamantii MM si MI au chemat in judecata pe paratul MS, solicitand instantei ca, prin hotararea pe care o va pronunta, (1) sa dispuna deschiderea succesiunii defunctului MR, (2) sa constate ca reclamantii au calitatea de mostenitori legali rezervatari, in calitate de sotie supravietuitoare si fiu, (3) sa constate dreptul de coproprietate al reclamantei asupra terenului de 0,68 ha si sa se dispuna nulitatea absoluta partiala a titlului de proprietate nr. 44185/1999, (4) sa dispuna anularea contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 825/15.04.2005 intrucat este o donatie deghizata, avand o cauza ilicita si imorala, (5) sa dispuna reductiunea liberalitatii excesive reprezentate de donatia autentificata sub nr. 12/ 13.01.2000 si donatia deghizata autenitificata sub nr. 825/15.04.2005, (6) sa constate ca masa succesorala se compune din constructie si terenul intravilan in suprafata de 1254 mp, trei trenuri extravilane in suprafata de 2242 mp, 1250 mp si 2054 mp, bunuri mobile; in subsidiar, in cazul respingerii capatului 4 de cerere, sa se includa in masa succesorala pretul de 40000 lei actualizat, (7) sa dispuna sistarea starii de indiviziune si atribuirea rezervelor in natura sau in echivalent, (8) cu cheltuieli de judecata.
Capatul 3 de cerere, avand ca obiect nulitatea absoluta partiala a titlului de proprietate nr. 44185/1999, a fost disjuns prin incheierea de sedinta din data de 15.12.2005 (fila 38) si a fost respins ca neintemeiat prin sentinta civila nr. 673/09.02.2006 a Judecatoriei Buftea, definitiva si irevocabila prin decizia civila nr. 1370R/03.08.2006 a Tribunalului Bucuresti (filele 43-45).
Capatul 4 de cerere, avand ca obiect anularea contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 825/15.04.2005, a fost disjuns prin incheierea de sedinta din data de 27.04.2009 si a facut obiectul dosarului nr. 2771/94/2009 al Judecatoriei Buftea, in care reclamantii au renuntat la judecata, in temeiul 246 CPC.
In motivarea actiunii, reclamantii au aratat ca, in mod fraudulos, defunctul, de coniventa cu paratul, a fabricat un contract de donatie prin care a stramutat proprietatea terenurilor inscrise in titlul de proprietate. A mai precizat ca, la data de 15.04.2005, defunctul a incheiat un al doilea act cu paratul, prin care i-a vandut acestuia imobilul constructie si terenul intravilan aferent de 1254 mp, cu intentia de a indeparta reclamantii de la mostenire.
In drept, actiunea a fost intemeiata pe dispozitiile art. 650 si urm. Cod civil.
In dovedire, au solicitat incuviintarea probelor cu inscrisuri, interogatoriu, martori si expertize de specialitate, sens in care au depus la dosar un set de acte, in copie certificata pentru conformitate cu originalul (filele 8-15).
Actiunea a fost timbrata cu 100 lei taxa de timbru si 0,3 lei timbru judiciar.
La data de 17.11.2005, paratul a depus la dosar intampinare (filele 28-30), prin care a solicitat admiterea primelor doua capete de cerere si respingerea actiunii in rest ca neintemeiata.
In drept, a invocat prevederile art. 115 CPC.
In dovedire, a solicitat incuviintarea probelor cu inscrisuri si interogatoriu.
La data de 07.11.2007, MCA a depus la dosar cerere de interventie in interes propriu (filele 138-139), prin care a solicitat sa se constate ca este unicul mostenitor al defunctului, in calitate de legatar universal, si sa se respinga cererea principala ca neintemeiata.
In motivare, a aratat ca prin testamentul autentificat sub nr. 560/10.03.2005 de catre BNP Dumitrescu Gabriela, a fost instituit de catre bunicul sau defunct drept legatar universal si ca, dupa decesul acestuia, a continuat sa locuiasca cu parintii sai in casa batraneasca, folosind bunurile ce au apartinut defunctului.
In drept, cererea a fost intemeiata pe dispozitiile art. 49 CPC.
In dovedire, a solicitat incuviintarea probei cu inscrisuri.
Cererea de interventie in interes propriu a fost timbrata cu 19 lei taxa judiciara de timbru si 0,3 lei timbru judiciar.
In cauza s-au incuviintat si administrat probele cu inscrisuri, interogatorii reciproce (filele 66-69, 73-74), raportul de expertiza tehnica judiciara de specialitate topografie nr. 6465/12.09.2007 intocmit de expertul Avram Dorel (filele 91-104).
Prin sentinta civila nr. 6720/20.12.2007 a Judecatoriei Buftea, a fost admisa in parte actiunea si s-a dispus incetarea starii de indiviziune prin formarea si atribuirea de loturi, sentinta impotriva careia toate partile au formulat apel, pe rolul Tribunalului Bucuresti formandu-se dosarul nr. 558/94/2005, in care a fost pronuntata decizia civila nr. 907A/27.06.2008, prin care a admis apelurile, a desfiintat sentinta apelata si a trimis cauza spre rejudecarea la acceasi instanta.
In rejudecare, pe rolul Judecatoriei Buftea a fost format dosarul nr. 558/94/2005 RJ, la care au fost atasate dosarele nr. 558/94/2005 ale Judecatoriei Buftea si Tribunalului Bucuresti.
In cauza, s-au incuviintat si administrat probele cu inscrisuri si raportul de expertiza tehnica judiciara de specialitate topografie intocmit de expertul Popescu Eugen, cu completarile ulterioare (filele 33-43, 84-93).
Partile au depus la dosar concluzii scrise.
A. Avand in vedere certificatul de deces seria DP nr. 236130 (fila 8), instanta va constata deschisa succesiunea defunctului MR, decedat la data de 04.05.2005, cu ultimul domiciliu in comuna Snagov, sat Ghermanesti, judetul Ilfov.
B. In ceea ce priveste compunerea masei succesorale, instanta retine ca pe numele defunctului MR a fost emis titlul de proprietate nr. 44185/29.07.1999 (fila 13), prin care i s-a reconstituit dreptul de proprietate privata asupra terenului in suprafata de 6800 mp, situat in comuna Snagov, sat Ghermanesti, judetul Ilfov, compus din terenul intravilan de 1254 mp (tarlaua 16, parcelele 529-531) si terenurile extravilane de 2242 mp (tarlaua 147, parcela 505), 1250 mp (tarlaua 180, parcela 644) si 2054 mp (tarlaua 7, parcela 109/111).
Cererea reclamantei MM de constatare a nulitatii absolute partiale a acestui titlu de proprietate a fost respinsa ca neintemeiata prin sentinta civila nr. 673/09.02.2006 a Judecatoriei Buftea, definitiva si irevocabila prin decizia civila nr. 1370R/03.08.2006 a Tribunalului Bucuresti (filele 43-45).
Cu privire la bunurile solicitate de reclamanti a fi incluse in masa succesorala, instanta retine urmatoarele:
a) Terenul intravilan in suprafata de 1254 mp si constructia situata pe acesta au fost instrainate de catre defunct prin incheierea cu paratul MS a contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 825/15.04.2005 de catre BNP Dumitru Diaconescu (fila 11).
Capatul de cerere avand ca obiect anularea acestui contract a fost disjuns din prezenta cauza, prin incheierea de sedinta din data de 27.04.2009, si a facut obiectul dosarului nr. 2771/94/2009 al Judecatoriei Buftea, in care reclamantii au renuntat la judecata, in temeiul art. 246 CPC
Ca atare, bunurile ce au constituit obiectul acestui contract de vanzare-cumparare nu mai faceau parte din patrimoniul defunctului la data de 04.05.2005, fiind instrainate de catre acesta in timpul vietii, motiv pentru care in masa succesorala nu vor fi incluse nici terenul intravilan de 1254 mp (tarlaua 16, parcelele 529-531), nici constructia compusa din 3 camere si dependinte, ci doar pretul incasat de catre defunct in valoare de 40000 lei.
In legatura cu aceasta suma, instanta retine, in primul rand, ca actul de vanzare-cumparare a fost incheiat cu doar trei saptamani inainte de a interveni decesul vanzatorului, iar prin raspunsurile la intrebarile nr. 11, 15, 19 si 20 din interogatoriu (fila 67), paratul a recunoscut practic imprejurarea ca banii respectivi se afla in posesia sa, alaturi de celelalte bunuri ale defunctului.
In al doilea rand, intrucat reclamantii au solicitat actualizarea pretului de vanzare si au depus la dosar relatii comunicate de catre Institutul National de Statistica (filele 97-98), instanta va proceda la actualizarea pretului de 40000 lei cu indicele inflatiei de 28,36% pentru perioada mai 2005-septembrie 2009, conform formulei de calcul prezentate la fila 98 din dosar, rezultand astfel suma de 51344 lei, care va fi inclusa in masa succesorala, intrucat in cauza nu s-a facut dovada ca acesti bani au fost cheltuiti de catre defunct, iar paratul a recunoscut la interogatoriu faptul ca toate bunurile defunctului au ramas in posesia sa.
b) In ceea ce priveste terenurile extravilane in suprafata de 2242 mp (tarlaua 147, parcela 505), 1250 mp (tarlaua 180, parcela 644) si 2054 mp (tarlaua 7, parcela 109/111), instanta constata ca acestea au fost donate de catre defunct paratului Marin Stefan prin contractul de donatie autentificat sub nr. 12/13.01.2000 de catre BNP Dumitru Diaconescu (fila 12), cu scutire de raport.
Cererea de anulare a donatiei formulata de catre reclamanta MM a fost respinsa ca neintemeiata prin sentinta civila nr. 1791/08.06.2005 pronuntata de Judecatoria Buftea in dosarul nr. 1344/2005 (filele 31-34), definitiva prin decizia civila nr. 1559/13.11.2006 a Tribunalului Bucuresti (filele 55-57).
Ca atare, cele trei terenuri extravilane nu vor fi incluse in masa succesorala, astfel cum au solicitat in mod neintemeiat reclamantii, intrucat la data de 04.05.2005 aceste bunuri imobile nu se mai regaseau in patrimoniul defunctului, fiind donate din timpul vietii, iar donatia autentica nr. 12/13.01.2000 a fost scutita de raport.
Astfel, este adevarat ca, potrivit art. 751 Cciv, descendentii si sotul supravietuitor ai defunctului care vin efectiv si impreuna la mostenire au obligatia de a raporta donatiile primite, adica de a readuce la mostenire, in natura sau in echivalent banesc, bunurile pe care le-au primit cu titlu de donatie (legea prezumand ca prin donatia facuta defunctul donator nu a urmarit sa avantajeze pe donatar cu bunul donat in detrimentul celorlalti mostenitori legali, ci numai sa faca un avans asupra mostenirii ce i se va cuveni potrivit legii), insa acelasi text de lege prevede si o exceptie, si anume cazul in care donatorul a dispus altfel, respectiv situatia in care donatia a fost scutita de raport, cum este cazul in speta de fata: ?Eu, MR, donez fiului meu MS, ca bun propriu, cu scutire de raport, urmatoarele bunuri imobile (_)?.
Prin urmare, dispozitia prevazuta in art. 751 Cciv este supletiva, astfel incat obligatia de raport nu este prevazuta imperativ de lege, ci donatorul il poate scuti pe donatar de raportare, favorizandu-l in felul acesta, caz in care donatia nu mai este un simplu avans asupra mostenirii, ci are un caracter definitiv sau preciputar, donatarul urmand a beneficia de bunurile donate peste cota sa legala din mostenire, in limita cotitatii disponibile.
In consecinta, cele trei terenuri extravilane nu fac parte din masa succesorala, din moment ce au fost donate cu scutire de raport, ci doar vor fi reunite fictiv la activul net, prin calcul pe hartie, pentru a se stabili valoarea pe care ar fi avut-o masa succesorala nemicsorata prin donatie (mostenirea inchipuita), in vederea calcului rezervei si al cotitatii disponibile, pentru a verifica daca liberalitatile efectuate de defunct sunt excesive si daca se impune reductiunea lor.
De altfel, instanta constata ca o parte din aceste terenuri nici nu se mai afla in proprietatea paratului, fiind instrainate de catre acesta prin contractele de vanzare-cumparare autentificate sub nr. 917/27.04.2005, 2140/20.12.2002, 2141/20.12.2002 si 1101/18.05.2005 de catre BNP Dumitru Diaconescu (filele 116, 120, 121, 124).
c) In legatura cu bunurile mobile solicitate prin actiune a fi incluse in masa succesorala, instanta retine ca reclamantii nu au facut dovada existentei acestora, cu toate ca sarcina probei pe acest aspect le incumba, in conditiile art. 1169 Cciv.
Fata de cele mentionate mai sus, instanta va constata ca masa succesorala ramasa de pe urma defunctului MR se compune doar din dreptul de proprietate asupra sumei de 51344 lei, ce reprezinta pretul de 40000 lei primit de defunct de la parat in urma incheierii contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 825/15.04.2005, actualizat cu rata inflatiei de 28,36% pentru perioada mai 2005-septembrie 2009.
