recalculare pensie

Dosar nr. 2631/93/2014
R O M A N I A

TRIBUNALUL ILFOV
SECTIA CIVILA

SENTINTA CIVILA Nr. 3077/2014
Sedinta publica de la 08 Octombrie 2014
Completul compus din:
PRESEDINTE C.A.M.
Asistent Judiciar M.M.
Asistent Judiciar P.R.L.
Grefier P.M.

Pe rol judecarea cauzei Asigurari sociale privind pe reclamant P. V. si pe parat C.P.S. a M.A.N., avand ca obiect recalculare pensie
La apelul nominal facut in sedinta publica nu au raspuns partile
Procedura legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre grefier care invedereaza ca este primul termen de judecata, actiune scutita de taxa timbru, s-a solicitat solutionarea cauzei in lipsa, reclamantul a depus note scrise, dupa care:
In temeiul art. 131 alin 1 C.pr.civ rap. la art. 151-153 din Legea 263/2010 tribunalul constata ca este competent general, material si teritorial sa solutioneze prezenta cauza
In temeiul art. 255 C.pr.civ tribunalul incuviinteaza, dupa deliberari, pentru ambele parti, proba cu inscrisuri, cele de la dosar, apreciind-o utila, pertinenta si concludenta, contata proba administrata, cercetarea procesului incheiata si retine cauza spre deliberare si pronuntare:

     
INSTANTA

Asupra cauzei de fata :
Prin cererea de chemare in judecata inregistrata initial pe rolul Tribunalului Bucuresti sub nr. 3012/3/2014 reclamantul P.V. prin SCMD a solicitat, in contradictoriu cu parata C.P.S. -M.A.N si M.A.N. pronuntarea unei hotarari privind recunoasterea dreptului pretins, urmare a deciziilor emise in baza legii 241/2013 respectiv acordarea sumelor retinute in baza deciziilor de revizuire, in suma totala de 33988 lei, reprezentand diferenta de pensie aferenta perioadei 1.01.2012 - septembrie 2013 inclusiv. Solicita si indexarea cuantumului pensiilor stabilite in baza Legii 241/2013, aratand ca a contestat decizia in discutie fara insa ca aceasta contestatie sa fi fost solutionata de parate
Apreciaza ca daca noua lege a stabilit ca este indreptatit sa primeasca dreptuiri de pensie egale cu cele avute i anul 2010, este indiscutabil ca este indreptatit sa primeasca si diferentele de bani cu care a fost prejudiciat
Apreciaza ca prin respingerea actiunii ar fi discriminat fata de toate persoanele care pana la aparitia Legii 241/2013 au obtinut prin hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila revenirea la cuantumul de pensie anterior dar si fata de ceio ce au beneficiat de majorarea pensiei dupa luna ianuarie 2011
Apreciaza ca au fost privati de un bun prin diminuarea drepturilor de pensie, privare de proprietate ce nu este posibila fara o dreapta si prealabila despagubire
Se apreciaza ca nerestituirea diferentelor banesti ar crea o discriminare fata de cei care pana la aparitia Legii nr. 241/2013, prin hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila, au obtinut revenirea la cuantumul din decembrie 2010 si restituirea diferentei de pensie sau au beneficiat de majorarea pensiei dupa ianuarie 2011 in temeiul Legii nr. 119/2010 si OUG nr. 1/2011 si au primit si diferentele banesti aferente.
In opinia reclamantului, supunerea la un regim diferentiat fata de alte persoane aflate in situatii identice sau compatibile nu poate sa subziste in continuare, fiind necesara stabilirea unui mod unitar aplicabil tuturor beneficiarilor pensiilor din sistemul de aparare, ordine publica si securitate nationala.
O privare de proprietate nu este posibila fara o dreapta si prealabila despagubire, iar diminuarea pensiei prin efectul aplicarii Legii nr. 119/2010 si OUG nr. 1/2011 a adus atingere esentei dreptului la pensie si a constituit o grava incalcare a art. 1 din Protocolul Aditional nr. 1 al CEDO.
