ucidere din culpa
(Decizie nr. 15/A din data de 20.01.2010 pronuntata de Tribunalul Vaslui)APEL
Dosar nr. 5122/333/2008 - ucidere din culpa
R O M A N I A
TRIBUNALUL VASLUI
SECTIA PENALA
DECIZIA PENALA Nr. 15/A
Sedinta publica de la 20 Ianuarie 2010
Instanta constituita din:
PRESEDINTE PARPALEA-FILIP NICOLAE
Judecator OANA RADU-NICOLAE
Grefier GRIGORIU MARIANA Ministerul Public -Parchetul de pe langa Tribunalul Vaslui a fost reprezentat de procuror ARMEANU CRISTINA ELENA .
Conform dispozitiilor art. 304 Cod procedura penala, sedinta de judecata a fost inregistrata cu mijloace tehnice audio.
Pe rol, se afla in curs de solutionare, judecarea apelurilor penale declarate de inculpatul BP -, in prezent aflat in stare de arest in Penitenciarul Iasi - prin aparator, de partile civile CG, CCD, RE, ICD , IRE si RDN - prin aparator av.Ciocan Luigi Cristinel si asiguratorul S.C. Asigurarea Romaneasca A SA - prin Sucursala Vaslui, impotriva sentintei penale nr.765 din 11.06.2009 pronuntata de Judecatoria Vaslui in dosarul nr. 5122/333/2008.
Cauza are ca obiect: ucidere din culpa ( art. 178 C.P.).
La apelul nominal facut in sedinta publica s-a constatat ca lipsesc toate partile, respectiv inculpatul-apelant BP, partile civile- apelante, asiguratorul - apelant si partea civila.
Procedura de citare este legal indeplinita.
Dezbaterile in prezenta cauza au avut loc in sedinta publica de la 20 Ianuarie 2010 si sustinerile partilor s-au consemnat in incheierea de sedinta aferenta.
Din lipsa de timp pentru a delibera si pentru ca partile sa depuna concluzii scrise a fost amanata pronuntarea pentru termenul de astazi.
T R I B U N A L U L
Asupra apelurilor penale de fata;
Prin sentinta penala nr.765 din 11 iunie 2009 a Judecatoriei Vaslui a
respins cererea de schimbare a incadrarii juridice formulata de catre inculpat, prin aparator, din infractiunea de ucidere din culpa prevazuta de art. 178 alin. 2, 3 si 5 Cod penal, astfel cum a fost retinuta prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecatoria Vaslui nr. 2570/P/2008, in infractiunea de ucidere din culpa prevazuta de art. 178 alin. 1 si 5 Cod penal.
A condamnat pe inculpatul BP, la pedeapsa de 4 (patru) ani de inchisoare pentru savarsirea infractiunii de ucidere din culpa prevazuta de art. 178 alin. 2, 3 si 5 Cod penal, cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. b) Cod penal si art. 74 alin. 2 Cod penal raportat la art. 76 alin. 1 lit. b) Cod penal.
In baza art. 71 Cod penal, a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a si lit. b) Cod penal pe durata executarii pedepsei.
In baza art. 350 alin. 1 Cod de procedura penala, a mentinut masura arestarii preventive si starea de arest preventiv a inculpatului BP.
In baza art. 88 alin. 1 Cod penal, a dedus din pedeapsa aplicata inculpatului BP durata arestarii preventive de la 18.09.2008 la zi, inculpatul fiind arestat preventiv prin Incheierea de sedinta nr. 26 din data de 18.09.2008, pronuntata de catre judecator Tarlea Mirela Cristina din cadrul Judecatoriei Vaslui in dosarul nr. 4262/333/2008, in baza careia a fost emis mandatul de arestare preventiva nr. 28/U/18.09.2008, in prezent inculpatul fiind incarcerat in Penitenciarul Vaslui.
In baza art. 14 Cod de procedura penala raportat la art. 346 alin. 1 Cod de procedura penala raportat la art. 49, 50, 54 si 55 din Legea nr. 136/1995, astfel cum a fost modificata, coroborat cu art. 24 alin. 3 din Ordinul nr. 8/16 iunie 2008 emis de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, a admis actiunea civila formulata de Serviciul de Ambulanta Judetean Vaslui si a admis in parte actiunile civile formulate de catre: CG, CCD, REV, ICD, in nume propriu si in calitate de reprezentanta legala a minorei IRE, RE, in nume propriu si in calitate de reprezentanta legala a minorului RDN.
A obligat asiguratorul S.C."Asigurarea Romaneasca A Vienna Insurance Group" S.A. - Sucursala Vaslui, in calitate de asigurator de raspundere civila, la plata urmatoarelor sume:
347,40 lei cu titlu de despagubiri materiale catre Serviciul de Ambulanta Judetean Vaslui;
8.704,36 lei cu titlu de despagubiri materiale si 85.000 lei cu titlu de daune morale catre partea civila CG;
85.000 lei cu titlu de daune morale catre partea civila CCD;
9.408,31 lei cu titlu de despagubiri materiale si 85.000 lei cu titlu de daune morale catre partea civila ICD;
85.000 lei cu titlu de daune morale in favoarea partii civile IRE;
10.285,29 lei cu titlu de despagubiri materiale si 85.000 lei cu titlu de daune morale catre partea civila RE;
85.000 lei cu titlu de daune morale in favoarea partii civile RDN;
50.000 lei cu titlu de daune morale catre partea civila REV.
Obliga asiguratorul S.C."Asigurarea Romaneasca A Vienna Insurance Group" S.A. - Sucursala Vaslui, in calitate de asigurator de raspundere civila, la plata urmatoarelor sume cu titlul de despagubiri periodice:
in favoarea partii civile IRE, nascuta la data de: 480,45 lei pentru perioada 13.09.2008 (data producerii decesului tatalui) - 30.09.2008; 749,75 lei lunar pentru perioada 01.10.2008-31.03.2009; 740,75 lei lunar de la data de 01.04.2009 si pana la majoratul beneficiarei;
in favoarea partii civile RDN, nascut la data de: 235,5 lei pentru perioada 13.09.2008 (data producerii decesului tatalui) - 30.09.2008; 347 lei lunar pentru perioada 01.10.2008-31.03.2009; 338,5 lei lunar de la data de 01.04.2009 si pana la majoratul beneficiarului;
in favoarea partii civile REV, nascuta la data de: 235,5 lei pentru perioada 13.09.2008(data producerii decesului tatalui) - 30.09.2008; 347 lei lunar pentru perioada 01.10.2008-31.03.2009; 338,5 lei lunar de la data de 01.04.2009 si pana la terminarea studiilor, dar nu mai tarziu de implinirea varstei de 25 ani.
A luat act ca Spitalul Judetean de Urgenta Vaslui nu s-a constituit parte civila.
In baza art. 189 Cod de procedura penala si art. 191 alin. 1 Cod de procedura penala, a obligat pe inculpatul BP la plata sumei de 3.502 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de catre stat (2.082 lei reprezentand taxele pentru lucrarile medico-legale efectuate de catre Serviciul Medico-Legal Judetean Vaslui, 800 lei reprezentand taxa pentru efectuarea expertizei criminalistice de catre Laboratorul Interjudetean de expertize criminalistice Iasi, 100 lei reprezentand cheltuieli ocazionate de desfasurarea urmaririi penale, 520 lei reprezentand cheltuieli ocazionate de desfasurarea procesului penal in fata primei instante).
In baza art. 193 alin. 1 si 2 Cod de procedura penala raportat la art. 49, 50, 54 si 55 din Legea nr. 136/1995, astfel cum a fost modificata, coroborat cu art. 24 alin. 3 din Ordinul nr. 8/16 iunie 2008 emis de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, a obligat asiguratorul S.C."Asigurarea Romaneasca A Vienna Insurance Group" S.A. - Sucursala Vaslui, in calitate de asigurator de raspundere civila, la plata sumei de 5.475 lei catre partea civila CCD cu titlu de cheltuieli judiciare reprezentand onorarii aparatori alesi, la plata sumei de 2.000 lei catre partea civila ICD cu titlu de cheltuieli judiciare reprezentand onorariu aparator ales, la plata sumei de 2.500 lei catre partea civila RE cu titlu de cheltuieli judiciare reprezentand onorariu aparator ales.
Pentru a hotari astfel instanta de fond a retinut urmatoarele:
In data de 13 septembrie 2008, in jurul orelor 20.30, inculpatul BP, aflat in municipiul Vaslui, in apartamentul uneia dintre surorile sale, care se casatorise in cursul zilei sus-mentionate, a primit un telefon de la mama sa, care i-a solicitat sa vina in localitatea Muntenii de Jos (judetul Vaslui), unde aceasta astepta, alaturi de tatal inculpatului si de alte doua persoane, o masina pentru a ii transporta in municipiul Vaslui la restaurantul "Select", unde urma a se desfasura petrecerea de nunta. Astfel, inculpatul BP s-a urcat, singur, la volanul autoturismului marca Volkswagen Golf, cu numar de inmatriculare VS-80- si a plecat din municipiul Vaslui catre localitatea Muntenii de Jos.
In acelasi interval de timp, dinspre motelul "La Livada" catre motelul "Everest", au plecat mai multe persoane, care urmau, la randul lor, sa participe la o petrecere de nunta, organizata in cadrul restaurantului situat in incinta motelului "Everest". Persoanele in discutie, in dreptul motelului "La livada", unde erau si cazate, au traversat drumul national 24, de pe partea dreapta a sensului de mers Vaslui-Barlad pe partea stanga a sensului de mers Vaslui-Barlad si au inceput a se deplasa in urmatoarea asezare - doi cate doi (cu exceptia lui ICD) si de la stanga catre dreapta: Ozarchevici Silviu si OR; Dutu Constantin si DAD; ICD; SE si SOP; RE si RI; CD si IMA (asezare privita din fata grupului catre spatele grupului).
Ajungand in zona km 119, in afara localitatii Muntenii de Jos, inculpatul BP, care circula cu faza de intalnire, urma sa parcurga o curba la dreapta (potrivit directiei sale de mers), respectiva curba fiind semnalizata cu indicator "Curba la dreapta", marcajul longitudinal fiind discontinuu.
Ca urmare a consumului de bauturi alcoolice (inculpatul a consumat in data de 13 septembrie 2008 diferite cantitati de bauturi alcoolice, printre care si 400 de ml de bere, 300 de ml de vin, sampanie in intervalul orar 15.00-17.30 - rezultand o alcoolemie de 1,85 de grame la mie alcool in sange la ora producerii accidentului: 20.56), a starii de oboseala accentuata (generata de implicarea inculpatului in cursul zilei de 13 septembrie 2008 in pregatirile pentru cununia civila si religioasa a surorii sale, precum si de participarea sa efectiva la aceste evenimente), a circulatiei pe timp de noapte, intr-o zona fara iluminat artificial, a neadaptarii vitezei la conditiile concrete in care circula pe drumul public, inculpatul BP nu a reusit sa se inscrie in virajul sus-mentionat cu pastrarea benzii de circulatie aferente sensului sau de mers, astfel incat a parasit in mod nejustificat sensul sau de circulatie si a patruns pe contrasens, observand in fata sa persoanele care se deplasau catre Motelul Everest.
BP a incercat sa evite intrarea autoturismului pe care il conducea in persoanele respective, astfel ca a rotit dreapta de volan, in dorinta de a ii ocoli, insa spatiul foarte mic avut la dispozitie asociat cu viteza de deplasare (87 km/h - viteza de deplasare la momentul impactului) nu a permis schimbarea de traiectorie, fara ca vreunul dintre pietoni sa fie lovit.
