Drept. Civil. Contestatia in anulare

     
     
     Drept. Civil. Contestatia in anulare
     
     
     Contestatia in anulare speciala reglementata de art. 318 din Codul de procedura civila, constituie o cale extraordinara de atac ce poate fi exercitata in cazurile si conditiile prevazute de lege. In afara cadrului expres prevazut de acest text legal nu se poate aprecia, intrucat s-ar incalca puterea de lucru judecat - efect al hotararii irevocabile.
     Motivul contestatiei referitor la savarsirea unor greseli materiale de catre instanta de recurs care au avut drept rezultat pronuntarea hotararii ce se contestata are in vedere greseli legate de aspecte formale ale judecatii. Astfel cum s-a statuat constant in literatura si practica de specialitate, notiunea de greseala materiala se afla la limita dintre erorile materiale, pentru care se poate urma procedura prevazuta de art. 281 din Cod, si greselile de judecata.
     Astfel cum rezulta din dezvoltarea primului motiv al contestatiei, contestatorii au sustinut ca pretinsa eroare a instantei de recurs a constat in aprecierea imprejurarilor legate de apartenenta terenului la patrimoniul CAP si la consecintele acestei imprejurari cu privire la aspectele legate de posesia exercitata de paratii contestatori si la incidenta deciziei V/2006 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Acest aspect care priveste atat situatia de fapt a terenului la un moment dat, cat si aplicarea unor norme obligatorii constituie aspecte ale judecatii fondului cauzei. Greseala pretinsa de catre contestatori tinde in mod evident, daca s-ar aprecia ca intemeiata sub aspectul calificarii ei, la schimbarea acestor elemente cu consecinta modificarii solutiei. Din acest motiv, ea trebuie calificata ca o pretinsa greseala de judecata si nu ca o greseala materiala vizata de art. 318 teza I din Cod.
     Omisiunea necercetarii unuia din motivele de casare sau modificare, vizata de art. 318 teza a doua din Cod trebuie sa se refere strict la motivele de casare sau modificare si sa se datoreze unei greseli. Din acest motiv, se admite constant ca instanta de recurs este indreptatita sa grupeze motive care necesita aceleasi argumente si sa raspunda acestora printr-un considerent comun. Raportand acest al doilea motiv al contestatiei la considerentele deciziei contestate, tribunalul retine ca instanta de recurs a raspuns tututor subpunctelor de la primul motiv de recurs, in mod explicit, respectiv la fila 15 din decizie.
     Tribunalul retine ca este gresita interpretarea data de contestatori art. 304/1 din Cod, in sensul ca acest text legal impune obligatia instantei de analiza cauza sub toate aspectele, intrucat textul are in vedere posibilitatea invocarii si altor motive decat cele de la art. 304 din Cod. Altfel, spus, partea interesata poate invoca orice motiv (de nelegalitate sau netemeinicie, pentru cazurile vizate de art. 304/1) chiar daca nu se incadreaza in prevederile art. 304, iar instanta de recurs este tinuta sa il analizeze. Textul nu impune o obligatie generala a instantei de recurs de a analiza cauza sub toate aspectele, chiar neinvocate, intrucat si in faza judecatii in recurs sunt aplicabile prevederile art. 129 alin. 6, art. 294 prin raportare la art. 316 din Cod - materializare a disponibilitatii procesului civil.
     
     La data de 1 iulie 2011, sub nr. 3074/90/2011, contestatorii T. N. si T. G., in contradictoriu cu intimatii M. G., Comisia Locala pentru aplicarea Legii fondului funciar B. si Comisia Judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate V., au formulat contestatie in anulare impotriva deciziei civile nr. 820/R din 6 iunie 2011, pronuntata de Tribunalul Valcea, in dosarul nr. 11574/288/2009, solicitand anularea deciziei, admiterea recursului, respingerea actiunii reclamantului intimat si admiterea cererii reconventionale.
     In motivarea contestatiei, contestatorii au sustinut ca decizia este rezultatul unor greseli materiale si instanta de recurs a omis sa cerceteze unele motive de recurs in sensul art. 318 din Codul de procedura civila.