Legea nr. 119/2010 si OUG nr. 1/2011 au avut ca scop reformarea sistemului de pensii si inlaturarea situatiilor inechitabile pe fondul crizei economico-financiare cu care statul roman s-a confruntat in momentul aparitiei acestor dispozitii legale.
Este evident si de netagaduit dreptul statului de a legifera si de a inlatura eventualele inechitati, dar aceasta operatiune se impune a fi efectuata astfel incat sa nu aduca atingere dreptului de proprietate, iar masura sa fie previzibila si sa nu supuna destinatarii la o sarcina excesiva si disproportionata.
Neacordarea diferentelor de bani cu care a fost prejudiciat reclamantul conduce implicit la incalcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO, precum si la un tratament discriminatoriu instituit beneficiarilor pensiilor din sistemul de aparare, ordine publica si securitate nationala.
Analiza in baza art. 14 coroborat cu art. 1 din Protocolul nr. 1 aditional la Conventie presupune o sustinere de tratament egal, cu o justificare obiectiva si rezonabila, intre persoane aflate in cadrul aceleiasi categorii de beneficiari de pensii -cuprinse in cadrul unei cheme profesionale identice - la momentul stabilirii pensiilor anterior lui decembrie 2010.
Trebuie retinut si faptul ca pensia stabilita anterior lui decembrie 2010 s-a calculat in baza unor norme legale, fundamentale, iar statul trebuie sa fie garantul dreptului la asigurarea sociala a cuantumului pensiei.
Se mai considera ca neindexarea pensiilor creeaza o discriminare fata de ceilalti pensionari care, indiferent de cuantum, beneficiaza de indexarea anuala a pensiilor. Atat pentru restituirea diferentelor banesti, cat si pentru indexarea pensiei, se invoca incalcarea principiului nediscriminarii si al egalitatii de tratament, intrucat atunci cand se indexeaza punctul de pensie se indexeaza la fel pentru toti pensionarii
Apreciaza, de asemenea, ca sunt indreptatiti sa beneficieze de indexarea pensiilor stabilite prin dexciziile emise in baza legii 341/2013, in caz contrar fiind discriminati fata de ceilalti pensionari care beneficiaza de indexarea anuala a pensiilor functie de inflatie si de cresterea salariului real
Anexeaza Decizia 60951/1.10.2013,
Paratul M.A.N. in nume propriu si reprezentant legal al Casei de pensii sectoriala, a formulat intampinare in termenul legal de 25 de zile de la comunicarea cererii de chemare in judecata, prevazut de art. 201 alin. 1 NCPC, prin care a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata.
In motivarea intampinarii se arata ca la art. 1 alin. 1 din Legea nr. 241/2013 se prevede ca "intra sub incidenta acestei legi doar pensiile recalculate sau revizuite ale caror cuantumuri sunt mai mici decat cele cuvenite in luna decembrie 2010", iar potrivit alin. 2, "plata drepturilor banesti se efectueaza incepand cu data de 1.10.2013".
Nu exista nici un temei legal prin care se dispune restituirea diferentelor dintre cuantumul pensiei cuvenit in decembrie 2010 si cuantumul rezultat in urma recalcularii sau revizuirii drepturilor de pensie si, cu atat mai putin, de vreo actualizare a acestor pretinse diferente.
Conform dispozitiilor alin. 4, cuantumul cuvenit in luna decembrie 2010 se mentine in plata numai pana cand cuantumul pensiei rezultat din inmultirea valorii punctului de pensie cu punctajul mediu anual acordat ca urmare a recalcularii sau revizuirii_ este mai mare decat cuantumul cuvenit pentru luna decembrie 2010.