In aceste conditii, au fost loviti, mai intai, CD si IMA, primul cu partea laterala stanga a autoturismului, iar cel de-al doilea cu partea frontala a autoturismului. CD a fost proiectat oblic spre stanga, iar IMA a fost preluat cu partea frontala, basculat pe capota motorului, corpul acestuia ajungand in parbriz si ramanand agatat in aceasta pozitie. In urmatoarea fractiune de secunda, tot cu partea frontala, a fost izbit si RI, corpul acestuia fiind insa proiectat catre inainte.
Pe distanta existenta intre IMA si RI, autoturismul si-a modificat traiectoria spre dreapta, suficient incat sa nu o loveasca in plin, ci doar sa o "stearga" pe RE, aflata in stanga sotului sau. In urma impactului, care desi usor totusi a existat, aceasta a suferit leziuni traumatice de tipul plagilor contuze, care necesitau 8-9 zile de ingrijiri medicale de la data producerii leziunilor, care nu au pus in primejdie viata acesteia si care nu au produs nici un alt efect prevazut de art. 182 Cod penal.
Locul primului impact (dintre autoturismul inculpatului si victimele: CD si IMA) a fost situat, in plan longitudinal, la o distanta de cca. 44-45 de metri, spre Vaslui, fata de urmele de sange provenite de la victima RI. In plan transversal, IMA si RI se deplasau la o distanta de cca. 0,8 metri - 1,2 metri, primul in spatele celui de-al doilea, iar CD se deplasa la cca. 0,1 metri - 0,2 metri de marginea carosabilului.
In afara celor trei victime, care au decedat, restul pietonilor se deplasau in afara partii carosabile.
Dupa lovirea lui RI, autoturismul, condus de catre inculpat, nu a mai lovit direct pe niciunul dintre ceilalti pietoni, fragmente desprinse din caroserie lovind totusi in zona picioarelor pe SOP si pe DAD. Volkswagen-ul Golf cu numar de inmatriculare VS-80-PTR si-a continuat deplasarea oblic spre dreapta, IMA ramanand "agatat" in continuare de autoturism, in timp ce corpul lui RI s-a desprins de caroserie si a zburat prin aer, fiind proiectat pe o distanta de 42 de metri.
Dupa parcurgerea in diagonala a latimii carosabilului, partea din dreapta a autoturismului inculpatului, in special roata dreapta-fata a acestuia, a lovit violent ultima roata din dreapta a ultimei punti din spate a semiremorcii unui autocamion, care stationa regulamentar in afara partii carosabile.
Forta dezvoltata in urma acestui impact coroborata cu faptul ca rotile erau bracate spre dreapta (vectorul fortei centrifuge orientat spre stanga) au condus la rasturnarea autoturismului Volkswagen Golf pe partea stanga si proiectarea acestuia in gramada de pietris existenta la fata locului. Corpul lui IMA s-a desprins de caroseria autoturismului, si a cazut in locul in care a si fost gasit, iar autoturismul s-a deplasat rasturnat pe pietris, lovind, cel mai probabil, cu stalpul din stanga-spate un arbore, iar in final s-a rasturnat pe cupola.
In urma producerii accidentului, CD, RI si IMA au suferit traumatisme care au condus la deces (RI a decedat la Spitalul Judetean de Urgenta Vaslui).
La cercetarea efectuata la fata locului, efectuata in data de 13 septembrie 2008, s-au constatat urmatoarele: accidentul a avut loc pe DN 24, kilometrul 119, in afara localitatii Muntenii de Jos, la iesirea dintr-o curba la dreapta, potrivit directiei de mers a autoturismului, carosabilul asfaltat avand o latime de 7 metri; circulatia se desfasoara in zona respectiva in doua sensuri, existand cate o banda pe sens - marcajul longitudinal fiind discontinuu; la data si ora producerii accidentului, carosabilul era uscat, vizibilitatea fiind specifica traficului pe timp de intuneric, la lumina farurilor, fara iluminare artificiala. De o parte si de alta a drumului, exista acostament, acesta avand o latime de 2,30 metri pe sensul de mers Vaslui-Barlad si de 2,10 metri pe sensul de mers Barlad-Vaslui, si fiind acoperit cu pietris, continuand cu spatiu verde.
La fata locului nu s-au identificat urme de franare, derapare sau rulare produse de autoturismul implicat in accident; pozitionarea victimelor si a mijloacelor materiale de proba, identificate in zona respectiva, a fost redata in schita intocmita de organele de cercetare penala, fiind totodata reliefata si de fotografiile judiciare efectuate in cauza.
Din raportul de expertiza medico-legala nr. 236/N/2008 incheiat de Serviciul Medico-Legal Judetean Vaslui, a rezultat ca: "moartea numitului IMA a fost violenta; ea s-a datorat insuficientei cardio-respiratorii acute, survenita ca urmare a unui politraumatism cu hemoragie subarahnoidiana, inundatie ventriculara, fracturi costale, perforatie pleuro-pulmonara bilaterala si hemo-pneumo-torax consecutiv, fractura dubla de coloana toracica, ruptura de ficat si splina, hemoperitoneu, contuzie cardiaca; leziunile s-au putut produce cel mai probabil prin lovire, basculare si proiectare de catre un autovehicul aflat in miscare; intre politraumatism si moarte exista o legatura de cauzalitate directa, si neconditionata; sangele, umoarea vitroasa si urina recoltate de la cadavru nu contineau alcool; examenul toxicologic efectuat din probele recoltate de la cadavru nu a pus in evidenta formaldehida, alcool metilic".
Din raportul de expertiza medico-legala nr. 237/N/2008 incheiat de Serviciul Medico-Legal Judetean Vaslui, a rezultat ca "moartea numitului CD a fost violenta; ea s-a datorat insuficientei cardio-respiratorii acute, survenite ca urmare a unui politraumatism cu fractura multieschiloasa de bolta si baza de craniu, expulzie partiala de substanta cerebrala, contuzie si dilacerare cerebrala, multiple fracturi costale cu perforatii pluro-pulmonare si hemotorax consecutiv, contuzii pulmonare, rupturi hepatice cu hemoperitoneu consecutiv, fractura de humerus, fractura ambele oase antebrat drept, fracturi metatarsiene, fractura deschisa dubla ambele oase gamba bilateral; leziunile s-au putut produce cel mai probabil prin lovire, basculare si proiectare de catre un autovehicul in miscare; intre politraumatism si moarte exista o legatura de cauzalitate directa, neconditionata; sangele, umoarea vitroasa si urina recoltate de la cadavru nu contineau alcool; examenul toxicologic efectuat din probele recoltate de la cadavru nu a pus in evidenta formaldehida, alcool metilic".
Din raportul de expertiza medico-legala nr. 238/N/2008 incheiat de Serviciul Medico-Legal Judetean Vaslui, a rezultat ca: "moartea numitului RI a fost violenta; ea s-a datorat insuficientei cardio-respiratorii acute, survenita ca urmare a unui politraumatism cu plagi contuze, fractura coloana cervicala, multiple fracturi costale, cu perforatie pleuropulmonara si hemopneumotrax bilateral, rupturi de ficat cu hemoperitoneu consecutiv, contuzii perirenale, fractura complexa de bazin, fracturi deschise duble ambele oase, gamba bilateral; leziunile s-au putut produce cel mai probabil prin lovire, basculare si proiectare de catre un autovehicul aflat in miscare; intre politraumatism si moarte exista o legatura de cauzalitate directa, neconditionata; sangele, umoarea vitroasa si urina recoltate de la cadavru nu contineau alcool; examenul toxicologic efectuat din probele recoltate de la cadavru nu a pus in evidenta formaldehida, alcool metilic".
Verificarea tehnica a autoturismului condus de inculpat, efectuata in data de 15 septembrie 2008 - ulterior producerii accidentului, a relevat urmatoarele: sistemul de rulare al autoturismului este in conditii normale; sistemul de iluminare, mecanismul de directie si sistemul de franare nu au putut fi verificate, intrucat autoturismului marca Volkswagen Golf, cu numar de inmatriculare VS-80-PTR este avariat in proportie de 100%.
Pentru a retine aceasta situatie de fapt, instanta a avut in vedere dispozitiile art. 63 Cod procedura penala care stipuleaza ca "probele nu au valoare prestabilita. Aprecierea fiecarei probe se face de organul de urmarire penala sau de instanta de judecata in urma examinarii tuturor probelor administrate in scopul aflarii adevarului", precum si dispozitiile art. 75 Cod procedura penala, conform carora "declaratiile partii vatamate_ facute in cursul procesului penal pot servi la aflarea adevarului, numai in masura in care sunt coroborate cu fapte sau imprejurari ce rezulta din ansamblul probelor existente in cauza".
Principiul liberei aprecieri a probelor lasa instantei de judecata libertatea de a aprecia concludenta tuturor probelor, indiferent de faza procesuala in care au fost administrate, iar principiul aflarii adevarului, consacrat de art. 3 Cod de procedura penala, a impus instantei de judecata sa dea valoare acelor probe care, coroborate cu alte probe legal administrate, exprima adevarul.
Criteriul determinant in aprecierea probelor il constituie forta acestora de a exprima adevarul, instantei revenindu-i raspunderea de a retine si aprecia aceste probe, tinand cont de intregul material probator administrat si nu doar de cele administrate nemijlocit in sedinta publica. Altfel spus, nu se poate intelege ca probele administrate in cursul urmaririi penale au valoare doveditoare numai in cursul acestei faze a procesului penal si numai in vederea sesizarii instantei.
Instanta a aratat totodata si ca simpla retractare sau modificare de catre inculpati sau martori a unor declaratii nu poate duce la inlaturarea, in mod automat si nemotivat, a declaratiilor anterioare, cat timp acestea se coroboreaza si cu alte probe ale dosarului si ca nu exista o ordine de preferinta intre declaratiile succesive ale persoanei vatamate, inculpatului sau martorului.
Instanta a indicat si ca uneori trebuie apreciat care dintre declaratii reflecta adevarul, declaratia data intr-un moment foarte apropiat de producerea faptei, declaratie in care se relateaza exact cu lux de amanunte evenimentul, si o alta data dupa scurgerea unui interval de timp in care se exprima indoiala cu privire la acelasi aspect redat fidel in primele declaratii. Intre o incertitudine cu privire la persoana inculpatului exprimata in instanta si certitudinea cu privire la acelasi aspect exprimata in faza de urmarire penala in declaratiile luate imediat dupa producerea evenimentului, instanta a trebuit sa aprecieze care dintre acestea exprima adevarul.
In lumina acestor principii, instanta a coroborat declaratiile partilor civile CG, RE, ICD, audiate in faza de urmarire penala cu declaratiile martorilor SE, OR, DAD, Careja Ioan, Dutu Constantin, CM, RA, Pelenoua Nelu, audiati atat in faza de urmarire penala, cat si in faza cercetarii judecatoresti, cu declaratiile martorilor SOP si Ozarchevici Silviu, audiati in faza de urmarire penala, precum si cu aspectele reliefate de procesul-verbal de constatare a infractiunii, procesul-verbal de cercetare la fata locului, plansele fotografice efectuate, schita accidentului, rezultatul testarii alcooltest, buletinul de examinare clinica insotitor al prelevarii probelor biologice in vederea determinarii gradului de intoxicatie etilica, procesul-verbal de prelevare, buletinul de analiza toxicologica alcoolemie din 15 septembrie 2008, raportul de expertiza medico-legal nr. 703/A din 17.09.2008 privind calculul retroactiv al alcoolemiei efectuat de I.M.L. Iasi, raportul de expertiza criminalistica nr. 137/22.10.2008 incheiat de Laboratorul Interjudetean de Expertize Criminalistice Iasi, raportul de expertiza criminalistica nr. 145/29.10.2008 incheiat de Laboratorul Interjudetean de Expertize Criminalistice Iasi - supliment la raportul de expertiza criminalistica nr. 137/2008, rapoartele de expertiza medico-legala - autopsie, procesul-verbal de verificare tehnica.