C. In ceea ce priveste calitatea de mostenitori si cotele, instanta va constata in primul rand ca intervenientul in interes propriu MCA are calitatea de legatar universal, conform testamentului autentificat sub nr. 560/10.03.2005 de catre BNP Dumitrescu Gabriela (fila 140), prin care defunctul i-a lasat intreaga sa avere mobila si imobila, conform art. 888 Cciv.
Din acest punct de vedere, instanta va admite in parte cererea de interventie in interes propriu si va constata calitatea intervenientului de legatar universal, intrucat, pe de o parte, acesta a acceptat tacit succesiunea defunctului, prin folosirea bunurilor ramase de pe urma acestuia, iar, pe de alta parte, testamentul prezentat este valabil, nefiind afectat de nicio cauza de ineficacitate.
Retinand existenta unui legat universal valabil, care insa este supus reductiunii, intrucat este excesiv in prezenta a trei mostenitori rezervatari, instanta va constata ca reclamantii si paratul au calitatea de mostenitori legali rezervatari ai defunctului, avand urmatoarele cote-parti din mostenire drept rezerva succesorala: reclamanta MM - 1/8, in calitate de sotie supravietuitoare; reclamantul MI - 7/24, in calitate de fiu; paratul MS - 7/24, in calitate de fiu. Cotitatea disponibila este asadar de 7/24 din mostenire.
D. In ceea ce priveste reductiunea liberalitatilor excesive, instanta retine ca orice persoana poate dispune in mod liber de bunurile care alcatuiesc patrimoniul sau, dar acest drept poate fi exercitat in limitele prevazute de lege; o astfel de ingradire a dreptului de dispozitie o reprezinta si oprirea liberalitatilor care incalca rezerva succesorala, interdictie ce este prevazuta in favoarea unor rude apropiate ale defunctului (descendenti si parinti) si a sotului supravietuitor si care vizeaza liberalitatile facute prin acte inter vivos (donatii) si mortis causa (legate).
Rezerva succesorala este acea parte din patrimoniul defunctului la care mostenitorii au dreptul in virtutea legii, impotriva vointei defunctului manifestata prin liberalitati facute in timpul vietii sau prin dispozitii testamentare. Instanta retine ca rezerva ii apara pe mostenitorii rezervatari nu numai impotriva liberalitatilor excesive facute in favoarea unor terte persoane, ci si impotriva liberalitatilor facute in favoarea unor comostenitori rezervatari.
a) In operatiunea de calcul a rezervei si a cotitatii disponibile, instanta va trebui sa procedeze mai intai la stabilirea masei de calcul si a valorii acesteia, ceea ce presupune reconstituirea patrimoniului defunctului prin calcul pe hartie, pentru a stabili valoarea pe care ar fi avut-o nemicsorata prin donatii (denumita sugestiv in doctrina ?mostenire inchipuita?).
In acest sens, potrivit art. 849 Cciv, se impune reunirea fictiva (pentru calcul) a valorii donatiei facute de defunct, pentru a se vedea daca cele doua liberalitati (legatul universal si donatia) se incadreaza ori nu in limitele cotitatii disponibile. Deoarece dispozitiile legale prin care se asigura rezerva succesorala au caracter imperativ, donatiile nu pot fi exceptate de la reunirea fictiva, neavand importanta ca a fost scutita de raport, intrucat raportul donatiilor si reductiunea liberalitatii excesive sunt doua institutii juridice diferite.
Intrucat art. 849 Cciv prevede ca evaluarea se va face in functie de valoarea de circulatie a bunurilor donate in raport de data deschiderii succesiunii, instanta a dispus efectuarea in cauza a unei expertize topografice, avand ca obiectiv identificarea bunurilor ce au facut obiectul donatiei autentice nr. 12/2000 si evaluarea acestora in functie de valoarea de circulatie la nivelul lunii mai 2005. Prin raportul de expertiza, astfel cum a fost completat ulterior, expertul Popescu Eugen a stabilit ca cele trei terenuri ce au facut obiectul donatiei autentice nr. 12/13.01.2000 de catre BNP Diaconescu Dumitru aveau, la data deschiderii succesiunii (mai 2005), valoarea de 724818 lei.
Prin urmare, ca o operatiune prealabila si necesara efectuarii reductiunii, instanta constata ca valoarea de calcul a masei succesorale pentru solutionarea cererii de reductiune a liberalitatilor excesive este de 776162 lei, din care 51344 lei pretul actualizat primit de defunct conform contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 825/15.04.2005 de catre BNP Diaconescu Dumitru si 724818 lei valoarea la data deschiderii succesiunii a terenurilor ce au facut obiectul donatiei autentificate sub nr. 12/13.01.2000 de catre BNP Diaconescu Dumitru, conform raportului de expertiza efectuat in cauza.
In consecinta, avand in vedere valoarea masei de calcul si cuantumul rezervelor stabilite mai sus, instanta constata ca valoarea rezervei legale cuvenite reclamantilor este de 97020,25 lei pentru MM si 226380,58 lei pentru MI, iar liberalitatile facute de defunct depasesc cotitatea disponibila, aducand atingere rezervelor succesorale, motiv pentru care urmeaza a fi reduse in limitele cotitatii disponibile, conform prevederilor art. 847 Cciv.
b) Intrucat defunctul a facut doua liberalitati, respectiv o donatie si un legat universal, prin care s-a depasit cotitatea disponibila, in cauza devin aplicabile dispozitiile art. 850 si 852 Cciv, care concacra cele trei reguli ce guverneaza ordinea efectuarii reductiunii: legatele se reduc inaintea donatiilor (art. 850 alin. 1 Cciv), legatele se reduc toate deodata si in mod proportional (art. 852 Cciv), donatiile se reduc succesiv, in ordinea inversa a datei lor, incepand cu cea mai noua (art. 850 alin. 2 Cciv).
Aplicand regulile de mai sus si avand in vedere ca, prin testamentul autentic nr. 560/10.03.2005, defunctul l-a instituit legatar universal asupra bunurilor mobile si imobile pe nepotul sau, fiind astfel incalcata rezerva succesorala a celorlalti mostenitori rezervatari (inclusiv a paratului), instanta va dispune reductiunea in intregime a legatului universal testat de defunct in favoarea intervenientului in interes propriu MCA prin testamentul autentificat sub nr. 560/10.03.2005 de catre BNP Dumitrescu Gabriela. Sanctiunea reductiunii totale se impune ca urmare a faptului ca partea disponibila a fost epuizata prin donatia facuta paratului, astfel incat legatul devine ineficace si intervenientul nu va primi in proprietate niciun bun de pe urma defunctului.
In ceea ce priveste donatia in favoarea paratului, instanta subliniaza ca normele imperative privind rezerva succesorala ii apara pe mostenitorii rezervatari nu numai impotriva liberalitatilor excesive facute in favoarea unor terte persoane, ci si impotriva liberalitatilor facute in favoarea unor comostenitori rezervatari. Intrucat prin aceasta donatie s-a incalcat partial cotitatea disponibila, se impune desfiintarea ei partiala, in masura necesara intregirii rezervelor reclamantilor; in consecinta, instanta va dispune reductiunea partiala a contractului de donatie autentificat sub nr. 12/13.01.2000 de catre BNP Diaconescu Dumitru, in masura necesara intregirii rezervelor reclamantilor de 10/24 (valoare 323400,83 lei).
c) In ceea ce priveste efectele reductiunii, este adevarat ca aceasta sanctiune specifica are ca efect desfiintarea donatiei in masura necesara intregirii rezervei, astfel incat mostenitorul rezervatar devine proprietar al bunului cu care se intregeste rezerva si, in aceasta calitate, poate cere restituirea lui in natura, insa, de la regula ca rezerva trebuie asigurata in natura exista anumite situatii de exceptie, in care reductiunea se face prin echivalent.
O astfel de exceptie este reglementata prin dispozitiile art. 770 alin. 2 Cciv, potrivit carora, daca donatia are ca obiect un imobil, iar partea supusa reductiunii reprezinta mai putin de jumatate din valoarea imobilului, donatarul rezervatar poate pastra in intregime imobilul, iar reductiunea necesara intregirii rezervei celorlalti mostenitori rezervatari se va face prin echivalent banesc.
Aceasta situatie de exceptie este aplicabila in speta, intrucat valoarea terenurilor ce au facut obiectul donatiei este de 724818 lei, iar valoarea rezervei reclamantilor este de 323400,83 lei, astfel incat partea supusa reductiunii reprezinta mai putin de jumatate din valoarea imobilului.
De asemenea, referitor la sustinerile reclamantilor, este adevarat ca norma respectiva este supletiva, iar nu imperativa (?donatarul poate tine intregul imobil?), insa, in lipsa unui acord intre parti, instanta nu are un drept de optiune intre a aplica sau nu prevederile art. 770 alin. 2 Cciv. Singurul care putea opta pentru restituirea rezervei in natura sau prin echivalent este paratul, intrucat dispozitiile legale precitate sunt edictate in favoarea donatarului rezervatar. Or, in cauza, paratul nu a renuntat la beneficiul instituit de art. 770 alin. 2 CPC, astfel incat instanta, in lipsa unei intelegeri exprese a partilor, este obligata sa faca aplicarea acestor dispozitii legale, chiar daca ele sunt doar supletive.
Prin urmare, aplicand in cauza prevederile art. 770 alin. 2 CPC, instanta va obliga paratul MS sa plateasca reclamantei MM suma de 97020,25 lei, reprezentand echivalentul banesc al rezervei sale legale de 1/8 din mostenire, iar reclamantului MI suma de 226380,58 lei, reprezentand echivalentul banesc al rezervei sale legale de 7/24 din mostenire. Sustinerile reclamantilor de atribuire a terenurilor in natura, prin prisma considerentelor prezentate mai sus, sunt vadit neintemeiate.
Fata de aceste considerente de fapt si de drept, instanta va admite in parte cererea principala, astfel cum a fost precizata, va admite in parte cererea de interventie in interes propriu, va constata calitatea partilor de mostenitor testamentar si mostenitori legali rezervatari, va dispune reductiunea liberalitatilor excesive si restituirea rezervei prin echivalent banesc, iar nu in natura.
Pe de alta parte, in baza art. 274 si urm. CPC, va compensa in parte cheltuielile de judecata, iar pentru diferenta va obliga paratul MS sa plateasca reclamantilor suma de 935 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata.
4. Prin sentinta civila nr. 5111/02.11.2009 a Judecatoriei Buftea, s-a admis exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinta a paratei PRIMARIA VOLUNTARI, invocata din oficiu, si s-a respins actiunea ca fiind introdusa impotriva unei persoane fara capacitate procesuala de folosinta, pentru urmatoarele considerente:
Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante la data de 19.03.2009, reclamanta SG a chemat in judecata pe parata PRIMARIA VOLUNTARI, solicitand instantei ca, prin hotararea ce va pronunta, sa constate dobandirea prin uzucapinea de 30 ani a dreptului de proprietate asupra terenului in suprafata de 300 mp, situat in Voluntari, judetul Ilfov.
In motivarea actiunii, reclamanta a aratat ca a exercitat asupra terenului respectiv o posesie utila timp de 30 de ani.
In drept, reclamanta a invocat dispozitiile art. 1846, 489 C.civ, art. 111 CPC.
In dovedirea cererii, reclamanta a solicitat incuviintarea probelor cu inscrisuri, martori si expertiza.
Obiectul cererii a fost evaluat provizoriu la 2526 lei si cererea a fost timbrata cu 208 lei taxa judiciara de timbru si 3 lei timbru judiciar.
Parata a depus intampinare cu nerespectarea termenului prevazut de art. 114 ind. 1 alin. 2 CPC, motiv pentru care instanta a decazut-o din dreptul de a invoca exceptii relative si de a propune probe.
In sedinta publica din 02.11.2009, instanta a invocat din oficiu exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinta a paratei.
Potrivit art. 137 alin. 1 CPC, instanta se va pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura si asupra celor de fond care fac de prisos, in totul sau in parte, cercetarea in fond a pricinii.
Instanta retine ca a avea capacitate procesuala de folosinta presupune aptitudinea unei persoane de a avea drepturi si obligatii pe plan procesual, actele de procedura facute in contradictoriu cu o persoana fara capacitate procesuala de folosinta fiind nule.
In solutionarea exceptiei invocate din oficiu, instanta constata ca, potrivit art. 77 din Legea 215/2001, primaria comunei, orasului sau municipiului este o structura functionala cu activitate permanenta, care se constituie din primarul, viceprimarul, secretarul unitatii administrativ-teritoriale si aparatul de specialitate al primarului si care duce la indeplinire hotararile consiliului local si dispozitiile primarului, solutionand problemele curente ale colectivitatii locale.
Legea administratiei publice locale foloseste notiunea de "structura functionala", fara a mentiona daca primaria are sau nu capacitate juridica de folosinta si de exercitiu, adica daca isi poate asuma drepturi si obligatii prin incheierea de acte juridice in nume propriu (ceea ce implica si necesitatea de a avea drepturi si obligatii pe plan procesual) sau daca are sau nu patrimoniu propriu.
Pornind de la principiul ca dispozitiile unui act normativ se interpreteaza in mod sistematic, prin coroborarea textelor legale incidente, instanta retine ca sunt relevante in cauza prevederile art. 21 din Legea 215/2001.
