Drept civil. Fond funciar

     Drept civil. Fond funciar
     I. La data ramanerii irevocabile a sentintei nr. 33/1958 (2 aprilie 1958), in privinta puterii sale executorii si a puterii de lucru judecat, erau aplicabile prevederile art. 404 din Codul de procedura civila adoptat in septembrie 1865, Decretul nr. 167/1958 intrand in vigoare ulterior. Potrivit art. 404 din Cod, o hotarare care nu era executata timp de 30 de ani isi pierdea puterea de lucru judecat si puterea executorie.
     Rezulta ca sub aspectul puterii de lucru judecat, sentinta a pierdut acest efect, prezenta actiune principala fiind formulata in cursul anului 2008.
     Pierderea puterii de lucru judecat care ar fi fost de natura sa impiedice rediscutarea aspectelor transate in litigiul anterior nu inlatura insa valoarea de inscris autentic a acestei hotarari. Tocmai prin prisma acestei valori, hotararea isi pastreaza valoarea probatorie in cauza, atat prin raportare la actiunea in revendicare, cat si prin raportare la cererile de constatare a nulitatii absolute partiale a titlului de proprietate emis autorului recurentilor.

     II. Procedura reconstituirii dreptului de proprietate, fata de caracterul reparator al legilor fondului funciar, implica cu necesitate existenta dreptului de proprietate in patrimoniul partilor sau al autorilor lor, anterior cooperativizarii a terenului pentru care s-a solicitat si s-a dispus reconstituirea dreptului.
     
                             Decizia civila nr. 429/R/22 martie 2011; Dosar 2936/90/2010

     
     Prin cererea inregistrata la data de 21.02.2008, sub nr.68/185/2008, reclamantii D. F., D. V., D. S. si D. M., in contradictoriu cu paratii S.E., A. E., A. I., C. C., G. M. si L. D., au solicitat obligarea acestora sa le lase in deplina proprietate si linistita posesie suprafata de 6000 mp. situata in intravilanul localitatii Lalosu, sat Mologesti, pct."Vatra sat", sa ridice constructiile, lucrarile sau plantatiile de pe acest teren ori sa fie autorizati sa efectueze aceste lucrari pe cheltuiala paratilor in situatia unui refuz al acestora, precum si la plata sumei de 100 lei reprezentand despagubiri pentru lipsa de folosinta a terenului pentru perioada 2005-2007. S-au solicitat cheltuieli de judecata.
     Prin cererea reconventionala depusa la dosar,  parata S. E. a solicitat sa se constate ca a dobandit dreptul de proprietate pentru terenul de 700 mp. si casa construita din b.c.a. acoperita cu tabla, cu parter si etaj, compusa din 13 camere, prin efectul uzucapiunii de scurta durata, intrucat a exercitat posesia utila si neintrerupta mai mult de 10 ani, avand just titlu si fiind de buna credinta iar, in situatia respingerii acestei solicitari, sa se constate ca autorul sau, P. I. este constructor de buna credinta si, in consecinta, sa fie obligati reclamantii sa-i plateasca contravaloarea cresterii fondului in conditiile admiterii cererii in revendicare.
     Prin cerere reconventionala aflata la dosar, aceeasi parata a solicitat sa se constate ca este constructor de buna credinta si, in consecinta, sa fie obligati reclamantii sa-i plateasca contravaloarea cresterii fondului in conditiile admiterii cererii in revendicare.
     Prin cererea inregistrata sub nr.1169/185/2008 din data de 06.11.2008, reclamantele S. E. si A. E., in contradictoriu cu paratii D. F., D. V., D. S. si D.M., au solicitat constatarea nulitatii absolute partiale a titlului de proprietate nr.996/12.10.2004 pentru suprafetele de 891 mp. tarla 16, parcela 755, , 754 mp. tarla 16, parcela 754, si 700 mp. tarla 16, parcela 753.
     Printr-o cerere ulterioara, reclamantii D. F., D. V., D. S. si D. M. si-au precizat pretentiile, in sensul de a fi obligata parata S. E. la respectarea dreptului de proprietate a suprafetei de 798 mp., la ridicarea constructiilor  plantatiilor sau lucrarilor edificate pe acest teren ori autorizarea lor sa execute aceste lucrari pe cheltuiala paratei, la plata sumei de 498 lei reprezentand lipsa de folosinta a terenului pe ultimii 3 ani, de a fi obligata parata A. E.  la respectarea dreptului de proprietate a suprafetei de 1514 mp., la ridicarea constructiilor  plantatiilor sau lucrarilor edificate pe acest teren ori autorizarea lor sa execute aceste lucrari pe cheltuiala paratei, la plata sumei de 927 lei reprezentand lipsa de folosinta a terenului pe ultimii 3 ani.