Instanta a apreciat ca fireasca existenta unor usoare inadvertente intre declaratiile partilor civile si martorilor audiati, persoane prezente la locul savarsirii infractiunii, insa acestea sunt explicabile prin aceea ca nivelul de perceptie a aceluiasi eveniment de catre mai multe persoane este diferit, ca urmare a situatiei particulare (atat din punct de vedere al structurii fizice, cat si psihice) a fiecarei persoane, a locului din care s-a perceput evenimentul rutier, a modului in care a fost inregistrata si ulterior redata, fie in fata organelor de urmarire penala, fie in fata instantei de judecata, derularea accidentului, avand totodata in vedere si impactul pe care acesta l-a generat.
Inculpatul BP a manifestat o atitudine procesuala nesincera, prin apararile sale incercand a isi diminua responsabilitatea producerii accidentului din 13 septembrie 2008, dorind a induce ideea existenta si a unor culpe concurente din partea: victimelor si a celorlalti pietoni care se deplasau catre motelul "Everest"; a autocamionului aflat, in afara partii carosabile, pe partea dreapta - sensul de deplasare Vaslui-Barlad; si chiar a autoritatilor, respectiv politia rutiera si administratorul portiunii de drum pe care s-a produs accidentul.
Instanta, fata de considerentele care le-a expus, a retinut insa existenta unei culpe exclusive a inculpatului BP in producerea accidentului rutier din 13 septembrie 2008.
Inculpatul BP a indicat astfel, atat in etapa urmaririi penale, cat si a cercetarii judecatoresti, ca:
a depasit, dupa statia de benzina "LUKOIL" situata la iesirea din municipiul Vaslui si pana la podul din zona Cuvas, o masina, in privinta careia nu a precizat insa niciun element de identificare;
in zona motelului "La livada", la iesirea din curba si cu o semnalizare prealabila, s-a angajat in depasirea unui alt autoturism, de culoare alba, in privinta caruia nu a retinut de asemenea nici un alt element de identificare, nici macar marca;
partea carosabila era putin umeda in zona de drum in care s-a angajat in depasire;
dupa initierea manevrei de depasire, in momentul in care a inceput a trece de axul drumului, a observat un grup de persoane care se deplasau catre localitatea Muntenii de Jos, pe partea carosabila, dispuse in linie dreapta pana la axul central al drumului, fara ca persoanele in discutie sa aiba vreun element de semnalizare - lanterna, vesta reflectorizanta sau alt element luminos (in declaratia din data de 15.01.2009 din fata instantei de judecata, inculpatul a relatat ca primele persoane pe care le-a observat - cele din spatele grupului - se deplasau pe partea carosabila, patru in linie, pana la axul drumului) ;
pe partea dreapta, sensul de mers Vaslui-Barlad, cu fata catre municipiul Vaslui, dar in afara partii carosabile, se afla parcat un autocamion cu luminile aprinse;
luminile aprinse ale autocamionului l-au deranjat, chiar orbit (declaratia din data de 15.01.2009 din fata instantei), astfel ca nu a mai avut vizibilitate buna si ca, in absenta luminilor, ar fi observat in timp util persoanele care se deplasau pe partea carosabila;
nu a depasit, in timpul derularii evenimentului rutier, partea carosabila - sensul de mers Barlad-Vaslui,
nu a depasit in totalitate, de la initierea manevrei de depasire si pana la momentul impactului, axul drumului.
In primul rand, instanta a aratat ca niciuna dintre persoanele prezente la locul si momentul producerii accidentului - nici martorii audiati in cauza (SE, OR, SOP, DAD, Ozarchevici Silviu, Dutu Constantin), in faza de urmarire penala sau in mod nemijlocit de catre instanta, nici partile civile (CG, RE, ICD) - nu a observat prezenta vreunui alt autoturism in zona producerii accidentului - nici in momentele anterioare producerii accidentului si nici in momentele ulterioare impactului, nici pe sensul de deplasare Vaslui-Barlad si nici pe sensul de deplasare Barlad-Vaslui, in afara de autoturismul inculpatului, marca Volkswagen Golf, cu numar de inmatriculare VS-80-PTR.
Martorii CM si RA au indicat ca nu pot preciza nici un element util din acest punct de vedere, RA precizand ca era ocupat cu inchiderea oblonului de la semiremorca, iar CM ca efectua verificari la vola, in interiorul livezii.
In al doilea rand, instanta a aratat ca martorul RA a indicat, atat in fata organelor de urmarire penala, cat si a instantei, ca autocamionul a fost parcat in afara partii carosabile, cu pozitiile aprinse, CM indicand si el acest aspect in faza cercetarii judecatoresti. Totodata, martorul RA a indicat ca "pozitiile de la autocamion nu ar putea jena o masina venita din fata, becurile avand o putere de aproximativ 2 watti", iar CM ca "lumina pozitiilor nu ar putea jena o masina care ar veni din fata".
Martorii OR, SE, DAD au indicat ca nu isi aduc aminte cu exactitate daca autocamionul avea sau nu luminile aprinse, insa cel mult putea avea pozitiile aprinse, aceasta intrucat in jur era intuneric.
Pe cale de consecinta, nu a puut fi primita apararea inculpatului in acest sens si nici sustinerile expertului Tindeche Victor, cuprinse in punctul de vedere pe care acesta l-a exprimat, privind existenta unei "bariere de lumina, creata de luminile de intalnire ale autocamionului coroborate cu configuratia drumului in curba spre dreapta" si care "ar fi obturat total sau partial campul de vizibilitate spre inainte a celor care s-ar deplasa catre Muntenii de Jos" si nu a putut fi primita nici varianta teoretica inaintata de catre acelasi expert, pe baza sustinerilor exclusive ale inculpatului, privind lovirea victimelor, ca urmare a depasirii unui alt autoturism, de culoare alba.
Totodata, desi pe de o parte, aparatorul inculpatului a invederat, in sedinta publica din 28 mai 2009, ca nu mai sustine varianta privind orbirea inculpatului de luminile de intalnire ale autocamionului parcat pe partea dreapta, pe de alta parte,a invocat in apararea lui BP existenta barierei de lumina, la care a facut referire si expertul Tindeche Victor. Or, astfel cum a reiesit si din probatoriul administrat autocamionul avea pozitiile aprinse, iar nu luminile de intalnire.
In al treilea rand, din procesul-verbal de cercetare la fata locului, intocmit in data de 13 septembrie 2008,a reiesit ca "partea carosabila era acoperita cu asfalt si era uscata", si astfel nu a putut fi primita apararea inculpatului privind faptul ca partea carosabila era putin umeda in zona de drum in care s-a angajat in depasirea pe care a invocat-o, depasire a carei existenta a fost infirmata insa de intregul material probator administrat in cauza.
In al patrulea rand, instanta a retinut urmatoarea componenta a grupului de pietoni si asezare a fiecarei persoane in cadrul grupului: doi cate doi (cu exceptia lui ICD), si de la stanga catre dreapta: Ozarchevici Silviu si OR; Dutu Constantin si DAD; ICD; SE si SOP; RE si RI; CD si IMA (asezare a grupului privita din fata catre spate).
Instanta a coroborat in acest sens declaratiile martorilor SE, OR, SOP, DAD, Dutu Constantin, Ozarchevici Silviu cu declaratiile partilor civile RE si ICD.
Astfel, RE arata ca "in spatele meu si al sotului meu se aflau Irimie si CD" (verso fila 105 dosar de urmarire penala); ICD precizeaza ca "in urma era familia Rindunica, domnul Cotnareanu si sotul meu dupa ei" (verso fila 107 dosar de urmarire penala), SE ca "primii doi erau sotii Ozarchevici, unul langa altul, urmatorii doi erau sotii Dutu, unul langa altul, apoi numita Irimie Camelia, singura, apoi eu si sotia mea, Stoica Oana, unul langa altul, apoi RI si Emilia, unul langa altul, apoi numitii CD si Irimie Marius, unul langa altul "(pozitie mentinuta si cu ocazia audierii nemijlocite de catre instanta de judecata), OR ca "apoi urma familia Rindunica, iar ultimii erau CD si Irimie Marius" (verso fila 122 dosar de urmarire penala).
Niciuna dintre aceste persoane nu a confirmat sustinerea inculpatului BP potrivit careia in ultimul rand al grupului se aflau patru persoane asezate in linie dreapta pana la axul drumului. De altfel, chiar aparatorul inculpatului, in concluziile scrise, se refera la deplasarea persoanelor in sir indian cate doi.
In al cincilea rand, instanta a retinut ca din grupul de 11 pietoni, doar trei se deplasau pe partea carosabila, respectiv victimele CD, IMA si RI, din procesul-verbal de cercetare la fata locului rezultand ca pe partea carosabila si acostamentul zonei unde s-a produs accidentul nu au fost descoperite urme de rulare, derapare sau franare ale autoturismului implicat in accident.
In raportul de expertiza criminalistica nr. 137/22.10.2008 incheiat de Laboratorul Interjudetean de Expertize Criminalistice Iasi se retine, in mod corect, ca inexistenta urmelor conduce la concluzia certa ca autoturismul nu a patruns pe acostament, rotile acestuia nedepasind partea carosabila si ca acest lucru coroborat cu faptul ca numitii IMA si RI au fost loviti cu partea frontala (altfel nu putea avea loc o proiectare catre inainte) conduce si la concluzia, de asemenea certa, ca in momentul in care au fost lovite cele trei victime se deplasau pe partea carosabila; in plan transversal, IMA si RI se deplasau la o distanta de cca. 0,8 metri - 1,2 metri, primul in spatele celui de-al doilea, iar CD se deplasa la cca. 0,1 metri - 0,2 metri de marginea carosabilului.
Instanta a retinut si ca restul de opt persoane din cadrul grupului se deplasau in afara partii carosabile.
In depozitiile din fata instantei de judecata, martorul OR, a precizat ca " eu cu sotul meu eram in afara partii carosabile_nu pot face apreciere exacta cu privire la modalitatea de deplasare a restului grupului_oricum eram grupati", martorul DAD ca "pot spune cu certitudine ca familia Ozarchevici si eu impreuna cu sotul meu ne deplasam in afara partii carosabile", martorul Dutu Constantin ca "eu si cu sotia, precum si familia Ozarchevici ne deplasam in afara partii carosabile", iar martorul SE ca "ne deplasam pe acostament".
In faza de urmarire penala, Ozarchevici Silviu, SOP, RE si ICD au precizat de asemenea ca se deplasau in afara partii carosabile.
Referitor la sustinerile aparatorului inculpatului ca RE s-ar fi deplasat pe partea carosabila, aceasta prin raportare la declaratia martorului RA, instanta a aratat ca nu au putut fi primite.