Asadar, prin Legea nr. 241/2013 s-a urmarit a se reglementa exclusiv sumele ce se platesc de catre casele de pensii sectoriale, cu titlu de pensie, incepand cu luna octombrie 2013 pentru anumiti beneficiari, masura ce are aplicabilitate limitata in timp conform prevederilor art. 1 alin. 4 si care nu semnifica, sub nicio forma, vointa legiuitorului de a lipsi de efecte deciziile de pensie emise in procesul integrarii pensiilor speciale in sistemul public de pensii  (legea in discutie neabrogand de altfel nicio prevedere cuprinsa in legile care au stat si stau la baza acestui proces inceput in luna iulie 2010). Astfel, dupa cum am mai sustinut, deciziile emise de C.P. a MAN in data de 1.10.2013 nu conduc si nu pot conduce la lipsirea de efecte a ultimelor decizii de revizuire a pensiilor, din moment ce potrivit legii, obligatia de plata a pensiei, inceteaza la odata ce se stabileste prin raportare la modificarile ulterioare ale cuantumului pensiei rezultat din punctajul mediu anual determinat chiar prin aceste decizii de revizuire a pensiilor.
In consecinta, se sustine ca prevederile art. 2 din Legea nr. 241/2013 nu sunt incidente in cauza, drepturile de pensie ce se cuvin reclamantului pentru perioada 1.02.2012.1.10.2013 fiind stabilite de C.P.S. a MAN prin deciziile de revizuire a pensiilor emise in baza OUG nr. 1/2011 aprobata prin Legea nr. 165/2011, modificate in cazul persoanelor care au transmis stagiile de cotizare realizate dupa data inscrierii la pensie, prin decizii de recalculare.
In privinta principiilor ocrotirii drepturilor dobandite si incalcarea dispozitiilor Conventiei Europene a Drepturilor Omului se arata ca acestea au fost avute in vedere la acordarea pensiei de serviciu, care este un tip de pensie consacrat exclusiv de legile romane, nefiind garantat de nici un principiu comunitar si nu se incadreaza in niciunul dintre tipurile de pensie recunoscute de normele comunitare.
Pe cale de consecinta, se apreciaza ca nu poate fi vorba de un drept castigat, ci mai degraba de un drept acordat temporar de catre stat, in limitele posibilitatilor sale economice.
Prin urmare, modificarile privind cuantumul pensiei nu afecteaza dreptul de proprietate, "bunul garantat" fiind dreptul de pensie si nu cuantumul acesteia.
Se mai invoca faptul ca Legea nr. 119/2010 a fost supusa controlului anterior de constitutionalitate, iar prin Decizia nr. 871/2010, Curtea Constitutionala a analizat criticile textelor din act atat in raport cu dispozitiile art. 44 din Constitutie, cat si cu prevederile art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si a constatat ca, in raport cu criticile formulate, dispozitiile Legii privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor sunt constitutionale.
De asemenea, se mai invoca decizia de inadmisibilitate pronuntata la data de 7.02.2012 in cauzele conexe Ana Maria Frimu si altii impotriva Romaniei, prin care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat neincalcarea de catre Statul Roman a art. 1 din Protocolul nr. 1 aditional la Conventie, sub aspectul transformarii pensiilor speciale in pensii in sistemul public, in temeiul Legii nr. 119/2010, retinand si faptul ca reforma sistemului de pensii nu a avut un efect retroactiv si nu a adus atingere drepturilor de prestatii sociale.
In drept au fost invocate dispozitiile art. 205 si urm NCPC, Legii nr. 241/2013, Legii nr. 119/2010, legii nr. 263/2010, OUG nr. 1/2011.
La 13.06.2014 a fost disjunsa in temeiul art. 139 alin 5 NCPC cauza in ce il priveste pe reclamant, formandu-se dosarul 20354/3/2014 iar prin sentinta civila 7013/13.06.2014 Tribunalul Bucuresti, admitand exceptia de necompetenta teritoriala, a dispus declinarea cauzei in favoarea Tribunalului Ilfov
S-a format dosarul 2631/93/2014 al acestei instante
Deliberand asupra cererii de chemare in judecata formulate, prin prisma materialului probator administrat, tribunalul o apreciaza ca nefondata si o va respinge, pentru motivele ce succed:
Prin decizia nr. 60951/1.10.2013 emisa de M.A.N. - C.P.S., depusa, in copie, la fila nr. 12 dosar atasat, in baza Legii 241/2013, cuatumul pensiei de serviciu a reclamantului a fost modificat potrivit art. 1 al actului normativ sus-mentionat, pensia devenind astfel 4677 lei brut.