      De asemenea, s-a precizat ca se solicita obligarea paratei C. C. la  respectarea dreptului de proprietate a suprafetei de 744 mp., la ridicarea constructiilor  plantatiilor sau lucrarilor edificate pe acest teren ori autorizarea lor sa execute aceste lucrari pe cheltuiala paratei, la plata sumei de 456 lei reprezentand lipsa de folosinta a terenului pe ultimii 3 ani, a paratului M. I.la respectarea dreptului de proprietate a suprafetei de 687 mp., la ridicarea constructiilor  plantatiilor sau lucrarilor edificate pe acest teren ori autorizarea lor sa execute aceste lucrari pe cheltuiala paratei, la plata sumei de 417 lei reprezentand lipsa de folosinta a terenului pe ultimii 3 ani,a paratului L.D. la respectarea dreptului de proprietate a suprafetei de 880 mp., la ridicarea constructiilor  plantatiilor sau lucrarilor edificate pe acest teren ori autorizarea lor sa execute aceste lucrari pe cheltuiala paratei, la plata sumei de 540 lei reprezentand lipsa de folosinta a terenului pe ultimii 3 ani, precum si a paratului A. D. la respectarea dreptului de proprietate a suprafetei de 857 mp., la ridicarea constructiilor  plantatiilor sau lucrarilor edificate pe acest teren ori autorizarea lor sa execute aceste lucrari pe cheltuiala paratei, la plata sumei de 525 lei reprezentand lipsa de folosinta a terenului pe ultimii 3 ani. Au mai solicitat si obligarea paratilor sa le respecte dreptul de proprietate pentru suprafata de 474 mp. din comuna Lalosu, cu vecinii indicati in expertiza  si la plata in solidar a sumei de 291 lei, reprezentand lipsa de folosinta a terenului pe ultimii 3 ani.
     Prin sentinta civila nr. 340 din 17 iunie 2010, Judecatoria Balcesti a respins exceptia autoritatii lucrului judecat, a respins cererea principala, a respins cererea reconventionala formulata de parata-reconvenienta S. E. si cererea reconventionala formulata de parata-reconvenienta A. E..
     A fost admisa cererea reclamantei S. E. in contradictoriu cu paratii D. F., D. V., D. S. si D. M..
     S-a constatat nulitatea absoluta partiala a titlului de proprietate nr.996/2004 pentru suprafata de 798 mp. tarlaua 16, parcela 753, identificata prin raportul de expertiza intocmit de expert.
     A fost admisa cererea formulata de A.E., in contradictoriu cu paratii D F., D. V., D. S., D. M., Comisia locala si Comisia Judeteana.
     S-a constatat nulitatea absoluta partiala a titlului de proprietate nr.996/2004 pentru suprafetele de 754 mp. curti constructii si 891 mp. vie, tarlaua 16, parcelele 754 si 755, identificate prin raportul de expertiza.
     Au fost compensate cheltuielile de judecata.
     Impotriva acestei sentinte au declarat recurs reclamantii.
     Prin decizie, tribunalul a respins recursul ca nefondat.
     In considerentele acestei decizii, s-a retinut ca motivele  referitoare la nerespectarea dispozitiilor din prima decizie de casare si la nemotivarea sentintei, care vor fi analizate cu prioritate datorita efectelor pe care le pot avea asupra sentintei recurate, sunt neintemeiate.
     Prin decizia civila nr. 294 din 5 martie 2010, pronuntata de Tribunalul Valcea cu ocazia primului recurs declarat in cauza, a fost admis recursul declarat de reclamanti, a fost casata sentinta si a fost trimisa cauza spre rejudecare primei instante.
     In considerentele deciziei de casare, s-a retinut ca prima instanta a soluti9opnat unele cereri formulate in cauza in temeiul unei exceptii care nu a fost pusa in discutia partilor, incalcandu-se astfel prevederile art. 129 alin. 4 din Codul de procedura civila si ale art. 6 din Conventia europeana a drepturilor omului si ca minuta intocmita nu a fost semnata de catre judecator, incalcandu-se prevederile art. 108 si 261 din Codul de procedura civila.
     In rejudecare, prima instanta a pus in discutie exceptia autoritatii de lucru judecat, astfel dupa cum rezulta din preambulul sentintei recurate in prezent, iar judecatorul a semnat minuta intocmita in dosar.