In faza de urmarire penala, martorul SE arata ca "_ne-am dezmeticit, am vazut ca numita RE era cazuta cu fata in jos pe acostament", martora OR ca "am vazut cum doamna Rindunica era cazuta cu fata in jos in afara carosabilului pe partea stanga a DN 24, cu picioarele aflate pe directia perpendiculara", martora DAD ca "am vazut-o de asemenea pe doamna Rindunica cu fata in jos, cu capul orientat spre sant", martorul Ozarchevici Silviu ca "sotia mea mi-a spus verbal uite-o pe doamna Rindunica. Am vazut ca aceasta era cazuta jos pe acostamentul drumului cu fata in jos si cu capul orientat spre santul drumului".
In faza de judecata, martorul SE a afirmat ca "am vazut-o pe doamna R cu picioarele pe acostament si cu capul pe carosabil", martora OR ca "doamna Rindunica se afla cazuta cu fata in jos, din corpul acesteia doar picioarele nu in integralitate lor se aflau pe partea carosabila". Instanta va da insa eficienta declaratiilor date de acesti doi martori in faza de urmarire penala, avand in vedere apropierea de momentul savarsirii faptei.
De asemenea, etapa cercetarii judecatoresti, martora DAD a indicat ca "in opinia mea, desi nu imi aduc bine aminte, era in afara partii carosabile, intrucat avea capul in iarba".
In al saselea rand, instanta a constatat existenta si a unor alte inadvertente intre declaratiile succesive ale inculpatului BP, acesta dovedind lipsa de consecventa pana si in ipotezele de lucru, fara corespondent in realitatea faptica, invocate.
Astfel, in declaratia data la urmarire penala in fata procurorului, pe formular tipizat, BP a precizat ca in apropiere de Cuvas a depasit un autobuz, in restul declaratiilor facand referire la un autoturism depasit, iar nu la un autobuz.
De asemenea, in declaratiile date la urmarire penala, in fata procurorului, precum si a organului de cercetare penala, pe formulare tipizate, inculpatul a declarat ca a trecut de axul drumului, iar in declaratia olografa din data de 13 septembrie 2008, inculpatul a aratat ca "in timpul depasirii, cand ma aflam pe partea stanga a drumului, in paralel cu autovehiculul depasit, am observat in timp scurt un grup de persoane _". In fata instantei, inculpatul a indicat insa ca: "in momentul in care am observat pentru prima data grupul de persoane, ma aflam in spatele masinii pe care doream sa o depasesc" si ca "din momentul in care am initiat depasirea si pana in momentul impactului, masina mea nu a trecut niciodata total de axul drumului".
Instanta a subliniat din nou ca nu a putut primi apararea inculpatului, ca s-ar fi aflat in efectuarea unei manevre de depasire a unui alt autoturism, referirile anterioare la declaratiile inculpatului avand doar rolul de a ilustra inadvertentele existente pana si intre sustinerile, fara corespondent in realitate, pe care acesta le-a lansat.
Instanta nu a putut lua in considerare sustinerea expertului Tindeche Victor, propus de inculpat, potrivit careia victimele s-ar fi deplasat intre reperul 6 si reperul 4 din schita accidentului si ca locul impactului ar fi fost situat intre 1-1,2 metri fata de limita din stanga a carosabilului si 0,5-0,8 metri fata de axa carosabilului, aceasta sustinere neavand nici un suport in restul materialului probator administrat in cauza (nici macar in declaratiile contradictorii si fara corespondent faptic ale inculpatului).
Fata de aspectele anterior retinute (faptul ca IMA, CD si RI se aflau pe partea carosabila, iar restul de 8 persoane din cadrul grupului se aflau in afara partii carosabile - toate cele 11 persoane deplasandu-se pe partea stanga fata de sensul de deplasare Vaslui - Barlad), instanta urmeaza a analiza daca se poate retine vreo culpa a victimelor si a celorlalti opt pietoni din cadrul grupului in producerea accidentului de circulatie.
Inculpatul BP, prin aparator, a invocat faptul ca cele 11 persoane se deplasau ca si grup, in sir indian, doi cate doi, astfel incat persoanele in cauza trebuiau sa respecte dispozitiile art. 168 din Hotararea Guvernului nr. 1391/4 octombrie 2006 care prevad ca: "persoanele care se deplaseaza pe drumul public formand un grup organizat, o coloana militara sau un cortegiu trebuie sa circule in formatie de cel mult trei siruri, pe partea dreapta a carosabilului, in sensul lor de mers, ocupand cel mult o banda de circulatie" (alin. 1), "de la lasarea serii si pana in zorii zilei, precum si ziua, in conditii de vizibilitate redusa, persoanele care se afla in fata si in spatele sirului dinspre axa drumului trebuie sa aiba o sursa de lumina de culoare alba, respectiv rosie, care sa fie vizibila pentru ceilalti participanti la trafic. Persoanele care formeaza sirul dinspre axa drumului trebuie sa aiba aplicate pe imbracaminte elemente fluorescent-reflectorizante" (alin. 2), "conducatorii de grupuri organizate, de coloane militare sau de cortegii sunt obligati sa supravegheze permanent deplasarea acestora pe drumurile publice, pentru a nu stanjeni circulatia vehiculelor" (alin. 3).
Pe cale de consecinta, aparatorul inculpatului a sustinut existenta unei culpe a celor 11 persoane, care, conform sustinerilor sale, ar fi trebuit sa circule pe partea dreapta a carosabilului in sensul lor de mers, cel mult in trei siruri; pe timp de noapte cel din fata si cel din spate ar fi trebuit sa aiba surse de lumina de culoare alba, respectiv rosie, iar persoanele din sirul dinspre axa drumului ar fi trebuit sa aiba elemente reflectorizante.
Instanta a considerat insa ca prevederile art. 168 din Hotararea Guvernului nr. 1391/4 octombrie 2006 nu sunt aplicabile in privinta celor 11 pietoni.
Aceasta intrucat notiunea de grup organizat este definita de art. 2 punctul 4 din acelasi act normativ, respectiv doua sau mai multe persoane care au un conducator si se deplaseaza sau stationeaza pe drumurile publice in baza unei autorizatii eliberate de administratorul drumului public cu avizul politiei rutiere.
Or, cele 11 persoane s-au reunit ad-hoc in vederea unei deplasari pe o distanta extrem de scurta, 150-200 de metri, distanta de la motelul "La livada" catre Motelul "Everest", iar deplasarea s-a realizat in sir indian, doi cate doi (cu exceptia lui ICD); mai mult decat atat, toate persoanele, exceptand cele 3 victime care au decedat, s-au deplasat in afara partii carosabile.
Fata de cele expuse, instanta a apreciat conduita celor 11 pietoni din punctul de vedere al dispozitiilor art. 72 alin. 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice potrivit carora "pietonii sunt obligati sa se deplaseze numai pe trotuar, iar in lipsa acestuia, pe acostamentul din partea stanga a drumului, in directia lor de mers. Cand si acostamentul lipseste, pietonii sunt obligati sa circule cat mai aproape de marginea din partea stanga a partii carosabile, in directia lor de mers".
Instanta a considerat ca in privinta celor 8 pietoni (Ozarchevici Silviu, OR, Dutu Constantin, DAD, ICD, SE, SOP, RE) nu a putut fi retinuta nici o culpa in producerea accidentului de circulatie, intrucat acestia se deplasau, cu respectarea prevederilor legale, in afara partii carosabile, in partea stanga fata de directia lor de mers: Vaslui-Barlad. Avand in vedere ca se deplasau in afara partii carosabile, acestor opt persoane nu le incumba nici obligatia de a avea aplicate pe imbracaminte accesorii fluorescent-reflectorizante sau de a purta o sursa de lumina.
Instanta a considerat ca nici in privinta lui CD, IMA si RI nu a putut fi retinuta existenta vreunei culpe in producerea accidentului de circulatie.
Aceasta intrucat modul de deplasare al celor trei victime nu are niciun fel de legatura cauzala cu producerea accidentului; deplasarea lor, desi pe partea carosabila si fara a avea aplicate pe imbracaminte accesorii fluorescent-reflectorizante sau fara a purta o sursa de lumina, nu a avut loc pe traiectoria pe care ar fi trebuit sa o urmeze in mod normal autoturismul condus de catre inculpat, respectiv pe banda de circulatie aferenta sensului de mers Vaslui-Barlad. Or, autoturismul condus de catre BP a patruns in mod absolut nejustificat pe contrasens.
Situatia ar fi fost diferita in momentul in care in accident ar fi fost implicat un autovehicul care ar fi circulat din directia Barlad catre Vaslui.
Pe cale de consecinta, instanta nu a luat in considerare concluzia din raportul de expertiza criminalistica nr. 137/22.10.2008 incheiat de Laboratorul Interjudetean de Expertize Criminalistice Iasi potrivit careia CD, IMA si RI puteau preveni, probabil, producerea accidentului daca ar fi respectat normele legale specifice deplasarii pietonilor pe drumurile publice, respectiv prin deplasarea pe acostament. Pe de alta parte, chiar expertul foloseste cuvantul probabil, aratand ca inculpatul nu a reactionat prin rotirea volanului ca urmare a faptului ca a sesizat patrunderea pe contrasens, ci intrucat a observat tardiv pietonii, indicand totodata ca nu este exclus ca lovirea grupului sa se fi produs si in afara carosabilului, din locul respectiv urmand ca inculpatul sa reactioneze.
Instanta nu a luat in considerare nici punctul de vedere propus de catre expertul Victor Tindeche, propus de catre inculpat, potrivit caruia daca pietonii circulau pe acostament sau utilizau marginea stanga a carosabilului s-ar fi eliminat conditiile de accident, de asemenea fata de faptul ca deplasarea victimelor nu a avut loc pe traiectoria pe care ar fi trebuit sa o urmeze in mod normal, conform dispozitiilor legale privind circulatia pe drumurile publice, autoturismul condus de catre inculpat, autoturism care insa a patruns in mod absolut nejustificat pe contrasens.
Inculpatul BP, prin aparator, a invocat parcarea nelegala a autocamionului, si incalcarea astfel a dispozitiilor art. 77 alin. 2 si 3 din Hotararea Guvernului nr. 1391/4 octombrie 2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, mai exact faptul ca dispozitiile invocate interziceau stationarea autocamionului pe acea parte a drumului, intrucat marginea partii carosabile era marcata cu o linie continua.
Instanta a aratat insa ca dispozitiile art. 77 al. 2 si 3 din Hotararea Guvernului nr. 1391/4 octombrie 2006 nu trebuie privite in mod izolat, vointa legiuitorului fiind clar exprimata in art. 77 raportat la art. 80 din acelasi act normativ, art. 80 reglementand expres situatia marcajelor de delimitare a partii carosabile, precum si a marcajelor pentru interzicerea stationarii.
Astfel, art. 80 alin. 1 din Hotararea Guvernului nr. 1391/4 octombrie 2006 arata ca "marcajele de delimitare a partii carosabile sunt amplasate in lungul drumului, se executa la limita din dreapta a partii carosabile in sensul de mers... Aceste marcaje pot fi cu linie continua sau discontinua simpla", in timp ce art. 80 alin. 3 reglementeaza distinct marcajele pentru interzicerea stationarii, care se pot realiza fie prin linie continua galbena aplicata pe bordura trotuarului sau pe banda de consolidare a acostamentului, dubland marcajul de delimitare a partii carosabile spre exteriorul platformei drumului; fie printr-o linie in zig-zag la marginea partii carosabile.