     In dezvoltarea primului motiv al contestatiei, contestatorii au sustinut ca instanta de recurs a savarsit unele erori care se reflecta in considerentele si dispozitivul deciziei si care au condus la stabilirea eronata a situatiei de fapt. In mod concret, contestatorii au precizat ca desi au facut dovada ca stapanesc terenurile in litigiu din anul 1972, neintrerupt, public si sub nume de proprietar in sensul dispozitiilor referitoare la uzucapiunea de lunga durata, in mod eronat instanta de recurs a statuat terenul a facut parte din patrimoniul CAP anterior anului 1989 astfel incat posesia exercitata nu putea fi opusa adevaratului proprietar si nu erau aplicabile nici dispozitiile deciziei nr. V/2006 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
     Procedand in acest mod, instanta de recurs a incalcat dreptul contestatorilor la un proces echitabil reglementat de art. 6 din Conventia europeana a drepturilor omului, potrivit sustinerilor contestatorilor.
     In dezvoltarea celui de-al doilea motiv al contestatiei, contestatorii au sustinut ca instanta de recurs nu a analizat nici unul din motivele de recurs care au fost intemeiate pe prevederile art. 304 pct. 7 si 9, 304/1 si 312 din Codul de procedura civila, considerentele deciziei rezumandu-se la o fraza. In acest sens, contestatorii au precizat ca au formulat cinci motive de recurs amplu motivate, instanta de recurs nu a analizat nici unul din aceste motive, in sensul ca din subpunctele formulate la primul motiv a analizat numai unul din acestea, nu a analizat motivul de recurs referitor la pretinsa incalcare de catre prima instanta a art. III alin. 2/1 din Legea nr. 18/1991, art. 23, 24 din aceeasi lege, art. 8 din Decretul nr. 42/1990 si art. 9 alin. 2 din Regulament, motivul de recurs referitor la neanalizarea tuturor motivelor de nulitate a titlului emis reclamantului, precum si cel referitor la gresita obligare a contestatorilor la ridicarea constructiilor.
     De asemenea, contestatorii au sustinut ca instanta de recurs nu a avut in vedere motivul de recurs intemeiat pe art. 304/1 din Cod care obliga instanta sa analizeze cauza sub toate aspectele.
     Prin intampinarea formulata in cauza, intimatul reclamant a solicitat respingerea contestatiei in anulare, sustinand ca in fapt contestatia reprezinta un veritabil recurs la recurs, ca in temeiul art. 318 din Cod nu pot fi repuse in discutie aspectele deja judecate si ca instanta de recurs a analizat toate motivele de recurs astfel cum rezulta din paginile 14-16 din decizie.
     Contestatia in anulare a fost formulata in termenul prevazut de art. 319 alin. 2 teza I din Codul de procedura civila.
     Contestatia a fost legal timbrata.
     S-a dispus atasarea dosarului in care a fost pronuntata decizia contestata.
     Analizand contestatia in anulare in raport de motivele invocate si de dispozitiile legale aplicabile, respectiv cele cuprinse in art. 318 din Codul de procedura civila, tribunalul o apreciaza ca nefondata, pentru considerentele care vor fi expuse in continuare.
     Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Rm.Valea sub numarul 469/288/2008, reclamantul M. G. in contradictoriu cu paratii T. N. si T. G., a solicitat ca, prin hotararea ce se va pronunta, sa fie obligati sa-i respecte proprietatea si posesia asupra terenului in suprafata de circa 1300 m.p. situat in pct."Caminul Casei", format din doua parcele, respectiv o parcela avand categoria de folosinta curti-constructii, cu vecinii: Valea Berzei, drumul comunal, rest proprietate, M. E. si o alta parcela teren arabil, cu vecinii: rest proprietate, drumul comunal, T. G., M. E., si obligarea paratilor sa ridice constructiile si lucrarile edificate fara drept pe terenul individualizat mai sus, sau sa fie autorizat reclamantul sa desfiinteze aceste lucrari pe cheltuiala paratilor, cu cheltuieli de judecata.