Astfel, potrivit art. 21 alin. 1, "unitatile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridica deplina si patrimoniu propriu. Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului de inregistrare fiscala si ale conturilor deschise la unitatile teritoriale de trezorerie, precum si la unitatile bancare. Unitatile administrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor si obligatiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care apartin domeniului public si privat in care acestea sunt parte, precum si din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, in conditiile legii".
Asadar, potrivit dispozitiilor exprese ale textului legal mentionat, titulare ale drepturilor si obligatiilor ce decurg din diferite raporturi juridice, deci inclusiv de drepturi si obligatii pe plan procesual, sunt unitatile administrativ-teritoriale (comuna, orasul/municipiul si judetul), care sunt reprezentate in justitie, dupa caz, de catre primar sau de presedintele consiliului judetean (art. 21 alin. 2).
Desigur, pot exista anumite situatii in care dispozitii exprese ale unor acte normative sa permita Primariei exercitarea anumitor drepturi si asumarea unor obligatii, insa acestea sunt dispozitii speciale care deroga de la dreptul comun (reprezentat de Legea cadru a administratiei publice locale) si care se aplica cu titlu de exceptie, ceea ce nu este cazul in prezenta cauza.
Pe de alta parte, art. 1-4 din Legea 213/1998 reglementeaza domeniul public si privat al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale, in acelasi sens fiind si dispozitiile art. 136 din Constitutie. Prin urmare, legiutorul constituant si cel ordinar au stabilit in mod expres ca titlulare ale dreptului de proprietate publica sau privata, dup caz, sunt statul si/sau unitatile administrativ-teritoriale, nu insa si o structura functionala cum este primaria.
Or, reclamanta a solicitat instantei sa constate dobandirea dreptului de proprietate asupra terenului in suprafata de 300 mp, situat in Voluntari, judetul Ilfov, prin uzucapiunea de 30 de ani, in contradictoriu cu parata Primaria orasului Voluntari, care nu este insa o unitate admistrativ-teritoriala, ci doar o structura functionala care duce la indeplinire hotararile consiliului local si dispozitiile primarului, solutionand problemele curente ale colectivitatii locale.
5. Prin sentinta civila nr. 5294/09.11.2009 a Judecatoriei Buftea, s-a respins cererea de reviziuire ca inadmisibila, pentru urmatoarele considerente:
Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante la data de 24.08.2009, revizuienta SC CCI 2007 SRL, in contradictoriu cu intimata GARDA FINANCIARA BUCURESTI, a solicitat revizuirea sentintei civile nr. 1054/27.02.2009 a Judecatoriei Buftea si schimbarea acesteia, in sensul admiterii plangerii, anularii procesului-verbal de contraventie, exonerarii de la plata amenzii de 10000 lei, anularii masurii de confiscare a marfurilor.
In motivarea cererii, revizuienta a aratat ca prin sentinta civila respectiva, instanta i-a respins plangerea contraventionala, insa, la data de 11.08.2009, i-a fost comunicat raportul de expertiza contabila intocmit in dosarul nr. 14333/P/2008, din care rezulta ca pentru marfurile respective (caramida Porotherm) exista documente justificative legale. A precizat ca raportul de expertiza este un inscris nou care nu a putut fi prezentat instantelor de judecata intrucat a luat la cunostinta la data de 11.08.2009.
In drept, cererea a fost intemeiata pe dispozitiile art. 322 alin. 1 pct. 5 CPC.
In dovedire, a solicitat incuviintarea probei cu inscrisuri, sens in care a depus un set de acte, in copie certificata pentru conformitate cu originalul (filele 8-17).
Intimata nu a formulat intampinare, desi era obligatorie in cauza.
La dosar a fost atasat dosarul nr. 458/94/2009 al Judecatoriei Buftea.
In sedinta publica din data de 02.11.2009, instanta a pus in admisibilitatea cererii de revizuire, prin raportare la prevederile art. 326 alin. 3 CPC.
In ceea ce priveste admisibilitatea revizuirii, din analiza dispozitiilor art. 322 CPC, instanta retine ca, pe langa conditiile generale de exercitare a actiunii civile, o astfel de cerere este admisibila (1) daca este vorba despre o hotarare ramasa definitiva in instanta de apel sau prin neapelare ori de o hotarare data de instanta de recurs si (2) daca exista unul dintre cazurile enumerate la art. 322 pct. 1-9 CPC.
Aceste conditii speciale de admisibilitate sunt reglementate de catre legiuitor tocmai in considerarea faptului ca revizuirea este o cale extraordinara de atac, de retractare, iar in urma admiterii ei se poate aduce atingere principiului securitatii si stabilitatii circuitului civil.
In ce priveste prima conditie speciala de admisibilitate, care reprezinta in realitate obiectul revizuirii, instanta constata ca aceasta este indeplinita, intrucat sentinta civila nr. 1054/27.02.2009 a Judecatoriei Buftea a ramas definitiva si irevocabila prin decizia civila nr. 1998/01.06.2009 a Tribunalului Bucuresti, prin care s-a respins recursul ca nefondat.
In ceea ce priveste a doua conditie speciala de admisibilitate, care are in vedere motivele de revizuire expres si limitativ prevazute de lege, instanta retine ca revizuienta a invocat prevederile art. 322 alin. 1 pct. 5 teza I, respectiv cazul in care, dupa darea hotararii s-a descoperit un inscris doveditor retinut de partea potrivnica sau care nu a putut fi infatisat dintr-o imprejurare mai presus de vointa partilor.
In acest sens, instanta constata ca inscrisul nou invocat de catre revizuienta este raportul de expertiza judiciara contabila ce a fost intocmit de catre expert Diaconu Ioana la data de 25.06.2009 in cadrul dosarului nr. 14333/P/2008 al Compartimentului cercetari penale al politiei sectorului 2 (filele 8-17), act care insa nu indeplineste conditiile cumulative prevazute de art. 322 alin. 1 pct. 5 teza I.
Astfel, textul de lege mentionat are in vedere ca inscrisul doveditor sa fi existat la data judecarii cauzei, iar nu sa fie ulterior pronuntarii, chiar daca in el s-ar confirma o situatie de fa
Anulare act - Decizie nr. 502 din data de 21.06.2017
II.Procesul verbal de contraventie care nu intruneste conditiile prev. de art. 19/1 din OG nr. 2/2001 reactualizata, va fi anulat. - Decizie nr. 267/R din data de 23.05.2005
Anularea actelor frauduloase incheiate de debitori in dauna creditorilor se poate dispune daca se dovedeste existenta intentiei de frauda - Sentinta civila nr. 506/CA din data de 19.05.2004
COMPETENTA MATERIALA . ANULARE ACT FALSIFICAT - Decizie nr. nr. 5/A din data de 05.01.2004
Obligare la incheierea unui act autentic de vanzare-cumparare iar in caz de refuz, Sentinta sa tina loc de contract de vanzare cumparare - Decizie nr. 155 din data de 31.12.2013
Lipsa calitatii procesuale pasive ca urmare a divizarii unei societati in mai multe societati comerciale. Imposibilitatea introducerii unor noi parati in apel. - Decizie nr. 404 din data de 09.09.2011
Actiune in constatare - Sentinta civila nr. 293 din data de 03.06.2009
- Sentinta civila nr. 526 din data de 29.10.2008
Rectificare carte funciara - Sentinta civila nr. 118 din data de 10.02.2009
Exceptia inadmisibilitatii cererii pentru neparcurgerea procedurii plangerii prealabile. Dovada depusa dupa inchiderea dezbaterilor - Sentinta civila nr. 84/F din data de 15.09.2015
Raportul de evaluare intocmit de A.N.I.. Consecintele incalcarii dispozitiilor art. 70 si 79 alin. 1 din Legea nr. 161/2003. Contestarea raportului de evaluare. - Decizie nr. 5/F din data de 23.01.2015
Admisibilitatea actiunii in anulare a actului administrativ-fiscal adresate direct instantei de judecata, fara a urma, in prealabil, procedura prevazuta de art. 205-208 din Codul de procedura fiscala. - Decizie nr. 611/R din data de 21.05.2015
Vechiul cod de procedura civila – Recurs respins. Inadmisibilitate actiune constatare a unei situatii de fapt in materia contenciosului administrativ. Sanctiunea necomunicarii modificarii actiunii – nulitate relativa in conditiile art. 105 alin. 2 c.pr.ci - Decizie nr. 2130/R din data de 19.09.2014
Vechiul cod de procedura civila - Recurs respins. Inadmisibilitate actiune constatare a unei situatii de fapt in materia contenciosului administrativ. Sanctiunea necomunicarii modificarii actiunii – nulitate relativa in conditiile art. 105 alin. 2 c.pr.ci - Decizie nr. 1449/R din data de 25.04.2014
Actiune pentru anularea permisului sau de conducere - Sentinta civila nr. 4798/CA din data de 19.09.2012
Actiune in anulare. Decizie emisa in baza Legii 10/2001 de catre o persoana juridica ce nu avea calitatea de unitate detinatoare. - Sentinta civila nr. 101/S din data de 03.04.2012
Interesul in promovarea unei ac?iuni in constatarea nulita?ii absolute a unui act juridic. - Decizie nr. 251/A din data de 28.10.2011
Cheltuieli de judecata pe cale separata. - Decizie nr. 1290/R din data de 20.10.2011
Uzucapiune.Posesia exerciatata asupra unui teren proprietatea C.A.P. - Decizie nr. 1473/R din data de 24.11.2011
Practica relevanta pe trimestrul al IV-lea 2009. 1. Prin sentinta civila nr. 4496/05.10.2009 a Judecatoriei Buftea, s-a respins ca neintemeiata contestatia la executare, precum si cererea intimatilor de obligare a contestatorului la plata sumei de 13170,55 lei reprezentand despabugiri pentru pagubele cauzate prin intarzierea executarii, pentru urmatoarele considerente:
Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante la data de 11.08.2009, contestatorul IT a formulat, in contradictoriu cu intimatii CG, CMM, UA si PM, contestatie privind intelesul, intinderea si aplicarea titlului executoriu reprezentat de sentinta civila nr. 904/02.03.2007 a Judecatoriei Buftea, ce face obiectul dosarului de executare nr. 67/2009 al BEJ Benescu si Vasiliu, precum si cerere de suspendare a executarii silite pana la solutionarea contestatiei la executare.
In motivare, contestatorul a aratat ca in sentinta respectiva s-a omis introducerea in cauza a sotiei sale, cu toate ca a solicitat expres instantei de fond acest lucru. A mai precizat ca un alt aspect nelamurit de instanta este suprafata de teren pe care trebuie sa o lase intimatilor in deplina proprietate si linistita posesie, in conditiile in care a dobandit dreptul de proprietate asupra terenului de 110 mp de la numita ZL, iar suprafata de 250 mp a obtinut-o prin decizia nr. 52/25.06.1972 si ordinul prefectului nr. 42/19.03.1997, astfel incat in anul 1997 ZL putea instraina intimatilor numai 190 mp din suprafata totala de 300 mp. A mai aratat ca in raportul de expertiza s-a mentionat ca suprafata rezultata din masuratori este de 265 mp, iar nu de 300 mp, astfel incat nu se poate pune in executare o hotarare judecatoreasca care nu prevede in mod clar suprafata de teren.
In drept, au fost invocate dispozitiile art. 399 si urm. CPC.
In dovedire, contestatorul a solicitat incuviintarea probei cu inscrisuri.
Contestatia a fost timbrata cu 204 lei taxa de timbru si 0,3 lei timbru judiciar.
Intimatii au depus intampinare la data de 24.08.2009, prin care au solicitat respingerea contestatiei la executare ca neintemeiata si obligarea contestatorului la plata de despagubiri in baza art. 404 alin. 2 CPC.
In motivare, au aratat ca titlul executoriu este reprezentat de o sentinta definitiva si irevocabila, prin care petentul a fost obligat sa le lase in deplina proprietate si linistita posesie terenul in suprafata de 300 mp (265 mp din masuratori). Au aratat ca se urmareste tergiversarea executarii silite, contestatorul formuland mai multe actiuni ce au fost respinse (revizuire, contestatie in anulare, plangere penala). Au mai aratat ca terenul de 300 mp nu face parte din suprafata de 360 mp ce apartine contestatorului.
In drept, au invocat dispozitiile art. 399 si urm. CPC.
In dovedire, au solicitat incuviintarea probei cu inscrisuri, sens in care au depus la dosar un set de acte in copie simpla (filele 7-35).
In cauza s-a incuviintat si administrat pentru proba cu inscrisuri, in cadrul careia, potrivit art. 402 alin. 1 CPC, instanta a dispus atasarea dosarului de executare nr. 67/2009 al BEJ Benescu si Vasiliu, in copie certificata pentru conformitate cu originalul.
La data de 05.10.2009, intimatii au depus la dosar cererea de obligare a contestatorului la plata de despagubiri de 13170,55 lei, reprezentand contravaloarea prejudiciului cauzat prin intarzierea executarii.
In fapt, la data de 28.09.2009, creditorii-intimati au formulat cerere de executare silita impotriva debitorului-contestator IT, formandu-se dosarul de executare nr. 67/2009 pe rolul BEJ Benescu si Vasiliu.
Executarea silita a fost pornita in temeiul titlului executoriu reprezentat de sentinta civila nr. 904/02.03.2007 pronuntata de Judecatoria Buftea in dosarul nr. 281/94/2006, definitiva si irevocabila ca urmare a respingerii recursului ca neintemeiat prin decizia civila nr. 1594/31.10.2007 a Tribunalului Bucuresti-Sectia a IV-a civila.