     Din considerentele acestei decizii nu rezulta ca instanta de recurs a apreciat ca neintemeiata exceptia autoritatii de lucru judecat. De altfel, prima instanta a respins aceasta exceptia, iar considerentele referitoare la prezumtia de lucru judecat atasata sentintei civile nr. 33/1958 nu este echivalenta autoritatii de lucru judecat ca exceptia procesuala, ci efectelor specifice hotararilor judecatoresti.
     Astfel cum rezulta fara echivoc din cuprinsul sentintei recurate in prezent, prima instanta a motivat in fapt si in drept solutia adoptata in cauza, in acord cu prevederile art. 261 pct. 5 din Codul de procedura civila, aprecierea recurentilor potrivit careia aceasta motivare este sumara neputand fi apreciata decat in contextul celorlalte motive de recurs.
     In contextul analizei criticilor referitoare la fondul cauzei, tribunalul retine in primul rand ca prin cererile formulate in cauza, recurentii reclamanti au investit instanta cu o actiunea in revendicare, in ridicarea unor constructii sau plantatii si in pretentii, precizata la fila 324 din dosar, iar paratele intimate S. E. si A. E. au solicitat sa se constate nulitatea absoluta partiala a titlului de proprietate emis pe numele autorului reclamantilor, D. Gr., cu privire la suprafetele de teren revendicate de la acestea.
     Inainte de a trece la analiza criticilor generale privind solutia de respingere a actiunii principale indreptate impotriva si altor parati decat paratele reclamante in cererile conexate, tribunalul va analiza critica referitoare la aprecierea efectelor sentintei civile nr. 33/1958.
     Astfel, prin aceasta sentinta, devenita irevocabila, a fost respinsa ca nefondata actiunea prin care D. C. a solicitat obligarea paratilor M. I. A.D., A. N., L. D., C. I.si P. I. la respectarea dreptului de proprietate asupra terenului in suprafata de 6000 mp. situat in comuna Lalosu.
     Este necontestat faptul ca sentinta priveste punctul din prezentul litigiu, partile fiind autorii cu titlu particular sau universal ai partilor din prezenta cauza.
     Considerentul retinut de prima instanta potrivit caruia aceasta sentinta se bucura de prezumtia de lucru judecat nu corespunde dispozitiilor legale, iar aceasta statuare nu are vreo influenta asupra solutiei pronuntate, astfel cum se va demonstra mai jos.
     Astfel la data ramanerii irevocabile a sentintei nr. 33/1958 (2 aprilie 1958), in privinta puterii sale executorii si a puterii de lucru judecat, erau aplicabile prevederile art. 404 din Codul de procedura civila adoptat in septembrie 1865, Decretul nr. 167/1958 intrand in vigoare ulterior. Potrivit art. 404 din Cod, o hotarare care nu era executata timp de 30 de ani isi pierdea puterea de lucru judecat si puterea executorie.
     Rezulta ca sub aspectul puterii de lucru judecat, sentinta a pierdut acest efect, prezenta actiune principala fiind formulata in cursul anului 2008.
     Pierderea puterii de lucru judecat care ar fi fost de natura sa impiedice rediscutarea aspectelor transate in litigiul anterior nu inlatura insa valoarea de inscris autentic a acestei hotarari. Tocmai prin prisma acestei valori, hotararea isi pastreaza valoarea probatorie in cauza, atat prin raportare la actiunea in revendicare, cat si prin raportare la cererile de constatare a nulitatii absolute partiale a titlului de proprietate emis autorului recurentilor.
     Datorita stransei legaturi dintre cererile de constatare a nulitatii acestui titlu si actiunea in revendicarea suprafetelor pentru care s-a cerut anularea, tribunalul urmeaza a analiza cu prioritate recursul sub aspectul solutiei adoptate de prima instanta cu privire la acele doua cereri, considerentele care vor fi retinute in continuare fiind de natura sa justifice in ansamblu solutia criticata prin prezentul recurs.
     Astfel cum rezulta din dosar, titlurile de proprietate si actele emise partilor sau autorilor lor cu privire la terenul in litigiu, in temeiul Legii nr. 18/1991 si al Legii nr. 1/2000, au fost eliberate in procedura de reconstituire a dreptului de proprietate.
     Aceasta procedura, fata de caracterul reparator al legilor fondului funciar, implica cu necesitate existenta dreptului de proprietate in patrimoniul partilor sau al autorilor lor, anterior cooperativizarii a terenului pentru care s-a solicitat si s-a dispus reconstituirea dreptului.