      A motivat reclamantul ca terenul  din pct. "Caminul Casei" a fost dobandit de mama sa, M. V. ( fosta T.), de pe urma mamei acesteia, T. D.A., prin titlul de proprietate nr. 67/2335/26 iulie 1994, transcris in registrul de publicitate imobiliara. Urmare a decesului autoarei sale, prin sentinta civila nr. 982/20 noiembrie 2007, ramasa definitiva prin nerecurare, terenul din pct."Caminul Casei" i-a fost atribuit in proprietate exclusiva. Paratii refuza sa-i respecte dreptul de proprietate asupra terenului, pe care il ocupa in mod abuziv si pe care au edificat, fara autorizatii, mai multe constructii provizorii.
     Pe cale reconventionala, paratii au solicitat ca, in contradictoriu si cu paratele Comisia Locala pentru aplicarea legilor fondului funciar B. si Comisia Judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor V., sa se constate nulitatea absoluta partiala a titlului de proprietate nr. 67/2335/26 iulie 1994, emis mamei reclamantului, T. V., intrucat reconstituirea facuta in favoarea mamei reclamantului s-a realizat pe un amplasament gresit, pe amplasamentul detinut de bunica paratului T. N., T. G..
     Prin cererea depusa la dosar la data de 09.01.2009 (filele 156-160 din dosarul initial), intitulata ,, precizare,, paratii-reclamanti au dezvoltat motivele de fapt si de drept ale cererii reconventionale. In acest sens, au aratat ca instanta de fond trebuie sa analizeze motivele de nulitate a titlului de proprietate nr. 67/2335 din 26 iulie 1994, emis pe numele lui T. D. A., prin prisma prevederilor Legii nr.247/2005, care a modificat si completat prevederile Legii nr.18/1991, ale Legii nr.169/1997 si pe cele ale Legii nr.1/2000.
     S-a sustinut ca paratul M. G. nu este persoana indreptatita la reconstituirea dreptului de proprietate,  acesta nu a predat terenul la CAP si nici nu a mostenit un astfel de teren, astfel ca titlul sau de proprietate a fost emis cu incalcarea prevederilor legale.
     Reiterand argumentele din cererea reconventionala, paratii-reclamanti au sustinut, in plus, faptul ca stapanesc terenul din anul 1970 pana in prezent, si      l-au avut inscris la rolul agricol.
     Invocand prevederile art.23 si 24 din Legea nr.18/1991, precum si pe cele ale art.8 din Decretul lege 42/1990 si art.9 alin.2 din Regulamentul de aplicare a Legii nr.18/1991, paratii-reclamanti considera ca sunt indreptatiti sa li se atribuie lor in proprietate intregul teren pe care se afla casa de locuit si anexele gospodaresti, fostul proprietar putand fi despagubit in conditiile art.24 alin.2 din Legea nr.18/1991 de catre cele doua comisii de fond funciar, care au atributii in acest sens.
     Prin aceeasi cerere, paratii-reclamanti au solicitat sa se constate ca au dobandit dreptul de proprietate asupra terenului in suprafata de 1300 m.p., situat in pct."Caminul casei", prin uzucapiunea de 30 de ani.
     Prin incheierea de sedinta din data de 03.02.2009, instanta a calificat pct.2 din cererea formulata de paratii-reclamanti si intitulata "precizare", privind constatarea dobandirii dreptului de proprietate asupra terenului in litigiu prin uzucapiune, ca fiind de modificare a cererii reconventionale, si, retinand ca aceasta nu putea fi facuta, potrivit art.132-134 C.pr.civila, dupa prima zi de infatisare decat cu acordul celeilalte parti, i-a decazut pe paratii T. din dreptul de a modifica cererea reconventionala, potrivit art. 135 C.pr.civila.