Prin titlul executoriu mentionat mai sus, contestatorul IT a fost obligat sa lase intimatilor in deplina proprietate si linistita posesie terenul in suprafata de 300 mp situat in Chitila (teren care potrivit raportului de expertiza nr. 865/2007 are suprafata rezultata din masuratori de 265 mp).
In drept, instanta retine ca, potrivit art. 399 alin. 1 CPC, cei interesati sau vatamati prin executare pot formula contestatie la executare impotriva executarii silite insesi, precum si impotriva oricarui act de executare; de asemenea, daca nu s-a utilizat procedura prevazuta de art. 281¹ CPC, se poate face contestatie si in cazul in care sunt necesare lamuriri cu privire la intelesul, intinderea sau aplicarea titlului executoriu.
Avand in vedere aceste dispozitii legale, instanta constata ca motivele invocate de catre debitorul-contestator nu privesc aspecte care sa necesite lamuriri cu privire la intelesul, intinderea sau aplicarea titlului executoriu, intrucat dispozitivul sentintei civile nr. 904/02.03.2007 a Judecatoriei Buftea este cat se poate de clar, in sensul ca s-a dispus obligarea contestatorului sa lase intimatilor in deplina proprietate si linistita posesie terenul in suprafata de 300 mp situat in Chitila, judetul Ilfov (teren care potrivit raportului de expertiza nr. 865/2007 are suprafata rezultata din masuratori de 265 mp).
De fapt, motivele invocate de catre debitorul-contestator sunt aparari de fond, care nu pot fi analizate in cadrul prezentei contestatii la executare, ci puteau face obiectul numai al cailor ordinare si extraordinare de atac.
In acest sens, din interpretarea per a contrario a dispozitiilor art. 399 alin. 3 CPC, rezulta ca, in cazul in care executarea silita se face in temeiul unui titlu executoriu emis de o instanta judecatoreasca, nu se pot invoca in contestatia la executare aparari de fond impotriva titlului executoriu, astfel incat instanta investita cu solutionarea contestatiei este tinuta a se limita sa cerceteze daca actele de executare se realizeaza cu respectarea dispozitiilor legale privind executarea silita.
Astfel, instanta retine ca, atunci cand executarea silita se face in temeiul unei hotarari judecatoresti, contestatia la executare reprezinta o cale de atac deschisa contra masurilor de executare nelegale si in cadrul careia partile nu pot invoca decat vicii si neregularitati ale actelor de executare efectuate ulterior emiterii titlului executoriu (contestatie la executare propriu-zisa) sau pot solicita lamuriri cu privire la intelesul, intinderea sau aplicarea titlului executoriu (contestatie la titlu), insa nu pot invoca motive de fond, deoarece apararile respective au fost sau au putut sa fie ridicate in cursul judecatii de fond sau prin exercitarea cailor legale de atac. Art. 399 alin. 3 CPC permite invocarea unor aparari de fond impotriva titlulului executoriu doar atunci cand acesta nu emana de la o instanta judecatoreasca, ceea ce nu este cazul in speta.
Punerea in discutie in fata instantei de executare a motivelor invocate prin prezenta contestatie ar stinge puterea de lucru judecat a sentintei civile nr. 904/02.03.2007 a Judecatoriei Buftea. In acest sens, instanta subliniaza ca, pe calea contestatiei la executare, nu se poate cerceta legalitatea unei hotarari judecatoresti, eventualele critici care ar privi nelegalitatea sau netemeincia acesteia putand fi invocate numai prin exercitarea cailor legale de atac.
Or, prin contestatia la executare ce face obiectul prezentei cauze, instanta constata ca debitorul nu a invocat nicio neregularitate privind executarea silita, motivele invederate vizand exclusiv aspecte de fond, straine de punerea in executare a hotararii judecatoresti definitive si irevocabile ce constituie titlul executoriu.
Pentru aceste considerente de fapt si de drept si constatand ca executarea silita ce face obiectul dosarului nr. 67/2009 al BEJ Benescu si Vasiliu se desfasoara cu respectarea dispozitiilor art. 372 si urm. CPC, instanta va respinge contestatia la executare ca neintemeiata.
In ceea ce priveste cererea intimatilor de obligarea a contestatorului la plata sumei de 13170,55 lei reprezentand despagubiri pentru pagubele cauzate prin intarzierea executarii, instanta o va respinge ca neintemeiata, intrucat o parte din aceasta suma (3170,55 lei) reprezinta cheltuieli de executare ce vor fi avute in vedere si urmarite in cadrul executarii aflate in curs, iar o alta parte (10000 lei) reprezinta contravaloarea lipsei de folosinta a terenului pentru 28 luni, aspect asupra caruia intimatii nu au administrat niciun mijloc de proba, cu toate ca sarcina probei pe aceste aspect le incumba, in conditiile art. 1169 Cciv.
2. Prin sentinta civila nr. 4962/26.10.2009 a Judecatoriei Buftea, s-a admis in parte cererea principala, s-a admis in parte cererea reconventionala, astfel cum a fost completata de paratul-reclamant, s-a constatat ca partile au dobandit in timpul casatoriei dreptul de proprietate asupra constructiei situate in comuna Chiajna, sat Rosu, judetul Ilfov, compusa din 4 camere si dependinte (valoare de circulatie 261300 lei); cota-parte de ¼ din partile comune ale constructiei, precum si din terenul aferent in suprafata totala de 500,21 mp (valoare de circulatie de 82660 lei); dreptul de proprietate asupra bunurilor mobile enumerate de parti in cuprinsul tranzactiei incheiate la data de 25.05.2009, s-a constatat ca, la dobandirea si conservarea bunurilor comune mentionate, reclamanta-parata a avut o cota de contributie de 70%, iar paratul-reclamant de 30%, s-a constatat ca partile au contractat datorii comune in cuantum de 50400 lei, din care reclamanta-parata va suporta cota de 70%, iar paratul-reclamant cota de 30%, s-a dispus sistarea starii de devalmasie a partilor, prin formarea si atribuirea de loturi conform raportului de expertiza tehnica judiciara de specialitate constructii intocmit in cauza de expert judiciar Carbunescu Catalina, in sensul ca s-a atribuit reclamantei-parate dreptul de proprietate asupra constructiei situate in comuna Chiajna, sat Rosu, judetul Ilfov, compusa din 4 camere si dependinte (valoare de circulatie 261300 lei), precum si cota-parte de ¼ din partile comune ale constructiei si din terenul aferent in suprafata totala de 500,21 mp (valoare de circulatie de 82660 lei) si a fost obligata reclamanta-parata sa plateasca paratului-reclamant suma de 103189 lei, cu titlu de sulta, s-a luat act de tranzactia partilor cu privire la bunurile mobile, consfintind-o, s-a respins cererea de evacuare a paratului-reclamant din imobilul mentionat mai sus ca ramasa fara obiect, s-a compensat in parte cheltuielile de judecata si pentru diferenta obliga paratul-reclamant sa plateasca reclamantei-parate suma de 4646 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata, pentru urmatoarele considerente:
Prin actiunea inregistrata pe rolul acestei instante la data de 28.01.2009, reclamanta-parata ES a chemat in judecata pe paratul-reclamant CS, solicitand ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna partajarea bunurilor comune dobandite in timpul casatoriei, in cote de 70% reclamanta si 30% paratul.
In motivarea actiunii, reclamanta-parata a aratat ca in timpul casatoriei ce a fost desfacuta prin divort prin sentinta civila nr. 6247/11.12.2008 a Judecatoriei Buftea, a dobandit impreuna cu paratul-reclamant imobilul situat in comuna Chiajna, sat Rosu, judetul Ilfov, format din constructie cu 4 camere si dependinte si din cota indiviza de 25% din terenul aferent in suprafata de 500,64 mp, precum si mai multe bunuri mobile. A mai aratat ca a avut o contributie la dobandirea bunurilor comune de 70%, iar paratul de 30%, in conditiile in care au cumparat de parintii ei o garsoniera cu mult sub pretul pietei, iar din pretul incasat in urma vanzarii garsonierei au achizitionat terenul si au inceput constructia casei, diferenta de bani necesara fiind obtinuta prin imprumuturi de la diverse persoane. A mai precizat ca a realizat venituri mai mari decat paratul-paratul, fiind contabila la mai multe firme in acelasi timp. A solicitat atribuirea integrala a imobilului, tinand cont si de faptul ca i-a fost incredintat copilul spre crestere si educare, iar acesta sufera de un handicap accentuat, avand nevoie de o ingrijire speciala.
In drept, cererea a fost intemeiata pe dispozitiile art. 36 alin. 1 C. fam.
In dovedirea actiunii, reclamanta-parata a depus la dosar un set de inscrisuri, in copie simpla (filele 6-18).
Cererea a fost timbrata cu 19 lei taxa de timbru si 0,3 lei timbru judiciar.
La data de 26.03.2009, paratul-reclamant a depus la dosar intampinare-cerere reconventionala (filele 64-66), prin care a solicitat admiterea cererii principale in parte, in sensul de a se constata ca partile au dobandit in timpul casatoriei bunurile mentionate in actiune, insa contributia acestora a fost egala, fiecare avand o cota de 50% la dobandirea bunurilor comune.
In motivare, a aratat ca de la data casatoriei a fost singurul care a adus bani in casa, in conditiile in care reclamanta-parata lucra ca vanzatoare si din veniturile obtinute achizitiona bunuri de folosinta personala, iar ulterior s-a inscris la Facultatea Spiru Haret si a trebuit sa achite taxele de scolarizare. A mentionat ca avansul de 5000 euro pentru cumpararea garsonierei de la parintii reclamantei-parate a fost achitat de el si a contribuit si la plata restului de pret. A precizat ca terenul din comuna Chiajna a fost achizitionat cu suma de 13500 euro, bani pe care i-a imprumutat de la rude si cunostinte de-ale sale, precum si printr-un imprumut bancar pentru care plateste si in prezent rate. A mentionat ca garsoniera a fost vanduta la doua luni dupa achizitionarea terenului si din pretul obtinut a fost platita diferenta de pret catre parintii reclamantei-parate si datoriile contractate numai de aceasta. A aratat ca datoriile pe care le-a contractat se ridica la suma de 16500 euro. A mentionat ca lucreaza ca tamplar, iar din anul 2004 a infiintat o societate ce are ca obiect fabricarea de mobila la comanda, aducand venituri si salariu si din dividente.
In dovedire, paratul-reclamant a solicitat incuviintarea probelor cu acte, interogatoriu, martori si expertiza tehnica, sens in care a depus la dosar inscrisuri, in copie certificata pentru conformitate cu originalul (filele 67-76).
Cererea a fost timbrata cu 20 lei taxa de timbru si 0,3 lei timbru judiciar.
La data de 13.04.2009, reclamanta-parata a depus la dosar cerere completatoare si precizatoare (filele 84-85), prin care a solicitat sa se retina ca a avut o cota de 90% la dobandirea bunurilor comune, iar paratul-reclamant o cota de 10%, sa i se atribuie intregul imobilul, precum si sa se dispuna evacuarea acestuia din urma din imobilul supus partajarii.
In motivare, a aratat ca pe toata perioada casatoriei numai ea a avut venituri din salariu si activitati independente, in timp ce paratul-reclamant nu a realizat venituri si nu intelege sa achite nicio parte din datoriile facute pentru edificarea imobilului. A aratat ca imprumuturile contractate se ridica la suma de 9526 euro. A precizat ca paratul-reclamant are o atitudine agresiva si din cauza scandalurilor pe care le provoca in domiciliul comun, a fost nevoita sa se mute impreuna cu copilul la parintii sai, unde sunt conditii improprii de locuit.
In drept, a invocat prevederile art. 30 C. fam, 112-120 CPC, art. 25 alin. 1 din Legea 114/1996.
In dovedire, a solicitat incuviintarea probelor cu inscrisuri, interogatoriu, martori si expertiza.
Cererea a fost timbrata cu 2644 lei taxa de timbru si 5 lei timbru judiciar.
La data de 27.04.2009, paratul-reclamant a depus la dosar intampinare-cerere reconventionala la cererea completatoare (fila 97), prin care a solicitat respingerea acesteia ca neintemeiata si includerea in masa partajabila a datoriilor pe care le-a contractat el in folosul comunitatii de bunuri, in cuantum de 7000 euro.
In motivare, a aratat ca din imprumuturile contractate au mai ramas de achitat 3500 euro la BCR si 3500 euro la diverse persoane fizice. A mai precizat ca a realizat constant venituri din munca, fiind actionar al unei firme si executand mobila la comanda, plus ca a prestat munca efectiva la constructia si finisarea imobilului. A solicitat respingerea cererii de evacuare, intrucat imobilul poate fi partajat in natura in doua unitati locative proprii, fara a fi necesare investitii majore.
In dovedire, a solicitat incuviintarea probelor cu inscrisuri, interogatoriu, martori si expertiza.
La data de 25.05.2009, partile au depus la dosar si au semnat in fata instantei tranzactia partiala incheiata cu privire la bunurile mobile.
In cauza s-au incuviintat si administrat probele cu inscrisuri, interogatorii reciproce (filele 535-542), declaratii de martori (filele 543-547), raportul de expertiza tehnica judiciara de specialitate constructii intocmit de expert judiciar Carbunescu Catalina (filele 579-595).