Or, niciunul dintre aceste doua marcaje pentru interzicerea stationarii nu se regaseste pe portiunea de drum pe care s-a produs accidentul, in cauza fiind vorba doar despre un simplu marcaj cu linie continua, cu rolul de delimitare a partii carosabile.
Art. 77 alin. 2 din Hotararea Guvernului nr. 1391/4 octombrie 2006 reglementeaza situatia marcajului longitudinal format dintr-o linie continua simpla sau dubla care interzice incalcarea sa, insa este vorba despre marcajul longitudinal care separa sensurile si benzile de circulatie.
Art. 77 alin. 3 vorbeste despre marcajul format dintr-o linie continua - fireste realizata in conditiile art. 80 alin. 3 din Hotararea Guvernului nr. 1391/4 octombrie 2006 - aplicata pe bordura trotuarului sau la marginea partii carosabile care interzice insa stationarea vehiculelor pe acea parte a drumului, adica pe partea carosabila.
Or, autocamionul se afla pe partea dreapta a sensului de mers Vaslui-Barlad, dar in afara partii carosabile si paralel cu aceasta (pozitia martorului Iordachita, propus de inculpat, conform careia autocamionul se afla in afara partii carosabile, dar perpendicular pe sosea este singulara, nefiind sustinuta de nici un alt element cu valoare probatorie administrat in cauza).
Fata de argumentele anterior expuse, instanta nu a retinut existenta vreunei culpe a conducatorului autocamionului.
Inculpatul BP, prin aparator, a invocat si culpa autoritatilor (politie rutiera, administratorul portiunii de drum) care nu ar fi luat masurile necesare preintampinarii evenimentelor rutiere, fiind invocate dispozitiile art. 5 alin. 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice si faptul ca, abia dupa producerea unui alt eveniment rutier, limita de viteza pe portiunea de drum respectiva a fost stabilita la 70 km/h.
In primul rand, instanta a aratat ca art. 5 alin. 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 stabileste doar o obligatie simpla care revine administratorului drumului public, antreprenorului sau executantului unor lucrari de a instala indicatoare ori alte dispozitive speciale, cu avizul politiei rutiere, de a aplica marcaje pe drumurile publice, conform standardelor in vigoare si de a le mentine in stare corespunzatoare.
In al doilea rand, instanta a aratat ca potrivit art. 1 din Hotararea Guvernului nr. 1391/4 octombrie 2006, participantii la trafic sunt obligati sa respecte regulile de circulatie si semnificatia mijloacelor de semnalizare rutiera (fireste astfel cum acestea exista raportat la momentul si locul in care se participa la traficul rutier), precum si celelalte dispozitii din actul normativ anterior indicat. Totodata, art. 35 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 impune participantilor la trafic sa aiba un comportament care sa nu afecteze fluenta si siguranta circulatiei, sa nu puna in pericol viata sau integritatea corporala a persoanelor si sa nu aduca prejudicii proprietatii publice ori private.
Nicio dispozitie cuprinsa in Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 sau in Hotararea Guvernului nr. 1391/4 octombrie 2006 nu obliga conducatorii de autovehicule sa circule cu viteza legala maxim admisa pe o anumita portiune de drum. Dimpotriva, dispozitiile legale privind circulatia pe drumurile publice impun conducatorilor de autovehicule adoptarea unei conduite preventive.
Fata de aceste considerente, instanta nu a retinut existenta vreunei culpe a autoritatilor in producerea accidentului de circulatie, indiferent ca este vorba despre Serviciul Politiei Rutiere sau de catre administratorului portiunii de drum pe care s-a produs accidentul de circulatie din 13 septembrie 2008.
Aparatorul inculpatului a solicitat efectuarea in cauza a unui supliment la raportul de expertiza criminalistica, indicand ca:
in primul rand, in aprecierea locului de impact, expertul Stoinel a folosit, ca principal reper, pata de sange de pe carosabil apartinand victimei RI, care nu este evidentiata pe schita accidentului, fiind astfel necesare completari pentru elucidarea locului de impact al autoturismului cu grupul de persoane;
in al doilea rand, expertii au retinut ca, dupa impact, IMA a ramas agatat pe parbriz si a fost proiectat pe sol dupa ciocnirea autoturismului cu autocamionul, fara a se mentiona daca leziunile care au condus la deces au fost cauzate de ciocnirea cu autoturismul condus de inculpat sau ca urmare a proiectarii rezultata din impactul cu autocamionul. Pe cale de consecinta, s-a solicitat suplimentul de expertiza pentru a se stabili leziunile care au cauzat moartea victimei Irimie, precum si modalitatea in care s-au produs - impact cu autoturismul sau impactul cu solul dupa proiectare, urmare a ciocnirii cu autocamionul.
Instanta a respins aceasta solicitare, apreciind ca nu sunt intrunite conditiile prevazute de art. 67 alin. 2 Cod de procedura penala, in sedinta publica din 19 martie 2009.
Din procesul-verbal de cercetare la fata locului, incheiat in data de 13 septembrie 2008, reies urmatoarele: "la marginea partii carosabile sunt doi pomi de esenta plop. In dreptul primului plop, pe partea carosabila, se observa mai multe pete de culoare brun-roscat pe o portiune de aproximativ doi metri, aceasta reprezentand zona de unde a fost ridicat si transportat la Spitalul Judetean Vaslui numitul Randunica Ion_primul plop se afla la o distanta de 3 metri fata de marginea partii carosabile_prezentand urme de frecare si create dinamic"(verso fila 29 dosar de urmarire penala).
In fotografiile judiciare nr. 51 si 52, efectuate in faza de urmarire penala, se pot observa petele brune-roscate din dreptul primului plop, plop pe care se observa si urmele de frecare create ca urmare a impactului autoturismului condus de inculpat cu plopul in discutie (fila 50 dosar de urmarire penala).
Martorul CM a indicat si el ca "arat ca persoana careia i se dadea ajutor era cam paralel cu masina rasturnata. Arat ca fata de aceasta se afla cam la 2-3 metri, dar nu pot preciza exact".
Astfel, desi petele de culoare brun-roscat nu sunt evidentiate distinct pe schita locului faptei (fila 66 dosar de urmarire penala), primul plop, in dreptul caruia petele de culoare brun-roscat au fost descoperite, este evidentiat in mod distinct (la 4 metri in plan transversal de acest prim plop aflandu-se cadavrul lui IMA; implicit la 3,66 de metri de primul plop, in plan longitudinal, se afla autoturismul inculpatului - prin raportare la cadavrul lui IMA; aceste distante fiind reliefate de altfel de procesul-verbal de cercetare la fata locului).
Pe cale de consecinta, in raportul de expertiza criminalistica nr. 137/22.10.2008 incheiat de Laboratorul Interjudetean de Expertize Criminalistice Iasi, a fost stabilita in mod corect relatia "a=23-3,66+11,6-4,4=26,5 metri". In prima parte a relatiei, 23 metri reprezinta distanta de la semiremorca cu nr. de inmatriculare B-46-XIF a autocamionului VS-08-UNG la autoturismul inculpatului, din care s-au scazut 3,66 metri reprezentand distanta in plan longitudinal de la autoturismul inculpatului la primul plop (in al carui drept s-au si descoperit petele de culoare brun-roscat folosite ca reper).
Referitor la cea de-a doua sustinere a aparatorului inculpatului, potrivit careia nu se cunoaste cu exactitate daca leziunile care au condus la decesul lui IMA au fost cauzate de ciocnirea cu autoturismul condus de inculpat sau ca urmare a proiectarii rezultata din impactul cu autocamionul, instanta arata din nou ca, in producerea accidentului culpa exclusiva este a inculpatului BP, care a patruns in mod absolut nejustificat pe contrasens, neexistand in producerea accidentului nicio alta culpa - nici a victimelor, nici a restului pietonilor din cadrul grupului, nici a conducatorului autocamionului, nici a autoritatilor statului.
Exista legatura directa de cauzalitate doar intre fapta inculpatului de a patrunde in mod nejustificat pe contrasens, ca urmare a conducerii autovehiculului cu o imbibatie alcoolica in sange peste limita legala si a incalcarii si a altor norme privind circulatia pe drumurile publice, si urmarile produse (decesul a trei persoane).
Impactul autoturismului condus de inculpat, dupa lovirea victimelor, cu autocamionul, care se afla in mod regulamentar in afara partii carosabile, nu a putut fi retinut ca inscriindu-se in antecedenta cauzala.
Inculpatul a fost testat la orele 21.24 cu aparatul alcooltest, rezultatul fiind de 0,77mg/l alcool pur in aerul expirat (fila 77 dosar de urmarire penala).
BP a fost condus apoi in cadrul Spitalului Judetean de Urgenta Vaslui, unde i-au fost recoltate probe biologice la orele 21.40, respectiv 22.40 (fila 79 dosar de urmarire penala). Din buletinul de analiza toxicologica-alcoolemie nr. 1436-1437 din 15 septembrie 2008 al Serviciului de Medicina Legala Vaslui - Laboratorul de Toxicologie (fila 80 dosar de urmarire penala), au reiesit urmatoarele cantitati de alcool exprimate in grame la 1.000 ml sange (grame la mie):
ora 21.40 - alcoolemie de 1,75 grame (prima proba);
ora 22.40 - alcoolemie de 1,60 grame (a doua proba).
La solicitarea inculpatului (fila 86 dosar de urmarire penala), a fost efectuat un calcul retroactiv al alcoolemiei pentru data de 13 septembrie 2008, orele 20.56. Din raportul de expertiza medico-legala nr. 703/A din 17 septembrie 2008 privind calculul retroactiv al alcoolemiei incheiat in cadrul Institutului de Medicina Legala Iasi (filele 81-83 dosar de urmarire penala), a rezultat ca la data de 13 septembrie 2008, orele 20.56 (momentul producerii accidentului de circulatie), inculpatul BP avea o alcoolemie de 1,85 grame.
Inculpatul BP, prin aparator, a invocat existenta unor neregularitati in ceea ce priveste actele medicale care au fost intocmite pentru stabilirea alcoolemiei inculpatului la momentul producerii accidentului de circulatie.
1. S-a aratat ca recoltarea primei probe de sange a avut loc intr-un interval de timp mai mare decat cel recomandat, fapt care a si determinat organele de ancheta sa considere necesara si utila efectuarea unei expertize medico-legale pentru stabilirea nivelului alcoolemiei la momentul producerii accidentului de circulatie.
Instanta a aratat ca art. 6 lit. d) din Normele metodologice privind prelevarea probelor biologice in vederea stabilirii intoxicatiei etilice si a starii de influenta a produselor ori substantelor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora asupra comportamentului conducatorilor de autovehicule si tramvaie, aprobate prin Ordinul nr. 376/10.04.2006 a Ministrului Sanatatii, publicat in Monitorul Oficial nr. 363/26 aprilie 2006, stabileste ca: "prima prelevare se efectueaza de preferinta intr-un interval de timp de pana la 30 de minute de la producerea evenimentului care a determinat solicitarea prelevarii de sange".
Asadar, este instituit doar un termen de recomandare, nicio norma legala neinstituind sanctiunea nulitatii in ipoteza depasirii acestui termen.
Instanta a constatat ca prima proba de sange a fost prelevata la 44 de minute de la momentul producerii accidentului de circulatie.
Instanta a aratat din nou ca expertiza medico-legala privind calculul retroactiv al alcoolemiei a fost solicitata in faza de urmarire penala de catre inculpat, prin aparatorul ales, initiativa nefiind a organelor de urmarire penala (aspect sustinut de aparatorul inculpatului atat in concluziile orale, cat si in cele scrise).