     Ori, sub acest aspect, din nici o proba administrata in cauza si care sa se refera la perioada anterioara anului 1965, nu rezulta ca autorul reclamantilor a detinut terenul revendicat, inscris in titlul de proprietate eliberat autorului lor in anul 2004, ci autorilor paratilor care la randul lor au beneficiat de aceasta reconstituire. Au valoare de probe in acest sentinta civila nr. 33/1958 prin care s-a statuat ca autorul recurentilor nu a dovedit ca este proprietarul terenului revendicat de la autorii paratilor, adeverinta aflata la fila 6 din dosar, potrivit careia in anul 1962 autoarea intimatei S. E. detinea in punctul in litigiu suprafata de 0,6 ha, precum si declaratia martorului audiat in cauza. Rezulta astfel ca in limitele contestate, recurentii nu au dovedit ca autorul lor era indreptatit la reconstituirea dreptului de proprietate in calitate de fost proprietar anterior cooperativizarii.
     Tot sub aspectul criticilor referitoare la solutia de anulare (in sens de nulitate absoluta) partiala a titlului de proprietate al recurentilor, tribunalul retine ca sentinta civila nr. 479/2004 (filele 98-100) prin care comisia locala a fost obligata sa il puna in posesie pe autorul recurentilor pe terenul de 6000 mp. nu este opozabila paratilor. Ea are putere de lucru judecat numai sub aspectele dezlegate in fapt si in drept, insa din considerentele acesteia rezulta ca nu se poate retine cu certitudine faptul ca  acel teren din litigiu s-ar suprapune cu terenuri restituite altor parti. Rezulta astfel ca sub aspectul suprapunerii sentinta nu poate fi opusa cu putere de lucru judecat paratilor care pretind reconstituiri anterioare.
     In consecinta, avand in vedere ca titlul a fost eliberat pentru terenuri pentru care erau deja emise acte de reconstituire  sau care erau ocupate de parati in baza unor acte anterioare acte a caror valabilitate nu era contestata de vreo parte interesata, rezulta ca la eliberarea acestui titlu, in limitele contestate de catre parate, nu au fost respectate nici prevederile art. 2 din Legea nr. 1/2000 potrivit carora actele eliberate anterior intrarii in vigoare a acestei legi, cu respectarea dispozitiilor legale in vigoare la momentul eliberarii, raman valabile. Aceste dispozitii legale realizeaza practic o indisponibilizare juridica in raport cu autoritatile competente in procedura de reconstituire, a terenurilor pentru care anterior au format obiectul reconstituirii dreptului cu respectarea dispozitiilor legale de la momentul intocmirii actelor.
     Nu este intemeiata nici critica referitoare la lipsa titlurilor de proprietate ale paratilor si preferinta titlului recurentilor in raport cu acestea nu este intemeiata.
     Astfel cum s-a retinut anterior, in contextul actiunii principale a reclamantilor recurenti, acestia aveau obligatia de a dovedi dreptul pretins incalcat de catre parati, potrivit art. 1169 din Codul civil, iar aceasta dovada nu a fost realizata atata vreme cat respectand procedura de care s-au prevalat recurentii, respectiv cea de reconstituire, nu au dovedit dreptul lor de proprietate. Prima din cele doua reclamante parate are calitatea de  avand cauza fata de vanzatorul P. I.caruia i se reconstituise dreptul de proprietate asupra terenului instrainat prin contractul incheiat cu parata. Atat acest contract, cat si actele care au stat la baza dreptului transmis formeaza un tot unitar si sunt de natura sa dovedeasca dreptul acestei reclamante parate.
     Cea de-a doua reclamanta parata, A. E., are calitatea de succesor cu universal, in calitate de mostenitoare legala a autorului A. A. care beneficiase de asemenea de reconstituirea dreptului de proprietate, succesiunea fiind un mod de dobandire a dreptului de proprietate, potrivit art. 644 din Codul civil.
     Nici principiile invocate de catre recurenti, referitoare la stabilitatea raporturilor juridice si irevocabilitatii actelor juridice raportate la titlul de proprietate emis autorului lor nu au fost incalcate prin constatarea nulitatii absolute partiale a acestui titlu, intrucat nulitatea absoluta care reprezinta o sanctiune aplicabila pentru incalcarea unor norme imperative edictate pentru incheierea valabila a unui act juridic constituie tocmai una din limitele acestor principii. Atat stabilitatea raporturilor juridice, cat si irevocabilitatea nu pot fi recunoscute unor acte lovite de nulitate absoluta.

1