Ambele parti au depus la dosar concluzii scrise.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
Prin incheierea interlocutorie din data de 05.06.2009, instanta a constatat ca partile au dobandit in timpul casatoriei: dreptul de proprietate asupra constructiei situate in comuna Chiajna, sat Rosu, judetul Ilfov, compusa din 4 camere si dependinte; cota-parte de ¼ din partile comune ale constructiei, precum si din terenul aferent in suprafata totala de 500,21 mp; dreptul de proprietate asupra bunurilor mobile enumerate de parti in cuprinsul tranzactiei incheiate la data de 25.05.2009.
De asemenea, instanta a constatat ca, la dobandirea si conservarea bunurilor comune mentionate, reclamanta-parata a avut o cota de contributie de 70%, iar paratul-reclamant de 30%, precum si faptul ca partile au contractat datorii comune in cuantum de 50400 lei.
Pentru a pronunta aceasta incheiere de partaj, instanta a retinut urmatoarele:
Partile s-au casatorit la data de 15.01.2000, casatoria lor desfacandu-se prin divort, conform sentintei civile nr. 6247/11.12.2008 pronuntata de Judecatoria Buftea (filele 16-17).
In ceea ce priveste masa bunurilor comune, din analiza actelor depuse la dosar, instanta a constatat ca partile au dobindit in timpul casatoriei dreptul de proprietate asupra constructiei situate in comuna Chiajna, sat Rosu, judetul Ilfov, compusa din 4 camere si dependinte; cota-parte de ¼ din partile comune ale constructiei si din terenul aferent in suprafata totala de 500,21 mp; precum si dreptul de proprietate asupra bunurilor mobile enumerate de parti in cuprinsul tranzactiei incheiate la data de 25.05.2009.
Astfel, prin contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 503/27.02.2007 de catre BNP Miu si Molcut (filele 180-183), partile au cumparat, in indiviziune si in cote-parti egale alti trei coproprietari, terenul intravilan in suprafata de 500,21 mp, situat in comuna Chiajna, sat Rosu.
Prin autorizatia nr. 2067/21.05.2007 eliberata de Primaria comunei Chiajna (fila 14), s-a autorizat construirea de locuinta P+M 4 apartamente, anexe, imprejmuire, garaj, bransament electric, gaze si canalizare pe terenul situat in comuna Chiajna, sat Rosu, tarlaua 81, parcela 1 si 1B, judetul Ilfov.
La data de 02.11.2007, s-a incheiat procesul verbal de receptie la terminarea lucrarilor nr. 2067 (fila 15), prin care comisia de receptie a avizat favorabil lucrarile si receptionarea finala a constructiei.
Prin actul de dezmembrare si contractul de partaj voluntar autentificat sub nr. 43/16.01.2008 de catre BNP Lidia Pitrel (filele 6-9), partile au primit in deplina proprietate si posesie apartamentul nr. 1 situat in comuna Chiajna, sat Rosu, judetul Ilfov, avand o suprafata totala de 117,70 mp, precum si cota de 25% din terenul aferent constructiei, respectiv suprafata de 125,05 mp. Dreptul de proprietate devalmas a fost intabulat in cartea funciara nr. 5789 a comunei Chiajna, avand nr. cadastral 72/9/2-C1-U1 (filele 10-12).
Avand in vedere aceste considerente, precum si dispozitiile art. 30 alin. 1 C. fam, potrivit carora "bunurile dobandite in timpul casatoriei, de oricare dintre soti, sunt, de la data dobandirii lor, bunuri comune ale sotilor", instanta a constatat prin incheiere interlocutorie ca partile au dobindit in timpul casatoriei dreptul de proprietate asupra constructiei situate in comuna Chiajna, sat Rosu, judetul Ilfov, compusa din 4 camere si dependinte; cota-parte de ¼ din partile comune ale constructiei si din terenul aferent in suprafata totala de 500,21 mp; dreptul de proprietate asupra bunurilor mobile enumerate de parti in cuprinsul tranzactiei incheiate la data de 25.05.2009.
Cu privire la cotele de contributie la dobandirea si conservarea bunurilor comune, instanta a constatat ca reclamanta-parata a avut o contributie de 70%, iar paratul-reclamant o contributie de 30% la dobandirea bunurilor comune mentionate.
Astfel, pentru stabilirea acestor cote de contributie, instanta a constatat, in primul, rand ca reclamanta-parata a facut dovada realizarii in timpul casatoriei a unor venituri mai mari decat paratul-reclamant, in conditiile in care lucra la mai multe firme deodata, fiind contabila (contractele individuale de munca si adeverintele de salariu de la filele 41-51, 123-135).
In acest sens, pe baza raportului de expertiza contabila extrajudiciara intocmit de expert Dogaru Rodica (filele 111-172), valorificat in cadrul probei cu inscrisuri, instanta a retinut ca, in perioada 15.01.2000-15.01.2009, reclamanta-parata a realizat venituri totale de 95338,76 lei, pe cand paratul-reclamant doar 23860 lei, precum si faptul ca, din analiza situatiei economico-financiara pe anii 2004-2007, rezulta ca cei doi asociati ai SC ES SRL nu au beneficiat de venituri sub forma de dividente, intrucat societatea in cauza a inregistrat pierderi.
In al doilea rand, instanta a constatat ca, la nivelul anului 2005, partile au cumparat de la parintii reclamantei-parate o garsoniera situata in sectorul 6 Bucuresti, pentru pretul de 15000 euro, care, pe langa faptul ca era cu mult sub pretul practicat pe piata la acea vreme, a mai fost si achitat in transe de catre fostii soti (contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 2163/20.10.2005, filele 52-53). Mai mult, dupa o perioada de doi ani, partile au vandut garsoniera respectiva pentru pretul de 62000 euro, o suma de patru ori mai mare decat pretul pe care l-au achitat parintilor reclamantei-parate (contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 677/30.05.2007 de catre BNP Surugiu Adela, filele 185-188), din care 50000 euro au fost folositi pentru edificarea constructiei, iar restul pentru achitarea unor imprumuturi si stingerea altor datorii (astfel cum recunoaste si paratul-reclamant in cererea reconventionala). De altfel, ajutorul material implicit dat de catre parintii reclamantei-parate este recunoscut de catre paratul-reclamant si in cadrul raspunsurilor la intrebarile nr. 2-6 din interogatoriu (fila 535).
In al treilea rand, din coroborarea raspunsurilor paratului-reclamant la interogatoriu cu declaratiile martorilor GN si LF, a rezultat ca reclamanta-parata s-a ocupat mai mult de obtinerea documentatiei necesare edificarii imobilului, de angajarea lucratorilor si supravegherea acestora, de coordonarea lucrarilor si de bransarea imobilului la utilitati, de cresterea si ingrijirea minorului, acesta aflandu-se in prezent in intretinerea sa.
In al patrulea rand, prin facturile fiscale depuse la filele 291-319, reclamanta-parata a facut dovada platii utilitatilor (energie electrica si gaze) la imobilul in litigiu in ultima perioada, mai ales in contextul in care a sustinut ca paratul-reclamant nu achita in prezent nicio datorie comuna (o dovada in acest fiind somatia primita de la Enel Energie Muntenia SRL, fila 554).
Avand in vedere aceste argumente, instanta a constatat prin incheiere interlocutorie ca reclamanta-parata a avut o contributie de 70% la dobandirea bunurilor comune, iar nu de 90% astfel cum a solicitat prin cererea completatoare, intrucat din inscrisurile depuse la dosar, din recunoasterile partilor la interogatorii si din declaratiile martorilor ascultati rezulta ca paratul-reclamant a realizat venituri din munca in timpul casatoriei si a participat la edificarea si finalizarea imobilului, astfel incat beneficiaza de o cota de contributie de 30% la dobandirea bunurilor comune.
In alta ordine de idei, avand in vedere inscrisurile depuse de parti la filele 98-101 si 205-281, recunoasterile partilor la interogatorii si declaratiile martorilor, precum si dispozitiile art. 32 C. fam, instanta a constatat ca partile au contractat datorii comune in cuantum de 50400 lei, reprezentand imprumuturi sau alte datorii de la diverse institutii de credit (BCR-4965,14 lei) sau persoane fizice (ZL-2500 lei, PA-2500 lei, PA-1300 euro, GN-2000 lei, EA-14300 lei, MN-1000 euro, EM-3700 lei, EA-1000 euro si 2000 lei, CM-1000 euro), in general pentru suportarea costurilor privind edificarea si finalizarea constructiei. In legatura cu creditul contractat de paratul-reclamant de la BCR, instanta nu l-a avut in vedere, intrucat acesta nu a depus la dosar niciun grafic de rambursare si niciun inscris prin care sa se ateste de catre unitatea de credit ca mai exista vreo datorie de achitat si care este cuantumul acesteia, in conditiile in care sarcina probei pe acest aspect ii incumba paratului-reclamant, conform art. 1169 Cciv.
In ceea ce priveste sistarea starii de devalmasie, instanta retine ca, potrivit art. 728 C.civ, "nimeni nu poate fi obligat a ramane in indiviziune, un coerede putand oricand cere imparteala succesiunii, chiar cand ar exista conventii sau prohibitii contrarii". Partajul este operatiunea juridica prin care se pune capat starii de indiviziune, devalmasie sau coproprietate, in sensul ca bunul detinut in comun sau in devalmasie este impartit materialmente intre copartasi/codevalmasi, fiecare dintre acestia devenind proprietar exclusiv asupra unei parti determinate din bunul ce formeaza obiectul indiviziunii, devalmasiei sau coproprietatii.
Principala modalitate de realizare a impartelii este partajul in natura, prin formarea de loturi si atribuirea acestora, in functie de criteriile prevazute de art. 6739 CPC, respectiv acordul partilor, marimea cotei-parti, natura bunurilor, domiciliul si ocupatia partilor, faptul ca unii dintre coproprietari, inainte de a se cere imparteala, au facut constructii, imbunatatiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea.
Pentru pronuntarea solutiei in prezenta cauza, instanta are in vedere raportul de expertiza tehnica judiciara de specialitate constructii intocmit de expert Carbunescu Catalina.
Astfel, instanta constata ca expertul a identificat imobilul inclus in masa partajabila, stabilind ca acesta are o valoare de circulatie de 343962 lei (261300 lei contructia si 82660 lei cota-parte ¼ din teren).
De asemenea, expertul a aratat ca locuinta in litigiu nu este comod partajabila in natura, formand o singura unitate locativa, intrucat are o singura intrare si o singura bucatarie, astfel incat nu intruneste criteriile si exigentele minimale de "locuinta convenabila" in sensul celor prevazute de art. 2 si Anexa 1 din Legea 114/1996.
Totodata, instanta va avea in vedere si faptul ca, din probele administrate in cauza, rezulta ca relatiile dintre parti sunt foarte tensionate, paratul-reclamant avand o atitudine violenta atat verbal, cat si fizic, cu efecte negative asupra sanatatii fizice si psihice a reclamantei-parate si a minorului, astfel incat este imposibila convietuirea partilor in acelasi imobil, in caz contrar putandu-se afecta nu doar integritatea fizica si psihica a reclamantei-parate, ci si dezvoltarea armonioasa a minorului.
Avand in vedere (1) incheierea interlocutorie pronuntata in cauza la data de 05.06.2009, (2) concluziile raportului de expertiza, in sensul ca locuinta in litigiu nu este comod partajabila in natura, formand o singura unitate locativa, (3) cota-parte majoritara a reclamantei-parate de 70%, (4) relatiile tensionate dintre parti, cauzate de comportamentul agresiv al paratului-reclamant, (5) faptul ca minorul a fost incredintat mamei spre crestere si educare, (6) precum si acordul partilor in vederea atribuirii intregului imobil catre reclamanta-parata, cu obligarea sa la plata sultei corespunzatoare, instanta va dispune sistarea starii de devalmasie, prin formarea si atribuirea de loturi conform raportului de expertiza tehnica judiciara de specialitate constructii intocmit in cauza de expert Carbunescu Catalina, in sensul ca va atribui reclamantei-parate dreptul de proprietate asupra constructiei situate in comuna Chiajna, sat Rosu, judetul Ilfov, compusa din 4 camere si dependinte (valoare de circulatie 261300 lei), precum si cota-parte de ¼ din partile comune ale constructiei si din terenul aferent in suprafata totala de 500,21 mp (valoare de circulatie de 82660 lei).
Pentru egalizarea loturilor, conform cotelor de contributie retinute in incheierea interlocutorie, instanta va obliga reclamanta-parata sa plateasca paratului-reclamant suma de 103189 lei, cu titlu de sulta. Din aceasta sulta, instanta nu va scadea cota-parte a paratului-reclamant din datoriile comune si nici cheltuielile de judecata (taxe timbru, onorariu expert si onorariu avocat), astfel cum a solicitat aparatorul reclamantei-parate, intrucat compensarea nu poate avea loc decat intre creante care au acceasi natura juridica, ceea ce nu este cazul in speta.
De asemenea, in ceea ce priveste datoriile comune, instanta doar va constata ca valoarea acestora este de 50400 lei, din care reclamanta-parata va suporta cota de 70%, iar paratul-reclamant cota de 30%, fara a efectua o partajare efectiva, intrucat regimul datoriilor fostilor soti intereseaza doar pe creditorii acestora (personali sau comuni), pentru a se putea stabili ordinea si modul de urmarire.