     Prin sentinta civila nr.2269/17.03.2009 a fost respinsa exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei T. G., a fost admisa in parte cererea formulata de reclamantul M. G. si cererea reconventionala formulata de parati  T., iar pe cale de consecinta,  paratii T. au fost obligati sa respecte proprietatea si posesia reclamantului asupra terenului in suprafata de 825 m.p. situat in pct."Caminul Casei" din comuna Budesti, cu vecinii: drum satesc, paratii, drum judetean, T. G., identificat de expert  pe anexa 2 (fila 178) cu contur albastru, sa-si ridice cotetele, patulul, WC-ul si fanarul de pe terenul susmentionat sau, in caz contrar, reclamantul fiind autorizat sa le desfiinteze pe cheltuiala paratilor, lucrari evaluate de expert la 3.620,14 lei; s-a constatat nulitatea partiala a titlului de proprietate nr.67/2335/26.07.1994 emis de pe urma autoarei T. D. A., mama reclamantului T. V., pentru  de 500 m.p.  teren, aferent casei paratilor, identificat  de expert  in anexa 2 (fila 178) cu contur  galben; paratii T.  au fost obligati  la 2518 lei cheltuieli de judecata catre reclamant.
      Impotriva sentintei, paratii T. N. si T. G. au declarat recurs, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
     Prin decizia civila nr.978/R/02.07.2009, pronuntata de Tribunalul Valcea, a fost admis recursul declarat de paratii T. N. si T. G. impotriva sent.civ.nr.2269/17.03.2009 a Judecatoriei Rm.Valcea, care a fost casata in parte si s-a trimis cauza spre rejudecare cu privire la fondul actiunii principale si a cererii reconventionale, la aceeasi instanta de fond, fiind mentinuta solutia pronuntata asupra exceptiei privind lipsa calitatii procesuale pive a paratei-reclamante T.G..
     In rejudecare, cauza a fost din nou inregistrata pe rolul Judecatoriei Rm.Valcea sub numarul 11574/288/2009.
     Prin incheierea de sedinta din data de 10.12.2009, instanta a dispus, in temeiul disp.art.164 C.pr.civ., conexarea dosarului nr.1208/288/2009 cu prezentul dosar.
     Prin cererea conexa, ce formeaza obiectul dosarului nr.1208/288/2009, reclamantii T. N. si T. G. au chemat in judecata pe paratul M. G., solicitand ca, prin sentinta ce se va pronunta, sa se constate ca au dobandit prin uzucapiune proprietatea terenului in suprafata de 1325 m.p., situat in com.Budesti, pct."Caminul casei", avand ca vecini: V -T. G., S- drum judetean, E - drum satesc, N - M. G..
     Prin sentinta civila nr.10692/17.11.2010 pronuntata de Judecatoria Rm Valcea, a fost admisa, in parte actiunea principala precizata la termenul de judecata din data de 11.11.2010, a fost admisa in parte cererea reconventionala formulata de paratii-reclamanti  T. N. si T. G. (filele 18-19 din dosarul initial, nr. 469/288/2008), s-a constat nulitatea partiala a titlului de proprietate nr. 67/2335/26 .07.1994, emis de Comisia Judeteana V. in favoarea mamei reclamantului-parat M. G., respectiv numita T. V., in calitate de mostenitoare a autoarei sale, T. D. A., in ceea ce priveste suprafata de 500 m.p.  teren situat in pct." Valea Berzei"( Caminul Casei) din comuna B., jud. V., compus din suprafata S2(colorata cu galben)=421,24 mp si suprafata S4(colorata cu albastru)= 78,76 mp, astfel cum se  identifica in anexa nr. 3 la raportul de expertiza tehnica-completare intocmit de expert  (fila 150 din prezentul dosar, nr. 11574/288/2009) si insusit de expertul observator .
     De asemenea, au fost obligati  paratii-reclamanti  T. N. si T.G. sa respecte reclamantului-parat M. G. proprietatea si posesia asupra terenului in suprafata de 823 m.p., situat in pct." Valea Berzei"( Caminul Casei) din comuna B., jud. V., compus din suprafata S3 (colorata cu rosu)=71,82 mp si suprafata S5(colorata cu portocaliu)= 751,35 mp, astfel cum se  identifica in anexa nr. 3 la raportul de expertiza tehnica-completare intocmit de expert (fila 150 din prezentul dosar, nr. 11574/288/2009) si insusit de expertul observator ; sa-si ridice constructiile - cotete pentru pasari si porci, WC, patul, si grajd-fanar, de pe terenul in suprafata de 823 m.p., sau, in caz contrar,  autorizeaza pe reclamantul-parat M. G. sa le desfiinteze pe cheltuiala paratilor-reclamanti, lucrari evaluate la suma de 3620,14 lei de catre expert .