2. S-a aratat si ca au fost incalcate dispozitiile art. 10 din Normele metodologice privind prelevarea probelor biologice in vederea stabilirii intoxicatiei etilice si a starii de influenta a produselor ori substantelor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora asupra comportamentului conducatorilor de autovehicule si tramvaie ("tegumentele se dezinfecteaza cu substante antiseptice care nu contin alcool, eter, benzen sau alte substante volatile, fiind permise numai clorura de benzalconiu sau solutia apoasa de clorura de mercur"), ca urmare a dezinfectarii tegumentelor cu alcool.
Instanta a considerat ca nici aceste sustineri nu pot fi primite fata de considerentele care urmeaza a fi expuse.
Din procesul-verbal de cercetare la fata locului (verso fila 27 doar de urmarire penala), a reiesit utilizarea trusei standard de prelevare nr. 483269: "i s-au recoltat probe biologice in vederea stabilirii alcoolemiei sigilate cu sigiliul nr. 483269". De asemenea, din declaratia olografa a inculpatului (13 septembrie 2008), reiese ca "probele de sange au fost sigilate la spital in prezenta mea in trusa speciala de prelevare a sangelui - sigiliul 483269".
Utilizarea trusei standard de prelevare este confirmata si de procesul-verbal de prelevare (fila 79 dosar de urmarire penala) si de buletinul de examinare clinica insotitor al prelevarii probelor biologice in vederea determinarii gradului de intoxicatie etilica (fila 78 dosar de urmarire penala) - care poarta sigiliul nr. 483269, iar din buletinul de analiza toxicologica alcoolemie din 15 septembrie 2008 (fila 80 dosar de urmarire penala) reiese: "felul ambalajului (nr. kit - 483269)/descrierea si starea sigiliului: INTACT".
Instanta a aratat ca dovada modalitatii de prelevare a probelor de sange o constituie procesul-verbal de prelevare, iar nu buletinul de examinare clinica. Or, din cuprinsul procesului-verbal de prelevare - semnat de medicul Carmen Nicoleta Piseru, politistul Topa M. si de catre inculpatul BP (spre deosebire de buletinul de examinare clinica care este semnat doar de medic) - reiese ca "seringa si acul cu care s-a prelevat sunt de unica folosinta, iar flaconul a fost curat si nu prezinta urme de alcool sau alte substante volatile. De asemenea, dezinfectarea pielii s-a facut conform normelor de prelevare".
Mai mult decat atat, chiar buletinul de examinare clinica insotitor al prelevarii probelor biologice in vederea determinarii gradului de intoxicatie etilica confirma faptul ca dezinfectarea tegumentelor s-a facut cu respectarea dispozitiilor legale cuprinse in Normele metodologice privind prelevarea probelor biologice in vederea stabilirii intoxicatiei etilice si a starii de influenta a produselor ori substantelor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora asupra comportamentului conducatorilor de autovehicule si tramvaie.
Astfel, desi inculpatul a invocat ca la rubrica "Observatii" din buletinul de examinare clinica s-ar regasi mentinea "tegumentul a fost dezinfectat cu alcool, cu alcool", in realitate la rubrica sus-mentionata se gaseste precizarea expresa ca tegumentul nu a fost dezinfectat cu alcool: "a fost dezinfectat cu alcool nu cu alcool"
Instanta a aratat ca se impune a fi remarcat faptul ca inculpatul personal nu a invocat niciun moment, nici in cursul urmaririi penale, nici in cursul cercetarii judecatoresti, ca dezinfectarea tegumentelor s-ar fi facut altfel decat cu respectarea conditiilor impuse prevazute de lege, respectiv prin folosirea instrumentelor si a substantelor aflate chiar in trusa standard de prelevare, a carei componenta este prevazuta de Anexa nr. 5 din cadrul Normelor metodologice anterior mentionate.
3. Aparatorul inculpatului a invocat, de asemenea, faptul ca nu au fost respectate dispozitiile art. 14 alin. 3 din Normele metodologice, aprobate prin Ordinul nr. 376/10.04.2006 a Ministrului Sanatatii, publicat in Monitorul Oficial nr. 363/26 aprilie 2006, probele fiind prelevate in data de 13 septembrie 2008 si inaintate spre prelucrare la data de 15 septembrie 2008.
In sedinta publica din data de 19 martie 2009, s-a mai invocat ca actele inaintate de I.P.J. Vaslui reprezinta o evidenta a truselor medicale, truse care trebuie insa pastrate de unitatile medicale, ca nu apare data si ora la care s-au primit, respectiv predat, probele de sange (aceasta la rubrica in care apare numele subcomisarului Ciobotariu) si ca nu exista dovada ca probele au fost pastrate la frigider.
Instanta a aratat ca nici aceste sustineri ale aparatorului inculpatului nu pot fi primite.
Potrivit art. 14 alin. 1 din Normele metodologice, aprobate prin Ordinul nr. 376/10.04.2006 a Ministrului Sanatatii, publicat in Monitorul Oficial nr. 363/26 aprilie 2006 - "probele prelevate si sigilate, impreuna cu exemplarul original al procesului-verbal de prelevare a probelor biologice si al buletinului de examinare clinica, prevazute in anexele nr. 2 si 3 la prezentele norme metodologice, vor fi puse, dupa incheierea procedurii de prelevare si examinare, la dispozitie politistului, care le va transporta si le va depune in cel mai scurt timp la institutiile medico-legale teritoriale", iar potrivit alin. 3 al aceluiasi articol "in situatia in care transportul sau depunerea probelor prelevate nu poate fi efectuat imediat, acestea se pastreaza la frigider, in sediile unitatilor de politie, timp de maximum 3 zile".
Din relatiile comunicate de catre Inspectoratul de Politie al Judetului Vaslui - Serviciul Politiei Rutiere (filele 220-222 dosar instanta), reiese, dincolo de orice dubiu, ca evidenta din caietul studentesc priveste "trusele de prelevare a sangelui pastrate in frigider la O.S. - I.P.J. Vaslui".
De asemenea, din aceleasi acte reiese ca a.s.a Topa a predat probele biologice (sange) in data de 13 septembrie 2008 - ora 23.00 si le-a ridicat in data de 15 septembrie 2008 - ora 8.15, cu respectarea intervalului de trei zile prevazut de Normele metodologice. Fireste, subcomisarul Ciobotariu a preluat de la a.s.a. Topa probele biologice la orele la care acesta din urma le-a predat, respectiv subcomisarul Ciobotariu a predat a.s.a. Topa probele biologice la orele la care acesta din urma le-a preluat.
Unitatile sanitare pastreaza o evidenta a tuturor truselor standard de prelevare pe care le au, indiferent de faptul ca ulterior au fost folosite sau nu, in timp ce la organele de politie se pastreaza doar o evidenta a probelor prelevate, in ipoteza in care nu s-a efectuat imediat transportul sau depunerea probelor prelevate la institutiile medico-legale teritoriale.
4. S-a indicat, totodata, de catre aparatorul inculpatului ca in buletinul de analiza toxicologica a alcoolemiei lipseste identificarea nominala a persoanei care a efectuat analiza probelor de sange, precum si calitatea speciala a acesteia, buletinul cuprinzand doar o semnatura indescifrabila.
Conform art. 20 alin. 3 din Normele metodologice, aprobate prin Ordinul nr. 376/10.04.2006 a Ministrului Sanatatii, publicat in Monitorul Oficial nr. 363/26 aprilie 2006 - "buletinul de analiza se semneaza de catre specialistul care a efectuat analiza".
Instanta a constatat respectarea acestei cerinte, nicio dispozitie legala neimpunand si indicarea in clar a numelui si prenumelui persoanei care a efectuat analiza sau a calitatii acesteia.
5. Aparatorul inculpatului a invocat si ca PED, care a participat la efectuarea expertizei medico-legale nr. 703/A din 17 septembrie 2008 privind calculul retroactiv al alcoolemiei inculpatului, nu avea calitatile impuse de art. 33 alin. 3 din Ordinul nr. 1134/C-255 din 25 mai 2000 pentru aprobarea Normelor procedurale privind efectuarea expertizelor, a constatarilor si a altor lucrari medico-legale, emis de Ministerul Justitiei - nr. 1.134/C din 25 mai 2000 si de Ministerul Sanatatii - Nr. 255 din 4 aprilie 2000, publicat in Monitorul Oficial nr. 459 din 19 septembrie 2000, respectiv nu este farmacist sau toxicolg si nici nu are statutul de expert.
Conform art. 33 alin. 3 din Normele procedurale privind efectuarea expertizelor, a constatarilor si a altor lucrari medico-legale, calculul retroactiv al alcoolemiei se efectueaza numai in institutele de medicina legala de catre o comisie formata dintr-un medic legist primar si un farmacist sau toxicolog primar, care lucreaza in cadrul laboratorului de toxicologie medico-legala al institutului respectiv, ambii avand statutul de expert.
Conform adresei nr. 15257/09.03.2009 a Institutului de Medicina Legala Iasi, comisia care efectueaza expertizele privind calculul retroactiv al alcoolemiei este constituita prin decizie a conducerii Institutului de Medicina Legala Iasi. Se arata in continuare ca notiunea de toxicolog este dobandita prin activitate in laborator de profil si nu se regaseste in nomenclatorul privind clasificarea ocupatiilor in Romania. Se arata si ca in activitatea medico-legala notiunea de toxicolg include atat far
Gresita calificare a caii de atac ca fiind recurs in loc de apel. - Decizie nr. 1360 din data de 29.11.2011
Uciderea din culpa. Administrarea incompleta a probatiunii testimoniale - Decizie nr. 253 din data de 17.04.2007
Ucidere din culpa. Solutionarea laturii civile - Decizie nr. 538 din data de 19.09.2006
Ucidere din culpa. Despagubiri civile cuvenite minorului nascut dupa decesul victimei - Decizie nr. 389 din data de 13.06.2006
178 C.p. - Sentinta penala nr. 996 din data de 10.04.2012
Ucidere din culpa art 178 cp - Sentinta penala nr. 66 din data de 14.04.2010
Ucidere din culpa - Art. 178 Cod penal - Sentinta penala nr. 24 din data de 26.01.2012
Ucidere din culpa, art. 178 alin. 1, 2 Cod penal - Sentinta penala nr. 91 din data de 17.03.2011
Ucidere din culpa, art. 178 C.p. - Sentinta penala nr. 232 din data de 10.09.2010
Citare inculpat si sucursala asigurator. Nulitate. - Decizie nr. 315 din data de 20.05.2010
Citarea partilor la judecata. Schimbarea sediului instantei de judecata. - Decizie nr. 232 din data de 26.03.2009
UCIDERE DIN CULPA. LEGATURA DE CAUZALITATE DINTRE ACCIDENTUL AUTO SI PRODUCEREA REZULTATULUI. CONTRIBUTIA FACTORILOR SI IMPREJURARILOR FAVORIZANTE - Decizie nr. 908 din data de 09.12.2004
Ucidere din culpa - Sentinta penala nr. 404 din data de 12.09.2014
Ucidere din culpa - Sentinta penala nr. 246 din data de 06.05.2009
Ucidere din culpa. - Sentinta penala nr. 59 din data de 11.02.2009
Ucidere din culpa - Sentinta penala nr. 560 din data de 18.11.2008
UCIDERE DIN CULPA - Sentinta penala nr. 156 din data de 26.03.2009
Actiune civila exercitata in procesul penal. Ucidere din culpa. Principiul repararii integrale a prejudiciului direct si indirect. Asigurator de raspundere civila delictuala. Opozabilitate - Sentinta penala nr. 594 din data de 13.10.2008
Ucidere din culpa in forma agravata. Cerere de schimbare a incadrarii juridice din infractiunea de ucidere din culpa, prevazuta de art.178 al.2 Cod penal, in infractiunea de vatamare corporala din culpa, prevazuta de art.184 al.1, 3 Cod penal. Soluti... - Sentinta penala nr. 1651 din data de 05.07.2006
Dosar nr. 5122/333/2008 - ucidere din culpa
R O M A N I A
TRIBUNALUL VASLUI
SECTIA PENALA
DECIZIA PENALA Nr. 15/A
Sedinta publica de la 20 Ianuarie 2010
Instanta constituita din:
PRESEDINTE PARPALEA-FILIP NICOLAE
Judecator OANA RADU-NICOLAE
Grefier GRIGORIU MARIANA Ministerul Public -Parchetul de pe langa Tribunalul Vaslui a fost reprezentat de procuror ARMEANU CRISTINA ELENA .