In ceea ce priveste cererea de evacuare a paratului-reclamant din imobil, instanta o va respinge ca ramasa fara obiect, avand in vedere ca ambele parti au recunoscut in fata instantei faptul ca in prezent paratul-reclamant nu mai locuieste in imobil, acesta fiind ocupat doar de reclamanta-parata si minor.
In baza art. 270 si urm. CPC, instanta va lua act de tranzactia partilor cu privire la bunurile mobile, consfintind-o.
In baza art. 274 si urm. CPC, instanta va compensa in parte cheltuielile de judecata efectuate de ambele parti, iar pentru diferenta va obliga paratul-reclamant sa plateasca reclamantei-parate suma de 4646 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata (parte din taxele de timbru, onorariu de expert si onorariu de avocat, conform chitantelor aflate la dosar).
3. Prin sentinta civila nr. 5697/23.11.2009 a Judecatoriei Buftea, s-a admis in parte cererea principala, astfel cum a fost precizata, s-a admis in parte cererea de interventie in interes propriu, s-a constatat deschisa succesiunea defunctului MR, decedat la data de 04.05.2005, cu ultimul domiciliu in comuna Snagov, sat Ghermanesti, judetul Ilfov, s-a constatat ca masa succesorala ramasa de pe urma defunctului se compune din dreptul de proprietate asupra sumei de 51344 lei (pretul de 40000 lei, actualizat cu rata inflatiei de 28,36%), s-a constatat ca reclamantii si paratul au calitatea de mostenitori legali rezervatari ai defunctului, avand urmatoarele cote-parti din mostenire drept rezerva succesorala: reclamanta MM - 1/8, in calitate de sotie supravietuitoare; reclamantul MI - 7/24, in calitate de fiu; paratul MS - 7/24, in calitate de fiu, s-a constatat ca intervenientul in interes propriu MCA are calitatea de legatar universal, conform testamentului autentificat sub nr. 560/10.03.2005 de catre BNP Dumitrescu Gabriela, s-a constatat ca valoarea de calcul a masei succesorale pentru solutionarea cererii de reductiune a liberalitatilor excesive este de 776162 lei (din care 51344 lei pretul actualizat primit de defunct conform contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 825/15.04.2005 de catre BNP Diaconescu Dumitru si 724818 lei valoarea la data deschiderii succesiunii a terenurilor ce au facut obiectul donatiei autentificate sub nr. 12/13.01.2000 de catre BNP Diaconescu Dumitru, conform raportului de expertiza efectuat in cauza), iar valoarea rezervelor legale cuvenite reclamantilor este de 97020,25 lei pentru MM si 226380,58 lei pentru MI, s-a dispus reductiunea in intregime a legatului universal testat de defunct in favoarea intervenientului in interes propriu MCA prin testamentul autentificat sub nr. 560/10.03.2005 de catre BNP Dumitrescu Gabriela, s-a dispus reductiunea partiala a contractului de donatie autentificat sub nr. 12/13.01.2000 de catre BNP Diaconescu Dumitru, in masura necesara intregirii rezervei reclamantilor de 10/24 impreuna (valoare 323400,83 lei), a fost obligat paratul MS sa plateasca reclamantei MM suma de 97020,25 lei, reprezentand echivalentul banesc al rezervei sale legale de 1/8 din mostenire, a fost obligat paratul MS sa plateasca reclamantului MI suma de 226380,58 lei, reprezentand echivalentul banesc al rezervei sale legale de 7/24 din mostenire, s-au compensat in parte cheltuielile de judecata, iar pentru diferenta obliga paratul MS sa plateasca reclamantilor suma de 935 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata, pentru urmatoarele considerente:
Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Buftea la data de 03.10.2005, initial sub nr. vechi 7075/2005 si ulterior sub nr. nou 558/94/2005, reclamantii MM si MI au chemat in judecata pe paratul MS, solicitand instantei ca, prin hotararea pe care o va pronunta, (1) sa dispuna deschiderea succesiunii defunctului MR, (2) sa constate ca reclamantii au calitatea de mostenitori legali rezervatari, in calitate de sotie supravietuitoare si fiu, (3) sa constate dreptul de coproprietate al reclamantei asupra terenului de 0,68 ha si sa se dispuna nulitatea absoluta partiala a titlului de proprietate nr. 44185/1999, (4) sa dispuna anularea contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 825/15.04.2005 intrucat este o donatie deghizata, avand o cauza ilicita si imorala, (5) sa dispuna reductiunea liberalitatii excesive reprezentate de donatia autentificata sub nr. 12/ 13.01.2000 si donatia deghizata autenitificata sub nr. 825/15.04.2005, (6) sa constate ca masa succesorala se compune din constructie si terenul intravilan in suprafata de 1254 mp, trei trenuri extravilane in suprafata de 2242 mp, 1250 mp si 2054 mp, bunuri mobile; in subsidiar, in cazul respingerii capatului 4 de cerere, sa se includa in masa succesorala pretul de 40000 lei actualizat, (7) sa dispuna sistarea starii de indiviziune si atribuirea rezervelor in natura sau in echivalent, (8) cu cheltuieli de judecata.
Capatul 3 de cerere, avand ca obiect nulitatea absoluta partiala a titlului de proprietate nr. 44185/1999, a fost disjuns prin incheierea de sedinta din data de 15.12.2005 (fila 38) si a fost respins ca neintemeiat prin sentinta civila nr. 673/09.02.2006 a Judecatoriei Buftea, definitiva si irevocabila prin decizia civila nr. 1370R/03.08.2006 a Tribunalului Bucuresti (filele 43-45).
Capatul 4 de cerere, avand ca obiect anularea contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 825/15.04.2005, a fost disjuns prin incheierea de sedinta din data de 27.04.2009 si a facut obiectul dosarului nr. 2771/94/2009 al Judecatoriei Buftea, in care reclamantii au renuntat la judecata, in temeiul 246 CPC.
In motivarea actiunii, reclamantii au aratat ca, in mod fraudulos, defunctul, de coniventa cu paratul, a fabricat un contract de donatie prin care a stramutat proprietatea terenurilor inscrise in titlul de proprietate. A mai precizat ca, la data de 15.04.2005, defunctul a incheiat un al doilea act cu paratul, prin care i-a vandut acestuia imobilul constructie si terenul intravilan aferent de 1254 mp, cu intentia de a indeparta reclamantii de la mostenire.
In drept, actiunea a fost intemeiata pe dispozitiile art. 650 si urm. Cod civil.
In dovedire, au solicitat incuviintarea probelor cu inscrisuri, interogatoriu, martori si expertize de specialitate, sens in care au depus la dosar un set de acte, in copie certificata pentru conformitate cu originalul (filele 8-15).
Actiunea a fost timbrata cu 100 lei taxa de timbru si 0,3 lei timbru judiciar.
La data de 17.11.2005, paratul a depus la dosar intampinare (filele 28-30), prin care a solicitat admiterea primelor doua capete de cerere si respingerea actiunii in rest ca neintemeiata.
In drept, a invocat prevederile art. 115 CPC.
In dovedire, a solicitat incuviintarea probelor cu inscrisuri si interogatoriu.
La data de 07.11.2007, MCA a depus la dosar cerere de interventie in interes propriu (filele 138-139), prin care a solicitat sa se constate ca este unicul mostenitor al defunctului, in calitate de legatar universal, si sa se respinga cererea principala ca neintemeiata.
In motivare, a aratat ca prin testamentul autentificat sub nr. 560/10.03.2005 de catre BNP Dumitrescu Gabriela, a fost instituit de catre bunicul sau defunct drept legatar universal si ca, dupa decesul acestuia, a continuat sa locuiasca cu parintii sai in casa batraneasca, folosind bunurile ce au apartinut defunctului.
In drept, cererea a fost intemeiata pe dispozitiile art. 49 CPC.
In dovedire, a solicitat incuviintarea probei cu inscrisuri.
Cererea de interventie in interes propriu a fost timbrata cu 19 lei taxa judiciara de timbru si 0,3 lei timbru judiciar.
In cauza s-au incuviintat si administrat probele cu inscrisuri, interogatorii reciproce (filele 66-69, 73-74), raportul de expertiza tehnica judiciara de specialitate topografie nr. 6465/12.09.2007 intocmit de expertul Avram Dorel (filele 91-104).
Prin sentinta civila nr. 6720/20.12.2007 a Judecatoriei Buftea, a fost admisa in parte actiunea si s-a dispus incetarea starii de indiviziune prin formarea si atribuirea de loturi, sentinta impotriva careia toate partile au formulat apel, pe rolul Tribunalului Bucuresti formandu-se dosarul nr. 558/94/2005, in care a fost pronuntata decizia civila nr. 907A/27.06.2008, prin care a admis apelurile, a desfiintat sentinta apelata si a trimis cauza spre rejudecarea la acceasi instanta.
In rejudecare, pe rolul Judecatoriei Buftea a fost format dosarul nr. 558/94/2005 RJ, la care au fost atasate dosarele nr. 558/94/2005 ale Judecatoriei Buftea si Tribunalului Bucuresti.
In cauza, s-au incuviintat si administrat probele cu inscrisuri si raportul de expertiza tehnica judiciara de specialitate topografie intocmit de expertul Popescu Eugen, cu completarile ulterioare (filele 33-43, 84-93).
Partile au depus la dosar concluzii scrise.
A. Avand in vedere certificatul de deces seria DP nr. 236130 (fila 8), instanta va constata deschisa succesiunea defunctului MR, decedat la data de 04.05.2005, cu ultimul domiciliu in comuna Snagov, sat Ghermanesti, judetul Ilfov.
B. In ceea ce priveste compunerea masei succesorale, instanta retine ca pe numele defunctului MR a fost emis titlul de proprietate nr. 44185/29.07.1999 (fila 13), prin care i s-a reconstituit dreptul de proprietate privata asupra terenului in suprafata de 6800 mp, situat in comuna Snagov, sat Ghermanesti, judetul Ilfov, compus din terenul intravilan de 1254 mp (tarlaua 16, parcelele 529-531) si terenurile extravilane de 2242 mp (tarlaua 147, parcela 505), 1250 mp (tarlaua 180, parcela 644) si 2054 mp (tarlaua 7, parcela 109/111).
Cererea reclamantei MM de constatare a nulitatii absolute partiale a acestui titlu de proprietate a fost respinsa ca neintemeiata prin sentinta civila nr. 673/09.02.2006 a Judecatoriei Buftea, definitiva si irevocabila prin decizia civila nr. 1370R/03.08.2006 a Tribunalului Bucuresti (filele 43-45).
Cu privire la bunurile solicitate de reclamanti a fi incluse in masa succesorala, instanta retine urmatoarele:
a) Terenul intravilan in suprafata de 1254 mp si constructia situata pe acesta au fost instrainate de catre defunct prin incheierea cu paratul MS a contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 825/15.04.2005 de catre BNP Dumitru Diaconescu (fila 11).
Capatul de cerere avand ca obiect anularea acestui contract a fost disjuns din prezenta cauza, prin incheierea de sedinta din data de 27.04.2009, si a facut obiectul dosarului nr. 2771/94/2009 al Judecatoriei Buftea, in care reclamantii au renuntat la judecata, in temeiul art. 246 CPC
Ca atare, bunurile ce au constituit obiectul acestui contract de vanzare-cumparare nu mai faceau parte din patrimoniul defunctului la data de 04.05.2005, fiind instrainate de catre acesta in timpul vietii, motiv pentru care in masa succesorala nu vor fi incluse nici terenul intravilan de 1254 mp (tarlaua 16, parcelele 529-531), nici constructia compusa din 3 camere si dependinte, ci doar pretul incasat de catre defunct in valoare de 40000 lei.
In legatura cu aceasta suma, instanta retine, in primul rand, ca actul de vanzare-cumparare a fost incheiat cu doar trei saptamani inainte de a interveni decesul vanzatorului, iar prin raspunsurile la intrebarile nr. 11, 15, 19 si 20 din interogatoriu (fila 67), paratul a recunoscut practic imprejurarea ca banii respectivi se afla in posesia sa, alaturi de celelalte bunuri ale defunctului.
In al doilea rand, intrucat reclamantii au solicitat actualizarea pretului de vanzare si au depus la dosar relatii comunicate de catre Institutul National de Statistica (filele 97-98), instanta va proceda la actualizarea pretului de 40000 lei cu indicele inflatiei de 28,36% pentru perioada mai 2005-septembrie 2009, conform formulei de calcul prezentate la fila 98 din dosar, rezultand astfel suma de 51344 lei, care va fi inclusa in masa succesorala, intrucat in cauza nu s-a facut dovada ca acesti bani au fost cheltuiti de catre defunct, iar paratul a recunoscut la interogatoriu faptul ca toate bunurile defunctului au ramas in posesia sa.
b) In ceea ce priveste terenurile extravilane in suprafata de 2242 mp (tarlaua 147, parcela 505), 1250 mp (tarlaua 180, parcela 644) si 2054 mp (tarlaua 7, parcela 109/111), instanta constata ca acestea au fost donate de catre defunct paratului Marin Stefan prin contractul de donatie autentificat sub nr. 12/13.01.2000 de catre BNP Dumitru Diaconescu (fila 12), cu scutire de raport.