     A fost respinsa in rest actiunea principala precizata la termenul de judecata din data de 11.11.2010, formulata de reclamantul-parat M. G., ca neintemeiata, respinsa in rest cererea reconventionala formulata de paratii-reclamanti  T. N. si T. G. (filele 18-19 din dosarul initial, nr. 469/288/2008), ca neintemeiata precum si cererea conexa formulata de reclamantii T. N. si T. G.( filele 2,3 din dosarul nr. 1208/288/2009), ca neintemeiata.
     Impotriva sentintei civile nr.10692/17.11.2010 au declarat recurs paratii T. N. si T. G.  pe care au apreciat-o netemeinica si nelegala.
     Astfel, sentinta instantei de fond  este lipsita de temei legal fiind data  cu incalcarea si aplicarea gresita a legii, necesitand modificarea acesteia in temeiul art.304 pct.9 cod proc.civ.
     Instanta a respins gresit cererea de constatare a uzucapiunii si a incalcat dispozitiile art.315 cod proc.civ.
     Din declaratiile  martorilor si raspunsurile la interogatorii rezulta ca de la data primirii in CAP a intrat in posesia terenului, l-a inscris la rolul agricol si a exercitat toate prerogativele dreptului de proprietate, comportandu-se  c ca adevarati proprietari, in mod public, neintrerupt si netulburat, stapanindu-l de peste 30 de ani si pe care au edificat locuinta si anexele gospodaresti, curtea si gradina casei, iar Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin decizia  nr.V/2006, pronuntata intr-un recurs in interesul legii, a statuat cu privire la situatia curgerii termenului de prescriptie sub incidenta Legilor 58/1974 si 59/1974 ca termenul de prescriptie pentru dobandirea proprietatii prin uzucapiune nu a fost intrerupt, stapanirea fiind o stare de fapt, iar circulatia juridica a terenurilor o problema distincta.
     Instanta de casare a stabilit ca toarte aceste aspecte sa fie verificate de instanta de fond, dispozitii obligatorii conform art.315 cod proc.civ.
      Motivarea instantei de fond  ca terenul a fost in CAP si din acest motiv nu sunt indeplinite conditiile uzucapiunii nu are relevanta si contravine probatoriului.
     De asemenea, instanta de fond  a incalcat si a aplicat total eronat prevederile art.III alin.21 din Legea 18/1991 republicata, art.23, 24 din Legea 18/1991, art.8 din Decretul Lege 42/1990,  conform art.9 din Regulament a admis numai partial cererea noastra  de nulitate titlu doar pentru suprafata de 500 mp si nu pentru toata suprafata de 1300 mp situati in pct."Caminul casei".
     Au primit terenul de la CAP pe care au construit locuinta si au edificat intreaga gospodarie fapt pentru care, potrivit dispozitiilor  art.23 din Legea 18/1991  terenul trebuie sa le ramana in proprietate. Fostii proprietari, reclamantii, au posibilitatea sa fie despagubiti conform art.24  ain.2 din Legea 18/1991.
     In aceasta situatie, instanta trebuia sa admita  nulitatea titlului de proprietate pentru intreaga suprafata  de 1300 mp din punctul "Caminul casei" si nu doar pentru 500 mp, intrucat intreaga suprafata are acelasi regim juridic si sa analizeze si sa se pronunte pe faptul ca reclamantul nu este persoana indreptatita la reconstituire conform legislatiei funciare, titlul este emis cu incalcarea prevederilor legale, iar reconstituirea dreptului de proprietate s-a facut in favoarea unei persoane care nu a avut terenul  in proprietate predat la CAP si nici nu a mostenit teren.
     Cu incalcarea si aplicarea gresita a legii a dispus instanta sa se ridice constructiile de pe terenul in suprafata de 823 mp.