Se retine ca la data emiterii acestei decizii pensia calculata prin aplicarea algoritmului prevazut de OUG 1/2011 era de 2506 lei
In ce priveste primul capat de cerere tribunalul retine ca acesta vizeaza in esenta obligarea paratei la plata sumelor reprezentand diferenta intre pensia calculata in baza principiilor Legii 19/2000 si, ulterior, legii 263/2010, potrivit OUG 1/2011 (respectiv cu respectarea principiului contributivitatii) si pensia in plata la 31.12.2010, repusa in plata de legea 241/2013.
In solutionarea acestei solicitari tribunalul urmeaza a analiza, in primul rand, daca prin intrarea in vigoare a legii 241/2013 in patrimoniul reclamantilor s-a nascut vreun drept la o astfel de restituire.
   In aceasta analiza tribunalul urmeaza a avea in vedere, in primul rand, art. 1 din Legea 241/2013, ale carui dispozitii relevante prevad:
"(1) Pensiile recalculate sau revizuite, conform prevederilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor si ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniti din sistemul de aparare, ordine publica si siguranta nationala, aprobata prin Legea nr. 165/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, ale caror cuantumuri sunt mai mici decat cele cuvenite pentru luna decembrie 2010, se platesc in cuantumul cuvenit pentru luna decembrie 2010.
(2) Plata drepturilor banesti prevazute la alin. (1) se efectueaza incepand cu data de 1 octombrie 2013.
(3) In cazul in care beneficiarii pensiilor prevazute la alin. (1) au realizat stagii de cotizare dupa data inscrierii la pensie, cuantumul aferent acestora se adauga la cuantumul pensiei cuvenite pentru luna decembrie 2010, calculat conform alin. (1).
(4) Cuantumul pensiei cuvenite pentru luna decembrie 2010, prevazut la alin. (1), se mentine in plata pana cand cuantumul pensiei rezultat din inmultirea valorii punctului de pensie cu punctajul mediu anual acordat ca urmare a recalcularii sau revizuirii, conform prevederilor Legii nr. 119/2010 si ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 1/2011, aprobata prin Legea nr. 165/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, este mai mare decat cuantumul cuvenit pentru luna decembrie 2010. "
In opinia tribunalului trei sunt aspectele ce se desprind din analiza textului de lege invocat anterior si care prezinta relevanta sub aspectul solutionarii prezentei cauze, si anume:
1. Dispozitiile legii 241/2013 se aplica exclusiv acelei categorii de pensionari militari ale caror drepturi de pensie , asa cum au fost ele calculate in baza principiilor Legii 19/2000, sunt mai mici decat cele aflate in plata la nivelul lunii decembrie 2010.
Sub acest aspect, legea 241/2013 instituie o derogare de la principiile prevazute de Legea 19/2000, conform carora dreptul ca, in urma recalcularii, sa fie pastrat in plata cuantumul pensiei cel mai avantajos vizeaza exclusiv pensiile din sistemul public de pensii, respectiv cele intemeiate pe sistemul contributiv, intrucat numai in acest caz cuantumul pensiei poate fi considerat ca fiind un drept castigat.
Ori in situatia reclamantilor, foste cadre militare, ale caror pensii nu au fost determinate, anterior intrarii in vigoare a OUG 1/2011 in baza principiului contributivitatii (lucru de altfel imposibil, avand in vedere ca acestia nu au achitat niciodata contributii de asigurari sociale, anterior intrarii in vigoare a OUG 1/2011 si Legii 119/2011.
2. Dispozitiile de favoare ale legii 241/2014 se aplica incepand cu data de 1.10.2013, fiind de neconceput aplicarea retroactiva a acestora si
3. Cuantumul pensiei cuvenite pentru luna decembrie 2010 se mentine in plata pana cand cuantumul pensiei rezultat din inmultirea valorii punctului de pensie cu punctajul mediu anual acordat ca urmare a recalcularii sau revizuirii, conform prevederilor Legii nr. 119/2010 si ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 1/2011, aprobata prin Legea nr. 165/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, este mai mare decat cuantumul cuvenit pentru luna decembrie 2010
In consecinta, rezulta din economia textului de lege mentionat, ca acest cuantum este unul fix, neputand fi suspus vreunei indexari sau majorari ulterioare.