Cererea de anulare a donatiei formulata de catre reclamanta MM a fost respinsa ca neintemeiata prin sentinta civila nr. 1791/08.06.2005 pronuntata de Judecatoria Buftea in dosarul nr. 1344/2005 (filele 31-34), definitiva prin decizia civila nr. 1559/13.11.2006 a Tribunalului Bucuresti (filele 55-57).
Ca atare, cele trei terenuri extravilane nu vor fi incluse in masa succesorala, astfel cum au solicitat in mod neintemeiat reclamantii, intrucat la data de 04.05.2005 aceste bunuri imobile nu se mai regaseau in patrimoniul defunctului, fiind donate din timpul vietii, iar donatia autentica nr. 12/13.01.2000 a fost scutita de raport.
Astfel, este adevarat ca, potrivit art. 751 Cciv, descendentii si sotul supravietuitor ai defunctului care vin efectiv si impreuna la mostenire au obligatia de a raporta donatiile primite, adica de a readuce la mostenire, in natura sau in echivalent banesc, bunurile pe care le-au primit cu titlu de donatie (legea prezumand ca prin donatia facuta defunctul donator nu a urmarit sa avantajeze pe donatar cu bunul donat in detrimentul celorlalti mostenitori legali, ci numai sa faca un avans asupra mostenirii ce i se va cuveni potrivit legii), insa acelasi text de lege prevede si o exceptie, si anume cazul in care donatorul a dispus altfel, respectiv situatia in care donatia a fost scutita de raport, cum este cazul in speta de fata: ?Eu, MR, donez fiului meu MS, ca bun propriu, cu scutire de raport, urmatoarele bunuri imobile (_)?.
Prin urmare, dispozitia prevazuta in art. 751 Cciv este supletiva, astfel incat obligatia de raport nu este prevazuta imperativ de lege, ci donatorul il poate scuti pe donatar de raportare, favorizandu-l in felul acesta, caz in care donatia nu mai este un simplu avans asupra mostenirii, ci are un caracter definitiv sau preciputar, donatarul urmand a beneficia de bunurile donate peste cota sa legala din mostenire, in limita cotitatii disponibile.
In consecinta, cele trei terenuri extravilane nu fac parte din masa succesorala, din moment ce au fost donate cu scutire de raport, ci doar vor fi reunite fictiv la activul net, prin calcul pe hartie, pentru a se stabili valoarea pe care ar fi avut-o masa succesorala nemicsorata prin donatie (mostenirea inchipuita), in vederea calcului rezervei si al cotitatii disponibile, pentru a verifica daca liberalitatile efectuate de defunct sunt excesive si daca se impune reductiunea lor.
De altfel, instanta constata ca o parte din aceste terenuri nici nu se mai afla in proprietatea paratului, fiind instrainate de catre acesta prin contractele de vanzare-cumparare autentificate sub nr. 917/27.04.2005, 2140/20.12.2002, 2141/20.12.2002 si 1101/18.05.2005 de catre BNP Dumitru Diaconescu (filele 116, 120, 121, 124).
c) In legatura cu bunurile mobile solicitate prin actiune a fi incluse in masa succesorala, instanta retine ca reclamantii nu au facut dovada existentei acestora, cu toate ca sarcina probei pe acest aspect le incumba, in conditiile art. 1169 Cciv.
Fata de cele mentionate mai sus, instanta va constata ca masa succesorala ramasa de pe urma defunctului MR se compune doar din dreptul de proprietate asupra sumei de 51344 lei, ce reprezinta pretul de 40000 lei primit de defunct de la parat in urma incheierii contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 825/15.04.2005, actualizat cu rata inflatiei de 28,36% pentru perioada mai 2005-septembrie 2009.
C. In ceea ce priveste calitatea de mostenitori si cotele, instanta va constata in primul rand ca intervenientul in interes propriu MCA are calitatea de legatar universal, conform testamentului autentificat sub nr. 560/10.03.2005 de catre BNP Dumitrescu Gabriela (fila 140), prin care defunctul i-a lasat intreaga sa avere mobila si imobila, conform art. 888 Cciv.
Din acest punct de vedere, instanta va admite in parte cererea de interventie in interes propriu si va constata calitatea intervenientului de legatar universal, intrucat, pe de o parte, acesta a acceptat tacit succesiunea defunctului, prin folosirea bunurilor ramase de pe urma acestuia, iar, pe de alta parte, testamentul prezentat este valabil, nefiind afectat de nicio cauza de ineficacitate.
Retinand existenta unui legat universal valabil, care insa este supus reductiunii, intrucat este excesiv in prezenta a trei mostenitori rezervatari, instanta va constata ca reclamantii si paratul au calitatea de mostenitori legali rezervatari ai defunctului, avand urmatoarele cote-parti din mostenire drept rezerva succesorala: reclamanta MM - 1/8, in calitate de sotie supravietuitoare; reclamantul MI - 7/24, in calitate de fiu; paratul MS - 7/24, in calitate de fiu. Cotitatea disponibila este asadar de 7/24 din mostenire.
D. In ceea ce priveste reductiunea liberalitatilor excesive, instanta retine ca orice persoana poate dispune in mod liber de bunurile care alcatuiesc patrimoniul sau, dar acest drept poate fi exercitat in limitele prevazute de lege; o astfel de ingradire a dreptului de dispozitie o reprezinta si oprirea liberalitatilor care incalca rezerva succesorala, interdictie ce este prevazuta in favoarea unor rude apropiate ale defunctului (descendenti si parinti) si a sotului supravietuitor si care vizeaza liberalitatile facute prin acte inter vivos (donatii) si mortis causa (legate).
Rezerva succesorala este acea parte din patrimoniul defunctului la care mostenitorii au dreptul in virtutea legii, impotriva vointei defunctului manifestata prin liberalitati facute in timpul vietii sau prin dispozitii testamentare. Instanta retine ca rezerva ii apara pe mostenitorii rezervatari nu numai impotriva liberalitatilor excesive facute in favoarea unor terte persoane, ci si impotriva liberalitatilor facute in favoarea unor comostenitori rezervatari.
a) In operatiunea de calcul a rezervei si a cotitatii disponibile, instanta va trebui sa procedeze mai intai la stabilirea masei de calcul si a valorii acesteia, ceea ce presupune reconstituirea patrimoniului defunctului prin calcul pe hartie, pentru a stabili valoarea pe care ar fi avut-o nemicsorata prin donatii (denumita sugestiv in doctrina ?mostenire inchipuita?).
In acest sens, potrivit art. 849 Cciv, se impune reunirea fictiva (pentru calcul) a valorii donatiei facute de defunct, pentru a se vedea daca cele doua liberalitati (legatul universal si donatia) se incadreaza ori nu in limitele cotitatii disponibile. Deoarece dispozitiile legale prin care se asigura rezerva succesorala au caracter imperativ, donatiile nu pot fi exceptate de la reunirea fictiva, neavand importanta ca a fost scutita de raport, intrucat raportul donatiilor si reductiunea liberalitatii excesive sunt doua institutii juridice diferite.
Intrucat art. 849 Cciv prevede ca evaluarea se va face in functie de valoarea de circulatie a bunurilor donate in raport de data deschiderii succesiunii, instanta a dispus efectuarea in cauza a unei expertize topografice, avand ca obiectiv identificarea bunurilor ce au facut obiectul donatiei autentice nr. 12/2000 si evaluarea acestora in functie de valoarea de circulatie la nivelul lunii mai 2005. Prin raportul de expertiza, astfel cum a fost completat ulterior, expertul Popescu Eugen a stabilit ca cele trei terenuri ce au facut obiectul donatiei autentice nr. 12/13.01.2000 de catre BNP Diaconescu Dumitru aveau, la data deschiderii succesiunii (mai 2005), valoarea de 724818 lei.
Prin urmare, ca o operatiune prealabila si necesara efectuarii reductiunii, instanta constata ca valoarea de calcul a masei succesorale pentru solutionarea cererii de reductiune a liberalitatilor excesive este de 776162 lei, din care 51344 lei pretul actualizat primit de defunct conform contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 825/15.04.2005 de catre BNP Diaconescu Dumitru si 724818 lei valoarea la data deschiderii succesiunii a terenurilor ce au facut obiectul donatiei autentificate sub nr. 12/13.01.2000 de catre BNP Diaconescu Dumitru, conform raportului de expertiza efectuat in cauza.
In consecinta, avand in vedere valoarea masei de calcul si cuantumul rezervelor stabilite mai sus, instanta constata ca valoarea rezervei legale cuvenite reclamantilor este de 97020,25 lei pentru MM si 226380,58 lei pentru MI, iar liberalitatile facute de defunct depasesc cotitatea disponibila, aducand atingere rezervelor succesorale, motiv pentru care urmeaza a fi reduse in limitele cotitatii disponibile, conform prevederilor art. 847 Cciv.
b) Intrucat defunctul a facut doua liberalitati, respectiv o donatie si un legat universal, prin care s-a depasit cotitatea disponibila, in cauza devin aplicabile dispozitiile art. 850 si 852 Cciv, care concacra cele trei reguli ce guverneaza ordinea efectuarii reductiunii: legatele se reduc inaintea donatiilor (art. 850 alin. 1 Cciv), legatele se reduc toate deodata si in mod proportional (art. 852 Cciv), donatiile se reduc succesiv, in ordinea inversa a datei lor, incepand cu cea mai noua (art. 850 alin. 2 Cciv).
Aplicand regulile de mai sus si avand in vedere ca, prin testamentul autentic nr. 560/10.03.2005, defunctul l-a instituit legatar universal asupra bunurilor mobile si imobile pe nepotul sau, fiind astfel incalcata rezerva succesorala a celorlalti mostenitori rezervatari (inclusiv a paratului), instanta va dispune reductiunea in intregime a legatului universal testat de defunct in favoarea intervenientului in interes propriu MCA prin testamentul autentificat sub nr. 560/10.03.2005 de catre BNP Dumitrescu Gabriela. Sanctiunea reductiunii totale se impune ca urmare a faptului ca partea disponibila a fost epuizata prin donatia facuta paratului, astfel incat legatul devine ineficace si intervenientul nu va primi in proprietate niciun bun de pe urma defunctului.
In ceea ce priveste donatia in favoarea paratului, instanta subliniaza ca normele imperative privind rezerva succesorala ii apara pe mostenitorii rezervatari nu numai impotriva liberalitatilor excesive facute in favoarea unor terte persoane, ci si impotriva liberalitatilor facute in favoarea unor comostenitori rezervatari. Intrucat prin aceasta donatie s-a incalcat partial cotitatea disponibila, se impune desfiintarea ei partiala, in masura necesara intregirii rezervelor reclamantilor; in consecinta, instanta va dispune reductiunea partiala a contractului de donatie autentificat sub nr. 12/13.01.2000 de catre BNP Diaconescu Dumitru, in masura necesara intregirii rezervelor reclamantilor de 10/24 (valoare 323400,83 lei).
c) In ceea ce priveste efectele reductiunii, este adevarat ca aceasta sanctiune specifica are ca efect desfiintarea donatiei in masura necesara intregirii rezervei, astfel incat mostenitorul rezervatar devine proprietar al bunului cu care se intregeste rezerva si, in aceasta calitate, poate cere restituirea lui in natura, insa, de la regula ca rezerva trebuie asigurata in natura exista anumite situatii de exceptie, in care reductiunea se face prin echivalent.
O astfel de exceptie este reglementata prin dispozitiile art. 770 alin. 2 Cciv, potrivit carora, daca donatia are ca obiect un imobil, iar partea supusa reductiunii reprezinta mai putin de jumatate din valoarea imobilului, donatarul rezervatar poate pastra in intregime imobilul, iar reductiunea necesara intregirii rezervei celorlalti mostenitori rezervatari se va face prin echivalent banesc.
Aceasta situatie de exceptie este aplicabila in speta, intrucat valoarea terenurilor ce au facut obiectul donatiei este de 724818 lei, iar valoarea rezervei reclamantilor este de 323400,83 lei, astfel incat partea supusa reductiunii reprezinta mai putin de jumatate din valoarea imobilului.
De asemenea, referitor la sustinerile reclamantilor, este adevarat ca norma respectiva este supletiva, iar nu imperativa (?donatarul poate tine intregul imobil?), insa, in lipsa unui acord intre parti, instanta nu are un drept de optiune intre a aplica sau nu prevederile art. 770 alin. 2 Cciv. Singurul care putea opta pentru restituirea rezervei in natura sau prin echivalent este paratul, intrucat dispozitiile legale precitate sunt edictate in favoarea donatarului rezervatar. Or, in cauza, paratul nu a renuntat la beneficiul instituit de art. 770 alin. 2 CPC, astfel incat instanta, in lipsa unei intelegeri exprese a partilor, este obligata sa faca aplicarea acestor dispozitii legale, chiar daca ele sunt doar supletive.
Prin urmare, aplicand in cauza prevederile art. 770 alin. 2 CPC, instanta va obliga paratul MS sa plateasca reclamantei MM suma de 97020,25 lei, reprezentand echivalentul banesc al rezervei sale legale de 1/8 din mostenire, iar reclamantului MI suma de 226380,58 lei, reprezentand echivalentul banesc al rezervei sale legale de 7/24 din mostenire. Sustinerile reclamantilor de atribuire a terenurilor in natura, prin prisma considerentelor prezentate mai sus, sunt vadit neintemeiate.