     Un alt motiv de casare, care atrage modificarea sentintei conform art.304 pct.7 cod proc.civ., este dat de faptul ca sentinta nu cuprinde motivele pe care se sprijina si, mai mult, cuprinde motive contradictorii si straine de natura pricinii.
     Nemotivarea hotararii, in jurisprudenta CEDO, reprezinta o incalcare a dreptului la un proces echitabil  prevazut si garantat de art.6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului
     Astfel, motivarea instantei se restrange la doua fraze, care, in plus, sunt contradictorii si lipsite de logica juridica.
      Mai mult,  instanta  nu a dat eficienta rolului sau activ si a prevederilor art.84 si art.129 cod proc.civ., decazandu-i in mod nelegal din probele admise.
      Nu s-a pronuntat si nu a analizat in considerente exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a  paratei T. G., nu analizeaza motivele de nulitate  a titlului invocate prin cererea reconventionala si precizarea cererii.
      In temeiul dispozitiilor art.3041 cod proc.civ.  solicita instantei sa examineze toate probele administrate in fata instantei de fond si apararile formulate.
      Din toate probele dosarului, inclusiv declaratii de martori si raspunsuri la interogatorii, cat si raportul de expertiza, rezulta temeinicia cererii  de anulare a titlului de proprietate pentru intreaga suprafata de 1300 mp in punctul"Caminul casei".
      Prin aceasta sentinta li s-a adus o vatamare evidenta  a dreptului la un proces echitabil , astfel cum este reglementat de art.6 din CEDO.
      Prin decizia civila nr. 820/R din 6 iunie 2011, Tribunalul Valcea a respins recursul ca nefondat si a obligat pe recurenti la plata cheltuielilor de judecata catre intimatul reclamant.
     In considerentele deciziei, s-a retinut ca examinand sentinta civila prin prisma criticilor invocate de recurenti si sub toate aspectele conform dispozitiilor art.3041cod proc.civ., recursul a fost apreciat ca fiind  nefondat.
      Primul motiv de casare invocat se intemeiaza pe dispozitiile art.304 pct.9 cod proc.civ., apreciind recurentii ca instanta de fond a facut o gresita aplicare a dispozitiilor legale care privesc prescriptia achizitiva, a dispozitiilor art.315 cod proc.civ. precum si a dispozitiilor art.III alin.21 din Legea 18/1991 republicata, art.23, 24 din Legea 18/1991, art.8 din Decretul Lege 42/1990.
      Este neintemeiat acest motiv de recurs, instanta de fond a analizat indeplinirea conditiilor privind dobandirea dreptului de proprietate prin implinirea termenului de prescriptie achizitiva.
     Corect a retinut instanta, fata de imprejurarea ca in perioada anterioara anului 1989, terenul detinut de paratii-reclamanti facea parte din patrimoniul C.A.P., ca posesia exercitata de catre acestia nu poate fi opusa reclamantului-parat, cata vreme acesta nu a avut la dispozitie nici un mijloc juridic pentru a face acte care sa intrerupa cursul prescriptiei achizitive, astfel ca nu i se poate imputa faptul ca ar fi stat in pasivitate in perioada respectiva.
     Aceasta  imposibilitate obiectiva absoluta a reclamantului-parat de a redobandi posesia bunului sau(sau chiar proprietatea) in perioada comunista face inaplicabile dispozitiile art.1890 C.civ..
     Decizia nr.IV/2006 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie intr-un recurs in interesul legii, cu privire la curgerea termenului de prescriptie sub incidenta Legilor 58/1974 si 59/1974, nu a avut in vedere terenurile preluate de cooperativa agricola de productie.
     In privinta titlului de proprietate emis reclamantului parat, instanta a verificat legalitatea acestui titlu si in mod corect a facut aplicarea dispozitiilor art. 24 din Legea 18/1991, limitand terenul recurentilor-parati la 500 mp., conform actului de atribuire provenit de la C.A.P.. Actul de vanzare-cumparare  prevede atribuirea suprafetei cu lungimea de 50 ml si latimea de 10 ml(f.55 dosar initial), insa recurentii-parati au ocupat intreaga suprafata de teren de 1323 m.p., pe care au imprejmuit-o cu gard, teren pe care il detin si in prezent.