In ce priveste pretinsa incalcare a art. 1 din Protocolul 1 Aditional la Conventie, invocata de reclamant, tribunalul apreciaza ca o astfel de sustinere nu poate fi primita.
Astfel, Tribunalul retine de la bun inceput, odata cu reclamantul, ca atat salariul cat si pensia, odata incasate,  reprezinta conform practicii constante a Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) un “bun" in sensul art. 1 din Protocolul 1 Aditional astfel ca toate principiile aplicabile in general in cauzele interesand art. 1 din Protocolul 1 sunt in egala masura relevante cand vine vorba despre drepturile de pensie, fara insa ca aceasta sa insemne ca acesta garanteaza vreun drept la o pensie de un anumit cuantum (Andrejeva v. Letonia).
Cu toate acestea, instanta nu poate sa nu observe ca sustinerile reclamantului se bazeaza pe eronata interpretare a jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, intreaga motivare a cererii introductive plecand de la premisa similitudinii pana la identitate intre protectia acordata dreptului de proprietate ca "bun" in sensul art. 1 din Protocolul 1 Aditional si protectia de care se bucura drepturile de creanta prin prisma aceluiasi articol
Astfel, Art. 1 din Protocolul 1 Aditional prevede ca:
“Orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale.
Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decat pentru cauza de utilitate publica si in conditiile prevazute de lege si de principiile generale ale dreptului international.
Dispozitiile precedente nu aduc atingere dreptului Statelor de a adopta legile pe care le considera necesare reglementarii folosirii bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contributii, sau a amenzilor."
Tribunalul retine totusi ca, in acceptiunea Curtii Europene a Drepturilor Omului notiunea de "bun" in sensul primului alineat al art. 1 din Primul protocol aditional la Conventie are un inteles autonom, care nu este limitat la detinerea de bunuri fizice si este independent de clasificarile formale din legislatiile interne. O serie de alte drepturi si creante, ca de exemplu datoriile sau activele pot fi de asemenea considerate drepturi de proprietate in sensul reglementarii art. 1   din Protocolul 1 Aditional
Cu privire la acest aspect, Curtea a stabilit deja ca o creanta nu poate fi considerata ca avand valoare patrimoniala decat daca are o baza suficienta in dreptul intern, spre exemplu, atunci cand este confirmata printr-o jurisprudenta bine stabilita a instantelor (Kopecky c Slovaciei, par. 52)
Adoptand acceptarea comuna a acestui termen (bunuri mobile si imobile) Curtea a considerat de asemenea ca termenul bunuri se extinde si la drepturile pe care o persoana le poate dobandi, in special la activele din dreptul privat cum ar fi dreptul de a incheia contracte de chirie (Mellacher si altii c. Austriei) sau reclamatii financiare fondate pe neexecutarea obligatiilor comerciale sau pe necesitatea de a acoperi prejudicii (Raffineries greques Stran & Stratis Andreadis c. Greciei)
Termenul “bunuri" cuprinde si drepturile obtinute in cadrul unui regim de pensionare sau securitate sociala (Vasilopoulou c Greciei, 2002), o creanta a Statului (S.A. Dangeville c. Frantei, 2002) etc.
Trebuie cu toate acestea ca dreptul in cauza sa aiba un caracter precis definit, deoarece drepturile viitoare sau in curs de realizare nu intra sub protectia acestui articol.
Problema care trebuie asadar examinata este daca circumstantele particulare ale cauzei, privita ca un intreg, confera reclamantului dreptul la protectia conferita de art. 1 din Protocolul 1 Aditional la Conventie (Broniowski v. Poland (dec.) [GC], no. 31443/96, § 98, ECHR 2002-X).