Fata de aceste considerente de fapt si de drept, instanta va admite in parte cererea principala, astfel cum a fost precizata, va admite in parte cererea de interventie in interes propriu, va constata calitatea partilor de mostenitor testamentar si mostenitori legali rezervatari, va dispune reductiunea liberalitatilor excesive si restituirea rezervei prin echivalent banesc, iar nu in natura.
Pe de alta parte, in baza art. 274 si urm. CPC, va compensa in parte cheltuielile de judecata, iar pentru diferenta va obliga paratul MS sa plateasca reclamantilor suma de 935 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata.
4. Prin sentinta civila nr. 5111/02.11.2009 a Judecatoriei Buftea, s-a admis exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinta a paratei PRIMARIA VOLUNTARI, invocata din oficiu, si s-a respins actiunea ca fiind introdusa impotriva unei persoane fara capacitate procesuala de folosinta, pentru urmatoarele considerente:
Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante la data de 19.03.2009, reclamanta SG a chemat in judecata pe parata PRIMARIA VOLUNTARI, solicitand instantei ca, prin hotararea ce va pronunta, sa constate dobandirea prin uzucapinea de 30 ani a dreptului de proprietate asupra terenului in suprafata de 300 mp, situat in Voluntari, judetul Ilfov.
In motivarea actiunii, reclamanta a aratat ca a exercitat asupra terenului respectiv o posesie utila timp de 30 de ani.
In drept, reclamanta a invocat dispozitiile art. 1846, 489 C.civ, art. 111 CPC.
In dovedirea cererii, reclamanta a solicitat incuviintarea probelor cu inscrisuri, martori si expertiza.
Obiectul cererii a fost evaluat provizoriu la 2526 lei si cererea a fost timbrata cu 208 lei taxa judiciara de timbru si 3 lei timbru judiciar.
Parata a depus intampinare cu nerespectarea termenului prevazut de art. 114 ind. 1 alin. 2 CPC, motiv pentru care instanta a decazut-o din dreptul de a invoca exceptii relative si de a propune probe.
In sedinta publica din 02.11.2009, instanta a invocat din oficiu exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinta a paratei.
Potrivit art. 137 alin. 1 CPC, instanta se va pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura si asupra celor de fond care fac de prisos, in totul sau in parte, cercetarea in fond a pricinii.
Instanta retine ca a avea capacitate procesuala de folosinta presupune aptitudinea unei persoane de a avea drepturi si obligatii pe plan procesual, actele de procedura facute in contradictoriu cu o persoana fara capacitate procesuala de folosinta fiind nule.
In solutionarea exceptiei invocate din oficiu, instanta constata ca, potrivit art. 77 din Legea 215/2001, primaria comunei, orasului sau municipiului este o structura functionala cu activitate permanenta, care se constituie din primarul, viceprimarul, secretarul unitatii administrativ-teritoriale si aparatul de specialitate al primarului si care duce la indeplinire hotararile consiliului local si dispozitiile primarului, solutionand problemele curente ale colectivitatii locale.
Legea administratiei publice locale foloseste notiunea de "structura functionala", fara a mentiona daca primaria are sau nu capacitate juridica de folosinta si de exercitiu, adica daca isi poate asuma drepturi si obligatii prin incheierea de acte juridice in nume propriu (ceea ce implica si necesitatea de a avea drepturi si obligatii pe plan procesual) sau daca are sau nu patrimoniu propriu.
Pornind de la principiul ca dispozitiile unui act normativ se interpreteaza in mod sistematic, prin coroborarea textelor legale incidente, instanta retine ca sunt relevante in cauza prevederile art. 21 din Legea 215/2001.
Astfel, potrivit art. 21 alin. 1, "unitatile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridica deplina si patrimoniu propriu. Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului de inregistrare fiscala si ale conturilor deschise la unitatile teritoriale de trezorerie, precum si la unitatile bancare. Unitatile administrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor si obligatiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care apartin domeniului public si privat in care acestea sunt parte, precum si din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, in conditiile legii".
Asadar, potrivit dispozitiilor exprese ale textului legal mentionat, titulare ale drepturilor si obligatiilor ce decurg din diferite raporturi juridice, deci inclusiv de drepturi si obligatii pe plan procesual, sunt unitatile administrativ-teritoriale (comuna, orasul/municipiul si judetul), care sunt reprezentate in justitie, dupa caz, de catre primar sau de presedintele consiliului judetean (art. 21 alin. 2).
Desigur, pot exista anumite situatii in care dispozitii exprese ale unor acte normative sa permita Primariei exercitarea anumitor drepturi si asumarea unor obligatii, insa acestea sunt dispozitii speciale care deroga de la dreptul comun (reprezentat de Legea cadru a administratiei publice locale) si care se aplica cu titlu de exceptie, ceea ce nu este cazul in prezenta cauza.
Pe de alta parte, art. 1-4 din Legea 213/1998 reglementeaza domeniul public si privat al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale, in acelasi sens fiind si dispozitiile art. 136 din Constitutie. Prin urmare, legiutorul constituant si cel ordinar au stabilit in mod expres ca titlulare ale dreptului de proprietate publica sau privata, dup caz, sunt statul si/sau unitatile administrativ-teritoriale, nu insa si o structura functionala cum este primaria.
Or, reclamanta a solicitat instantei sa constate dobandirea dreptului de proprietate asupra terenului in suprafata de 300 mp, situat in Voluntari, judetul Ilfov, prin uzucapiunea de 30 de ani, in contradictoriu cu parata Primaria orasului Voluntari, care nu este insa o unitate admistrativ-teritoriala, ci doar o structura functionala care duce la indeplinire hotararile consiliului local si dispozitiile primarului, solutionand problemele curente ale colectivitatii locale.
5. Prin sentinta civila nr. 5294/09.11.2009 a Judecatoriei Buftea, s-a respins cererea de reviziuire ca inadmisibila, pentru urmatoarele considerente:
Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante la data de 24.08.2009, revizuienta SC CCI 2007 SRL, in contradictoriu cu intimata GARDA FINANCIARA BUCURESTI, a solicitat revizuirea sentintei civile nr. 1054/27.02.2009 a Judecatoriei Buftea si schimbarea acesteia, in sensul admiterii plangerii, anularii procesului-verbal de contraventie, exonerarii de la plata amenzii de 10000 lei, anularii masurii de confiscare a marfurilor.
In motivarea cererii, revizuienta a aratat ca prin sentinta civila respectiva, instanta i-a respins plangerea contraventionala, insa, la data de 11.08.2009, i-a fost comunicat raportul de expertiza contabila intocmit in dosarul nr. 14333/P/2008, din care rezulta ca pentru marfurile respective (caramida Porotherm) exista documente justificative legale. A precizat ca raportul de expertiza este un inscris nou care nu a putut fi prezentat instantelor de judecata intrucat a luat la cunostinta la data de 11.08.2009.
In drept, cererea a fost intemeiata pe dispozitiile art. 322 alin. 1 pct. 5 CPC.
In dovedire, a solicitat incuviintarea probei cu inscrisuri, sens in care a depus un set de acte, in copie certificata pentru conformitate cu originalul (filele 8-17).
Intimata nu a formulat intampinare, desi era obligatorie in cauza.
La dosar a fost atasat dosarul nr. 458/94/2009 al Judecatoriei Buftea.
In sedinta publica din data de 02.11.2009, instanta a pus in admisibilitatea cererii de revizuire, prin raportare la prevederile art. 326 alin. 3 CPC.
In ceea ce priveste admisibilitatea revizuirii, din analiza dispozitiilor art. 322 CPC, instanta retine ca, pe langa conditiile generale de exercitare a actiunii civile, o astfel de cerere este admisibila (1) daca este vorba despre o hotarare ramasa definitiva in instanta de apel sau prin neapelare ori de o hotarare data de instanta de recurs si (2) daca exista unul dintre cazurile enumerate la art. 322 pct. 1-9 CPC.
Aceste conditii speciale de admisibilitate sunt reglementate de catre legiuitor tocmai in considerarea faptului ca revizuirea este o cale extraordinara de atac, de retractare, iar in urma admiterii ei se poate aduce atingere principiului securitatii si stabilitatii circuitului civil.
In ce priveste prima conditie speciala de admisibilitate, care reprezinta in realitate obiectul revizuirii, instanta constata ca aceasta este indeplinita, intrucat sentinta civila nr. 1054/27.02.2009 a Judecatoriei Buftea a ramas definitiva si irevocabila prin decizia civila nr. 1998/01.06.2009 a Tribunalului Bucuresti, prin care s-a respins recursul ca nefondat.
In ceea ce priveste a doua conditie speciala de admisibilitate, care are in vedere motivele de revizuire expres si limitativ prevazute de lege, instanta retine ca revizuienta a invocat prevederile art. 322 alin. 1 pct. 5 teza I, respectiv cazul in care, dupa darea hotararii s-a descoperit un inscris doveditor retinut de partea potrivnica sau care nu a putut fi infatisat dintr-o imprejurare mai presus de vointa partilor.
In acest sens, instanta constata ca inscrisul nou invocat de catre revizuienta este raportul de expertiza judiciara contabila ce a fost intocmit de catre expert Diaconu Ioana la data de 25.06.2009 in cadrul dosarului nr. 14333/P/2008 al Compartimentului cercetari penale al politiei sectorului 2 (filele 8-17), act care insa nu indeplineste conditiile cumulative prevazute de art. 322 alin. 1 pct. 5 teza I.
Astfel, textul de lege mentionat are in vedere ca inscrisul doveditor sa fi existat la data judecarii cauzei, iar nu sa fie ulterior pronuntarii, chiar daca in el s-ar confirma o situatie de fa
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Actiuni (in): anulare, posesorie, regres, pauliana etc.
Anulare act - Decizie nr. 523 din data de 27.06.2017Anulare act - Decizie nr. 502 din data de 21.06.2017
II.Procesul verbal de contraventie care nu intruneste conditiile prev. de art. 19/1 din OG nr. 2/2001 reactualizata, va fi anulat. - Decizie nr. 267/R din data de 23.05.2005
Anularea actelor frauduloase incheiate de debitori in dauna creditorilor se poate dispune daca se dovedeste existenta intentiei de frauda - Sentinta civila nr. 506/CA din data de 19.05.2004
COMPETENTA MATERIALA . ANULARE ACT FALSIFICAT - Decizie nr. nr. 5/A din data de 05.01.2004
Obligare la incheierea unui act autentic de vanzare-cumparare iar in caz de refuz, Sentinta sa tina loc de contract de vanzare cumparare - Decizie nr. 155 din data de 31.12.2013
Lipsa calitatii procesuale pasive ca urmare a divizarii unei societati in mai multe societati comerciale. Imposibilitatea introducerii unor noi parati in apel. - Decizie nr. 404 din data de 09.09.2011
Actiune in constatare - Sentinta civila nr. 293 din data de 03.06.2009
- Sentinta civila nr. 526 din data de 29.10.2008
Rectificare carte funciara - Sentinta civila nr. 118 din data de 10.02.2009
Exceptia inadmisibilitatii cererii pentru neparcurgerea procedurii plangerii prealabile. Dovada depusa dupa inchiderea dezbaterilor - Sentinta civila nr. 84/F din data de 15.09.2015
Raportul de evaluare intocmit de A.N.I.. Consecintele incalcarii dispozitiilor art. 70 si 79 alin. 1 din Legea nr. 161/2003. Contestarea raportului de evaluare. - Decizie nr. 5/F din data de 23.01.2015
Admisibilitatea actiunii in anulare a actului administrativ-fiscal adresate direct instantei de judecata, fara a urma, in prealabil, procedura prevazuta de art. 205-208 din Codul de procedura fiscala. - Decizie nr. 611/R din data de 21.05.2015
Vechiul cod de procedura civila – Recurs respins. Inadmisibilitate actiune constatare a unei situatii de fapt in materia contenciosului administrativ. Sanctiunea necomunicarii modificarii actiunii – nulitate relativa in conditiile art. 105 alin. 2 c.pr.ci - Decizie nr. 2130/R din data de 19.09.2014
Vechiul cod de procedura civila - Recurs respins. Inadmisibilitate actiune constatare a unei situatii de fapt in materia contenciosului administrativ. Sanctiunea necomunicarii modificarii actiunii – nulitate relativa in conditiile art. 105 alin. 2 c.pr.ci - Decizie nr. 1449/R din data de 25.04.2014
Actiune pentru anularea permisului sau de conducere - Sentinta civila nr. 4798/CA din data de 19.09.2012
Actiune in anulare. Decizie emisa in baza Legii 10/2001 de catre o persoana juridica ce nu avea calitatea de unitate detinatoare. - Sentinta civila nr. 101/S din data de 03.04.2012
Interesul in promovarea unei ac?iuni in constatarea nulita?ii absolute a unui act juridic. - Decizie nr. 251/A din data de 28.10.2011
Cheltuieli de judecata pe cale separata. - Decizie nr. 1290/R din data de 20.10.2011
Uzucapiune.Posesia exerciatata asupra unui teren proprietatea C.A.P. - Decizie nr. 1473/R din data de 24.11.2011