Conform dispozitiilor art. 304 Cod procedura penala, sedinta de judecata a fost inregistrata cu mijloace tehnice audio.
Pe rol, se afla in curs de solutionare, judecarea apelurilor penale declarate de inculpatul BP -, in prezent aflat in stare de arest in Penitenciarul Iasi - prin aparator, de partile civile CG, CCD, RE, ICD , IRE si RDN - prin aparator av.Ciocan Luigi Cristinel si asiguratorul S.C. Asigurarea Romaneasca A SA - prin Sucursala Vaslui, impotriva sentintei penale nr.765 din 11.06.2009 pronuntata de Judecatoria Vaslui in dosarul nr. 5122/333/2008.
Cauza are ca obiect: ucidere din culpa ( art. 178 C.P.).
La apelul nominal facut in sedinta publica s-a constatat ca lipsesc toate partile, respectiv inculpatul-apelant BP, partile civile- apelante, asiguratorul - apelant si partea civila.
Procedura de citare este legal indeplinita.
Dezbaterile in prezenta cauza au avut loc in sedinta publica de la 20 Ianuarie 2010 si sustinerile partilor s-au consemnat in incheierea de sedinta aferenta.
Din lipsa de timp pentru a delibera si pentru ca partile sa depuna concluzii scrise a fost amanata pronuntarea pentru termenul de astazi.
T R I B U N A L U L
Asupra apelurilor penale de fata;
Prin sentinta penala nr.765 din 11 iunie 2009 a Judecatoriei Vaslui a
respins cererea de schimbare a incadrarii juridice formulata de catre inculpat, prin aparator, din infractiunea de ucidere din culpa prevazuta de art. 178 alin. 2, 3 si 5 Cod penal, astfel cum a fost retinuta prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecatoria Vaslui nr. 2570/P/2008, in infractiunea de ucidere din culpa prevazuta de art. 178 alin. 1 si 5 Cod penal.
A condamnat pe inculpatul BP, la pedeapsa de 4 (patru) ani de inchisoare pentru savarsirea infractiunii de ucidere din culpa prevazuta de art. 178 alin. 2, 3 si 5 Cod penal, cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. b) Cod penal si art. 74 alin. 2 Cod penal raportat la art. 76 alin. 1 lit. b) Cod penal.
In baza art. 71 Cod penal, a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a si lit. b) Cod penal pe durata executarii pedepsei.
In baza art. 350 alin. 1 Cod de procedura penala, a mentinut masura arestarii preventive si starea de arest preventiv a inculpatului BP.
In baza art. 88 alin. 1 Cod penal, a dedus din pedeapsa aplicata inculpatului BP durata arestarii preventive de la 18.09.2008 la zi, inculpatul fiind arestat preventiv prin Incheierea de sedinta nr. 26 din data de 18.09.2008, pronuntata de catre judecator Tarlea Mirela Cristina din cadrul Judecatoriei Vaslui in dosarul nr. 4262/333/2008, in baza careia a fost emis mandatul de arestare preventiva nr. 28/U/18.09.2008, in prezent inculpatul fiind incarcerat in Penitenciarul Vaslui.
In baza art. 14 Cod de procedura penala raportat la art. 346 alin. 1 Cod de procedura penala raportat la art. 49, 50, 54 si 55 din Legea nr. 136/1995, astfel cum a fost modificata, coroborat cu art. 24 alin. 3 din Ordinul nr. 8/16 iunie 2008 emis de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, a admis actiunea civila formulata de Serviciul de Ambulanta Judetean Vaslui si a admis in parte actiunile civile formulate de catre: CG, CCD, REV, ICD, in nume propriu si in calitate de reprezentanta legala a minorei IRE, RE, in nume propriu si in calitate de reprezentanta legala a minorului RDN.
A obligat asiguratorul S.C."Asigurarea Romaneasca A Vienna Insurance Group" S.A. - Sucursala Vaslui, in calitate de asigurator de raspundere civila, la plata urmatoarelor sume:
347,40 lei cu titlu de despagubiri materiale catre Serviciul de Ambulanta Judetean Vaslui;
8.704,36 lei cu titlu de despagubiri materiale si 85.000 lei cu titlu de daune morale catre partea civila CG;
85.000 lei cu titlu de daune morale catre partea civila CCD;
9.408,31 lei cu titlu de despagubiri materiale si 85.000 lei cu titlu de daune morale catre partea civila ICD;
85.000 lei cu titlu de daune morale in favoarea partii civile IRE;
10.285,29 lei cu titlu de despagubiri materiale si 85.000 lei cu titlu de daune morale catre partea civila RE;
85.000 lei cu titlu de daune morale in favoarea partii civile RDN;
50.000 lei cu titlu de daune morale catre partea civila REV.
Obliga asiguratorul S.C."Asigurarea Romaneasca A Vienna Insurance Group" S.A. - Sucursala Vaslui, in calitate de asigurator de raspundere civila, la plata urmatoarelor sume cu titlul de despagubiri periodice:
in favoarea partii civile IRE, nascuta la data de: 480,45 lei pentru perioada 13.09.2008 (data producerii decesului tatalui) - 30.09.2008; 749,75 lei lunar pentru perioada 01.10.2008-31.03.2009; 740,75 lei lunar de la data de 01.04.2009 si pana la majoratul beneficiarei;
in favoarea partii civile RDN, nascut la data de: 235,5 lei pentru perioada 13.09.2008 (data producerii decesului tatalui) - 30.09.2008; 347 lei lunar pentru perioada 01.10.2008-31.03.2009; 338,5 lei lunar de la data de 01.04.2009 si pana la majoratul beneficiarului;
in favoarea partii civile REV, nascuta la data de: 235,5 lei pentru perioada 13.09.2008(data producerii decesului tatalui) - 30.09.2008; 347 lei lunar pentru perioada 01.10.2008-31.03.2009; 338,5 lei lunar de la data de 01.04.2009 si pana la terminarea studiilor, dar nu mai tarziu de implinirea varstei de 25 ani.
A luat act ca Spitalul Judetean de Urgenta Vaslui nu s-a constituit parte civila.
In baza art. 189 Cod de procedura penala si art. 191 alin. 1 Cod de procedura penala, a obligat pe inculpatul BP la plata sumei de 3.502 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de catre stat (2.082 lei reprezentand taxele pentru lucrarile medico-legale efectuate de catre Serviciul Medico-Legal Judetean Vaslui, 800 lei reprezentand taxa pentru efectuarea expertizei criminalistice de catre Laboratorul Interjudetean de expertize criminalistice Iasi, 100 lei reprezentand cheltuieli ocazionate de desfasurarea urmaririi penale, 520 lei reprezentand cheltuieli ocazionate de desfasurarea procesului penal in fata primei instante).
In baza art. 193 alin. 1 si 2 Cod de procedura penala raportat la art. 49, 50, 54 si 55 din Legea nr. 136/1995, astfel cum a fost modificata, coroborat cu art. 24 alin. 3 din Ordinul nr. 8/16 iunie 2008 emis de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, a obligat asiguratorul S.C."Asigurarea Romaneasca A Vienna Insurance Group" S.A. - Sucursala Vaslui, in calitate de asigurator de raspundere civila, la plata sumei de 5.475 lei catre partea civila CCD cu titlu de cheltuieli judiciare reprezentand onorarii aparatori alesi, la plata sumei de 2.000 lei catre partea civila ICD cu titlu de cheltuieli judiciare reprezentand onorariu aparator ales, la plata sumei de 2.500 lei catre partea civila RE cu titlu de cheltuieli judiciare reprezentand onorariu aparator ales.
Pentru a hotari astfel instanta de fond a retinut urmatoarele:
In data de 13 septembrie 2008, in jurul orelor 20.30, inculpatul BP, aflat in municipiul Vaslui, in apartamentul uneia dintre surorile sale, care se casatorise in cursul zilei sus-mentionate, a primit un telefon de la mama sa, care i-a solicitat sa vina in localitatea Muntenii de Jos (judetul Vaslui), unde aceasta astepta, alaturi de tatal inculpatului si de alte doua persoane, o masina pentru a ii transporta in municipiul Vaslui la restaurantul "Select", unde urma a se desfasura petrecerea de nunta. Astfel, inculpatul BP s-a urcat, singur, la volanul autoturismului marca Volkswagen Golf, cu numar de inmatriculare VS-80- si a plecat din municipiul Vaslui catre localitatea Muntenii de Jos.
In acelasi interval de timp, dinspre motelul "La Livada" catre motelul "Everest", au plecat mai multe persoane, care urmau, la randul lor, sa participe la o petrecere de nunta, organizata in cadrul restaurantului situat in incinta motelului "Everest". Persoanele in discutie, in dreptul motelului "La livada", unde erau si cazate, au traversat drumul national 24, de pe partea dreapta a sensului de mers Vaslui-Barlad pe partea stanga a sensului de mers Vaslui-Barlad si au inceput a se deplasa in urmatoarea asezare - doi cate doi (cu exceptia lui ICD) si de la stanga catre dreapta: Ozarchevici Silviu si OR; Dutu Constantin si DAD; ICD; SE si SOP; RE si RI; CD si IMA (asezare privita din fata grupului catre spatele grupului).
Ajungand in zona km 119, in afara localitatii Muntenii de Jos, inculpatul BP, care circula cu faza de intalnire, urma sa parcurga o curba la dreapta (potrivit directiei sale de mers), respectiva curba fiind semnalizata cu indicator "Curba la dreapta", marcajul longitudinal fiind discontinuu.
Ca urmare a consumului de bauturi alcoolice (inculpatul a consumat in data de 13 septembrie 2008 diferite cantitati de bauturi alcoolice, printre care si 400 de ml de bere, 300 de ml de vin, sampanie in intervalul orar 15.00-17.30 - rezultand o alcoolemie de 1,85 de grame la mie alcool in sange la ora producerii accidentului: 20.56), a starii de oboseala accentuata (generata de implicarea inculpatului in cursul zilei de 13 septembrie 2008 in pregatirile pentru cununia civila si religioasa a surorii sale, precum si de participarea sa efectiva la aceste evenimente), a circulatiei pe timp de noapte, intr-o zona fara iluminat artificial, a neadaptarii vitezei la conditiile concrete in care circula pe drumul public, inculpatul BP nu a reusit sa se inscrie in virajul sus-mentionat cu pastrarea benzii de circulatie aferente sensului sau de mers, astfel incat a parasit in mod nejustificat sensul sau de circulatie si a patruns pe contrasens, observand in fata sa persoanele care se deplasau catre Motelul Everest.