Tribunalul retine sub acest aspect ca practica constanta a Curtii Europene a Drepturilor Omului este in sensul ca  este la latitudinea statului de a aprecia cuantumul drepturilor ce urmeaza a fi platite angajatilor sai din bugetul de stat. Ca asadar statul poate introduce, suspenda sau inceta plata unor anumite drepturi, prin edictarea unor modificari legislative adecvate. (Kechko v. Ucraina, dec. din 8.02.2006, par. 23)
In cauza  Vilho Eskelinen si altii Curtea a statuat ca nu exista un drept protejat de conventie la mentinerea in plata a unui salariu intr-un anumit cuantum  (Vilho Eskelinen and Others,  § 94)
De asemenea, tribunalul retine ca  in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului s-a mai retinut si faptul ca dreptul la pensie, fondat pe munca, poate in anumite circumstante sa fie asimilat dreptului de proprietate (Decizia T. impotriva Suediei - 1985). In aceasta situatie insa, dreptul garantat de art. 1 Protocolul nr. 1 aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale, nu este dreptul de a primi o anumita suma, intrucat aceasta poate fi supusa unor schimbari datorate in special modificarilor legislative.
Cu alte cuvinte tribunalul apreciaza, contrar celor sustinute de reclamant, ca in ce priveste cuantumul pensiei neincasate perioadele ulterioare intrarii in vigoare a Legii 119/2010 si anterior intrarii in vigoare a Legii 341/2013, acesta nu reprezenta un bun in sensul art. 1 din Protocolul 1 Aditional.
Urmeaza a fi analizat asadar daca reclamantul avea, la data formularii actiunii, macar o “speranta legitima" in sensul art. 1 din Protocolul 1 Aditional
Curtea a retinut prima data conceptul de “speranta legitima" in cauza Pine Valley Developments si altii c. Irlandei in care a decis ca exista speranta legitima din momentul in care autoritatile eliberasera un certificat de urbanism pe baza caruia reclamantii in cauza cumparasera un domeniu pe care vroiau sa-l amenajeze. Curtea a apreciat ca acest certificat, asupra caruia autoritatile nu puteau reveni, era un element al proprietatii in chestiune.
Curtea a apreciat ca ceea ce legitimeaza speranta este fie o hotarare judecatoreasca, chiar nedefinitiva, prin care sa fie recunoscut dreptul celui interesat, fie imprejurarea ca acesta se fondeaza de o maniera rezonabil justificata pe un act juridic avand o baza juridica solida si o incidenta asupra drepturilor de proprietate (Strech c. Marii Britanii, 2003)
Asadar, pentru a se putea vorbi despre existenta unei ,,sperante legitime", astfel cum aceasta notiune a fost dezvoltata in jurisprudenta Curtii Europene pentru Drepturile Omului trebuie avut in vedere ca atunci cand interesul patrimonial in discutie  apartine categoriei juridice de  ,,creanta", el nu poate fi considerat ca ,,valoare patrimoniala" si implicit ca ,,speranta legitima" decat daca are o baza suficienta in dreptul intern, spre exemplu o dispozitie legala sau daca existenta sa este confirmata printr-o jurisprudenta clara si concordanta  a instantelor nationale. [ CEDO (Marea Camera), Kopecky c/a Slovacia, Hotarare din 28 septembrie 2004, par. 35 si 48-52; Pressos Compania Naviera S.A si altii c/a Belgia, Hotarare din 20 noiembrie 1995, par.31; CEDO (Marea Camera), Draon c/a Franta, Hotarare din 6 octombrie 2005, par. 65-70; CEDO (Marea Camera), Maurice c/a Franta, Hotarare din 6 octombrie 2005, par.63-70].
         Criteriul decisiv al unei ,,sperante legitime", protejate de primul Protocol este reprezentat de existenta unui baze suficiente in dreptul intern, astfel cum este interpretat de instantele nationale [CEDO (Marea Camera), Kopecky, precit, par. 50 si 54; CEDO, Jantner c/a Slovacia, Hotarare din 4 martie 2003, par. 27-33]
Ori in cauza se retine, asa cum s-a aratat, ca legea 241/2013 cuprinde dispozitii ce urmeaza a se aplica tranzitoriu, si numai ulterior intrarii sale in vigoare astfel incat, in lipsa oricarei baze legale in dreptul interne, nu se poate aprecia ca reclamantul ar justifica macar o speranta legitima la acordare diferentelor solicitate, iar speranta simpla, nelegitimata in nici un fel, nu intra sub protectia art. 1 din Protocolul 1 Aditional la Conventie
In ce priveste pretinsa discriminare invocata de reclamant, tribunalul retine ca discriminarea, pentru a exista,  presupune tratarea diferita a unor persoane aflate in situatii identice sau comparabile si lipsa unei justificari obiective pentru un asemenea tratament.