     Motivele de nulitate invocate de paratii-recurenti, ca reclamantul nu este persoana indreptatita la reconstituire conform legislatiei funciare, titlul este emis cu incalcarea prevederilor legale, iar reconstituirea dreptului de proprietate s-a facut in favoarea unei persoane care nu a avut terenul  in proprietate predat la CAP si nici nu a mostenit teren, au fost analizate de instanta pe larg.
     Astfel, a retinut instanta ca autoarea reclamantului a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenul care a apartinut mamei acesteia si pe care aceasta din urma l-a inscris in cooperativa agricola de productie. Titlul de proprietate a fost emis cu respectarea dispozitiilor fondului funciar, in temeiul cererii de reconstituire a dreptului de proprietate si avand in vedere evidentele agricole din perioada 1959 -1960.
     Nici motivul de recurs  prevazut de art.304 pct.7 cod proc.civ., sustinut de afirmatia ca sentinta instantei de fond nu cuprinde argumentele pe care se sprijina si, mai mult, ar cuprinde motive contradictorii si straine de natura pricinii nu poate fi primit.
     Sentinta civila 10692/17.11.2010 este pe larg motivata, instanta a raspuns argumentelor invocate de fiecare dintre parti, a analizat si solutionat toate capetele de cerere. Nu  cuprinde motive contradictorii si nici straine de natura pricinii, argumentatia este logica si legala. Pentru acest motiv nici recurentii nu au putut exemplifica aceste motive contradictorii si straine de natura pricinii.
     Exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei T.  G. a fost solutionata in primul ciclu procesual si cu privire la care instanta de control judiciar, prin decizia 978/02.07.2009, a stabilit ca a fost corect solutionata mentinand aceasta solutie. In aceasta situatie, conform dispozitiilor art.315 cod proc.civ., instanta de fond nu trebuia sa o mai analizeze.
     Probatoriul administrat este complet, in mod corect a interpretat instanta aceste probe stabilind corect situatia de fapt, astfel ca este nefondata sustinerea recurentilor ca le-ar fi fost incalcat dreptul la un proces echitabil prevazut de art.6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
     Raportand motivele prezentei contestatii la continutul deciziei, tribunalul retine in primul rand ca primul motiv este neintemeiat.
     Contestatia in anulare speciala reglementata de art. 318 din Codul de procedura civila, constituie o cale extraordinara de atac ce poate fi exercitata in cazurile si conditiile prevazute de lege. In afara cadrului expres prevazut de acest text legal nu se poate aprecia, intrucat s-ar incalca puterea de lucru judecat - efect al hotararii irevocabile.
     Motivul contestatiei referitor la savarsirea unor greseli materiale de catre instanta de recurs care au avut drept rezultat pronuntarea hotararii ce se contestata are in vedere greseli legate de aspecte formale ale judecatii. Astfel cum s-a statuat constant in literatura si practica de specialitate, notiunea de greseala materiala se afla la limita dintre erorile materiale, pentru care se poate urma procedura prevazuta de art. 281 din Cod, si greselile de judecata.
     In speta, chiar contestatorii motiveaza acest prim motiv pe greseli materiale care au condus la stabilirea eronata a situatiei de fapt. Ori situatia de fapt constituie un element la cercetarii fondului, deci al judecatii, astfel incat orice pretinsa greseala legata de stabilirea situatiei de fapt din litigiu constituie o greseala de judecata si nu una materiala, vizata de art. 318 din Codul de procedura civila.
     Astfel cum rezulta din dezvoltarea primului motiv al contestatiei, contestatorii au sustinut ca pretinsa eroare a instantei de recurs a constat in aprecierea imprejurarilor legate de apartenenta terenului la patrimoniul CAP si la consecintele acestei imprejurari cu privire la aspectele legate de posesia exercitata de paratii contestatori si la incidenta deciziei V/2006 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Acest aspect care priveste atat situatia de fapt a terenului la un moment dat, cat si aplicarea unor norme obligatorii constituie aspecte ale judecatii fondului cauzei. Greseala pretinsa de catre contestatori tinde in mod evident, daca s-ar aprecia ca intemeiata sub aspectul calificarii ei, la schimbarea acestor elemente cu consecinta modificarii solutiei. Din acest motiv, ea trebuie calificata ca o pretinsa greseala de judecata si nu ca o greseala materiala vizata de art. 318 teza I din Cod.