Ori in situatia particulara a reclamantului tribunalul retine ca acesta nu se afla nici in vreo situatie identica, si nici macar comparabila ca a celor doua categorii de pensionari, fata de care pretinde ca ar fi discriminat.
Astfel, fata de prima categorie, cei care beneficiaza de hotarari judecatoresti irevocabile, tribunalul retine ca reclamantul, desi aparent se afla intr-o situatie comparabila cu a acestora, nu poate invoca vreo discriminare cata vreme exista o justificare obiectiva a tratamentului diferentiat, constand in existenta unei hotarari judecatoresti irevocabile, ce stabileste un anumit cuantum al pensiei
In ce priveste cea de-a doua categorie invocata, cea a pensionarilor ale caror drepturi de pensie au crescut prin revizuirea acestora potrivit principiilor Legii 19/2000, tribunalul apreciaza ca fata de acestia reclamantul nu se afla in vreo situatie identica sau comparabila.
Astfel, pensia de care acestia beneficiaza este o pensie contributiva, determinata ca efect al asimilarii lor cu persoanele ce au contribuit la sistemul public de pensii
In ce il priveste pe reclamant, pensia in cuantumul stabilit de Legea 241/2014 este una stabilita in favorem, pentru o perioada limitata de timp, fara legatura cu drepturile castigate prin cotele platite la un sistem contributiv de pensii (fiindca, asa cum s-a aratat, militarii nu au contribuit la sistemul de asigurari sociale).
In ce priveste capatul de cerere privind indexarea pensiilor tribunalul retine ca pensiile reclamantilor, asa cum au fost ele stabilite in baza OUG 1/2011 si Legii 119/2010, sunt recalculate ori de cate ori apar modificari in valoarea punctului de pensie utilizata la determinarea acestora, ca urmare a indexarii acestei valori functie de rata inflatiei, conform cu prevederile Legii 263/2010.
Imprejurarea insa ca reclamantii beneficiaza de un cuantum al pensiei diferit de cel cuvenit potrivit Legii 263/2010, face ca efectele acestor indexari sa nu poata fi percepute direct, ele avand ca efect doar majorarea pensiei contributive, nepurtand conduce in vreun fel la majorarea cuantumului stabilit tranzitoriu prin Legea 241/2013.
Numai dupa ce cuantumul pensiei contributive va depasi cuantumul stabilit in favorem prin legea 241/2013, efectele acestor indexari vor fi percepute in mod direct de catre reclamant.
Drept urmare, avand in vedere si dispozitiile fara echivoc ale art. 1 alin 1 din Legea 241/2013, conform carora cuantumul mentinut in plata este unul fix, respectiv cel din luna decembrie 2010, ce nu poate suferi modificari decat ca urmare a efectuarii unor stagii de cotizare ulterioare deschiderii dreptului la pensie, actiunea reclamantului se dovedeste ca nefondata si sub acest aspect.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII

HOTARASTE Respinge actiunea formulata de reclamantul P.V., domiciliat in _., str. _. nr. _, jud. Ilfov, prin S.C.M.D. in contradictoriu cu paratii M.A.N. cu sediul in _, str. _ nr. _., sect. _. si C.S.P. a MApN cu sediul in _., str. _.. nr. _., sect__ca nefondata
Cu apel in 30 zile de la comunicare, cererea de apel urmand a fi depusa la Tribunalul Ilfov
Pronuntata in sedinta publica de la 08 Octombrie 2014

PRESEDINTE,      ASISTENT JUDICIAR,  ASISTENT JUDICIAR, GREFIER
                   C.A.M.                        M.M.                          P.R.L.                                P.M. A.C. 10 Octombrie 2014