     Cel de-al doilea motiv al contestatiei este de asemenea neintemeiat. Astfel, contestatorii au sustinut ca instanta de recurs nu a analizat motivele de recurs si in specxila, cele de la la subpunctele formulate in cadrul primului motiv, aplicarea eronata de catre prima instanta a unor texte din legea nr. 18/1991, Decretul lege nr. 42/1990 si Regulament, neanalizarea de catre prima instanta a tuturor motivelor de nulitate a titlului intimatului reclamant si solutionarea gresita a capatului de cerere privind ridicarea constructiilor.
     Cu privire la acest motiv, tribunalul retine ca omisiunea necercetarii unuia din motivele de casare sau modificare, vizata de art. 318 teza a doua din Cod trebuie sa se refere strict la motivele de casare sau modificare si sa se datoreze unei greseli. Din acest motiv, se admite constant ca instanta de recurs este indreptatita sa grupeze motive care necesita aceleasi argumente si sa raspunda acestora printr-un considerent comun. Raportand acest al doilea motiv al contestatiei la considerentele deciziei contestate, tribunalul retine ca instanta de recurs a raspuns tuturor subpunctelor de la primul motiv de recurs, in mod explicit, respectiv la fila 15 din decizie. In acest sens, tribunalul retine ca in cadrul primului motiv de recurs, recurentii contestatori au invocat critici referitoare la gresita aplicare de catre prima instanta a unor prevederi legale, la gresita solutionare a cererii de constatarea a dreptului de proprietate al contestatorilor prin uzucapiune si a cererii de ridicare a constructiilor. Toate aceste critici au fost analizate explicit de catre instanta de recurs, astfel incat nu se poate retine o omisiune in sensul art. 318 din Cod.
     De asemenea, in continuarea considerentelor deciziei sunt analizate explicit si celelalte motive de recurs legate de nulitatea titlului intimatului sub toate aspectele invocate, respectiv neindreptatirea intimatului la reconstituire, incalcarea prevederilor legale la emiterea titlului, imprejurarea ca intimatul nu a detinut terenul anterior cooperativizarii si nu s-a inscris in CAP.
     Tribunalul mai retine ca in finalul contestatiei contestatorii invoca necercetarea motivului de recurs intemeiat pe prevederile art. 304/1 din Cod care impune instantei obligatia de a analiza cauza sub toate aspectele.
     Cu privire la acest aspect, tribunalul constata in primul rand ca instanta de recurs a analizat recursul in toate limitele in care a fost investita.
     In al doilea rand, tribunalul retine ca este gresita interpretarea data de contestatori art. 304/1 din Cod, in sensul ca acest text legal impune obligatia instantei de analiza cauza sub toate aspectele, intrucat textul are in vedere posibilitatea invocarii si altor motive decat cele de la art. 304 din Cod. Altfel, spus, partea interesata poate invoca orice motiv (de nelegalitate sau netemeinicie, pentru cazurile vizate de art. 304/1) chiar daca nu se incadreaza in prevederile art. 304, iar instanta de recurs este tinuta sa il analizeze. Textul nu impune o obligatie generala a instantei de recurs de a analiza cauza sub toate aspectele, chiar neinvocate, intrucat si in faza judecatii in recurs sunt aplicabile prevederile art. 129 alin. 6, art. 294 prin raportare la art. 316 din Cod - materializare a disponibilitatii procesului civil.
     Pentru considerentele anterioare, tribunalul va respinge contestatia ca nefondata.
     Potrivit art. 274 din Codul de procedura civila, tribunalul ii va obliga pe contestatori la plata sumei de 500 lei, cheltuieli de judecata catre intimatul reclamant, constand in onorariu de avocat, potrivit chitantei de la dosar.
     
     Tribunalul Valcea, decizia civila nr. 123/R din 30 ianuarie 2012