BP a incercat sa evite intrarea autoturismului pe care il conducea in persoanele respective, astfel ca a rotit dreapta de volan, in dorinta de a ii ocoli, insa spatiul foarte mic avut la dispozitie asociat cu viteza de deplasare (87 km/h - viteza de deplasare la momentul impactului) nu a permis schimbarea de traiectorie, fara ca vreunul dintre pietoni sa fie lovit.
In aceste conditii, au fost loviti, mai intai, CD si IMA, primul cu partea laterala stanga a autoturismului, iar cel de-al doilea cu partea frontala a autoturismului. CD a fost proiectat oblic spre stanga, iar IMA a fost preluat cu partea frontala, basculat pe capota motorului, corpul acestuia ajungand in parbriz si ramanand agatat in aceasta pozitie. In urmatoarea fractiune de secunda, tot cu partea frontala, a fost izbit si RI, corpul acestuia fiind insa proiectat catre inainte.
Pe distanta existenta intre IMA si RI, autoturismul si-a modificat traiectoria spre dreapta, suficient incat sa nu o loveasca in plin, ci doar sa o "stearga" pe RE, aflata in stanga sotului sau. In urma impactului, care desi usor totusi a existat, aceasta a suferit leziuni traumatice de tipul plagilor contuze, care necesitau 8-9 zile de ingrijiri medicale de la data producerii leziunilor, care nu au pus in primejdie viata acesteia si care nu au produs nici un alt efect prevazut de art. 182 Cod penal.
Locul primului impact (dintre autoturismul inculpatului si victimele: CD si IMA) a fost situat, in plan longitudinal, la o distanta de cca. 44-45 de metri, spre Vaslui, fata de urmele de sange provenite de la victima RI. In plan transversal, IMA si RI se deplasau la o distanta de cca. 0,8 metri - 1,2 metri, primul in spatele celui de-al doilea, iar CD se deplasa la cca. 0,1 metri - 0,2 metri de marginea carosabilului.
In afara celor trei victime, care au decedat, restul pietonilor se deplasau in afara partii carosabile.
Dupa lovirea lui RI, autoturismul, condus de catre inculpat, nu a mai lovit direct pe niciunul dintre ceilalti pietoni, fragmente desprinse din caroserie lovind totusi in zona picioarelor pe SOP si pe DAD. Volkswagen-ul Golf cu numar de inmatriculare VS-80-PTR si-a continuat deplasarea oblic spre dreapta, IMA ramanand "agatat" in continuare de autoturism, in timp ce corpul lui RI s-a desprins de caroserie si a zburat prin aer, fiind proiectat pe o distanta de 42 de metri.
Dupa parcurgerea in diagonala a latimii carosabilului, partea din dreapta a autoturismului inculpatului, in special roata dreapta-fata a acestuia, a lovit violent ultima roata din dreapta a ultimei punti din spate a semiremorcii unui autocamion, care stationa regulamentar in afara partii carosabile.
Forta dezvoltata in urma acestui impact coroborata cu faptul ca rotile erau bracate spre dreapta (vectorul fortei centrifuge orientat spre stanga) au condus la rasturnarea autoturismului Volkswagen Golf pe partea stanga si proiectarea acestuia in gramada de pietris existenta la fata locului. Corpul lui IMA s-a desprins de caroseria autoturismului, si a cazut in locul in care a si fost gasit, iar autoturismul s-a deplasat rasturnat pe pietris, lovind, cel mai probabil, cu stalpul din stanga-spate un arbore, iar in final s-a rasturnat pe cupola.
In urma producerii accidentului, CD, RI si IMA au suferit traumatisme care au condus la deces (RI a decedat la Spitalul Judetean de Urgenta Vaslui).
La cercetarea efectuata la fata locului, efectuata in data de 13 septembrie 2008, s-au constatat urmatoarele: accidentul a avut loc pe DN 24, kilometrul 119, in afara localitatii Muntenii de Jos, la iesirea dintr-o curba la dreapta, potrivit directiei de mers a autoturismului, carosabilul asfaltat avand o latime de 7 metri; circulatia se desfasoara in zona respectiva in doua sensuri, existand cate o banda pe sens - marcajul longitudinal fiind discontinuu; la data si ora producerii accidentului, carosabilul era uscat, vizibilitatea fiind specifica traficului pe timp de intuneric, la lumina farurilor, fara iluminare artificiala. De o parte si de alta a drumului, exista acostament, acesta avand o latime de 2,30 metri pe sensul de mers Vaslui-Barlad si de 2,10 metri pe sensul de mers Barlad-Vaslui, si fiind acoperit cu pietris, continuand cu spatiu verde.
La fata locului nu s-au identificat urme de franare, derapare sau rulare produse de autoturismul implicat in accident; pozitionarea victimelor si a mijloacelor materiale de proba, identificate in zona respectiva, a fost redata in schita intocmita de organele de cercetare penala, fiind totodata reliefata si de fotografiile judiciare efectuate in cauza.
Din raportul de expertiza medico-legala nr. 236/N/2008 incheiat de Serviciul Medico-Legal Judetean Vaslui, a rezultat ca: "moartea numitului IMA a fost violenta; ea s-a datorat insuficientei cardio-respiratorii acute, survenita ca urmare a unui politraumatism cu hemoragie subarahnoidiana, inundatie ventriculara, fracturi costale, perforatie pleuro-pulmonara bilaterala si hemo-pneumo-torax consecutiv, fractura dubla de coloana toracica, ruptura de ficat si splina, hemoperitoneu, contuzie cardiaca; leziunile s-au putut produce cel mai probabil prin lovire, basculare si proiectare de catre un autovehicul aflat in miscare; intre politraumatism si moarte exista o legatura de cauzalitate directa, si neconditionata; sangele, umoarea vitroasa si urina recoltate de la cadavru nu contineau alcool; examenul toxicologic efectuat din probele recoltate de la cadavru nu a pus in evidenta formaldehida, alcool metilic".
Din raportul de expertiza medico-legala nr. 237/N/2008 incheiat de Serviciul Medico-Legal Judetean Vaslui, a rezultat ca "moartea numitului CD a fost violenta; ea s-a datorat insuficientei cardio-respiratorii acute, survenite ca urmare a unui politraumatism cu fractura multieschiloasa de bolta si baza de craniu, expulzie partiala de substanta cerebrala, contuzie si dilacerare cerebrala, multiple fracturi costale cu perforatii pluro-pulmonare si hemotorax consecutiv, contuzii pulmonare, rupturi hepatice cu hemoperitoneu consecutiv, fractura de humerus, fractura ambele oase antebrat drept, fracturi metatarsiene, fractura deschisa dubla ambele oase gamba bilateral; leziunile s-au putut produce cel mai probabil prin lovire, basculare si proiectare de catre un autovehicul in miscare; intre politraumatism si moarte exista o legatura de cauzalitate directa, neconditionata; sangele, umoarea vitroasa si urina recoltate de la cadavru nu contineau alcool; examenul toxicologic efectuat din probele recoltate de la cadavru nu a pus in evidenta formaldehida, alcool metilic".
Din raportul de expertiza medico-legala nr. 238/N/2008 incheiat de Serviciul Medico-Legal Judetean Vaslui, a rezultat ca: "moartea numitului RI a fost violenta; ea s-a datorat insuficientei cardio-respiratorii acute, survenita ca urmare a unui politraumatism cu plagi contuze, fractura coloana cervicala, multiple fracturi costale, cu perforatie pleuropulmonara si hemopneumotrax bilateral, rupturi de ficat cu hemoperitoneu consecutiv, contuzii perirenale, fractura complexa de bazin, fracturi deschise duble ambele oase, gamba bilateral; leziunile s-au putut produce cel mai probabil prin lovire, basculare si proiectare de catre un autovehicul aflat in miscare; intre politraumatism si moarte exista o legatura de cauzalitate directa, neconditionata; sangele, umoarea vitroasa si urina recoltate de la cadavru nu contineau alcool; examenul toxicologic efectuat din probele recoltate de la cadavru nu a pus in evidenta formaldehida, alcool metilic".
Verificarea tehnica a autoturismului condus de inculpat, efectuata in data de 15 septembrie 2008 - ulterior producerii accidentului, a relevat urmatoarele: sistemul de rulare al autoturismului este in conditii normale; sistemul de iluminare, mecanismul de directie si sistemul de franare nu au putut fi verificate, intrucat autoturismului marca Volkswagen Golf, cu numar de inmatriculare VS-80-PTR este avariat in proportie de 100%.
Pentru a retine aceasta situatie de fapt, instanta a avut in vedere dispozitiile art. 63 Cod procedura penala care stipuleaza ca "probele nu au valoare prestabilita. Aprecierea fiecarei probe se face de organul de urmarire penala sau de instanta de judecata in urma examinarii tuturor probelor administrate in scopul aflarii adevarului", precum si dispozitiile art. 75 Cod procedura penala, conform carora "declaratiile partii vatamate_ facute in cursul procesului penal pot servi la aflarea adevarului, numai in masura in care sunt coroborate cu fapte sau imprejurari ce rezulta din ansamblul probelor existente in cauza".
Principiul liberei aprecieri a probelor lasa instantei de judecata libertatea de a aprecia concludenta tuturor probelor, indiferent de faza procesuala in care au fost administrate, iar principiul aflarii adevarului, consacrat de art. 3 Cod de procedura penala, a impus instantei de judecata sa dea valoare acelor probe care, coroborate cu alte probe legal administrate, exprima adevarul.
Criteriul determinant in aprecierea probelor il constituie forta acestora de a exprima adevarul, instantei revenindu-i raspunderea de a retine si aprecia aceste probe, tinand cont de intregul material probator administrat si nu doar de cele administrate nemijlocit in sedinta publica. Altfel spus, nu se poate intelege ca probele administrate in cursul urmaririi penale au valoare doveditoare numai in cursul acestei faze a procesului penal si numai in vederea sesizarii instantei.
Instanta a aratat totodata si ca simpla retractare sau modificare de catre inculpati sau martori a unor declaratii nu poate duce la inlaturarea, in mod automat si nemotivat, a declaratiilor anterioare, cat timp acestea se coroboreaza si cu alte probe ale dosarului si ca nu exista o ordine de preferinta intre declaratiile succesive ale persoanei vatamate, inculpatului sau martorului.
Instanta a indicat si ca uneori trebuie apreciat care dintre declaratii reflecta adevarul, declaratia data intr-un moment foarte apropiat de producerea faptei, declaratie in care se relateaza exact cu lux de amanunte evenimentul, si o alta data dupa scurgerea unui interval de timp in care se exprima indoiala cu privire la acelasi aspect redat fidel in primele declaratii. Intre o incertitudine cu privire la persoana inculpatului exprimata in instanta si certitudinea cu privire la acelasi aspect exprimata in faza de urmarire penala in declaratiile luate imediat dupa producerea evenimentului, instanta a trebuit sa aprecieze care dintre acestea exprima adevarul.
In lumina acestor principii, instanta a coroborat declaratiile partilor civile CG, RE, ICD, audiate in faza de urmarire penala cu declaratiile martorilor SE, OR, DAD, Careja Ioan, Dutu Constantin, CM, RA, Pelenoua Nelu, audiati atat in faza de urmarire penala, cat si in faza cercetarii judecatoresti, cu declaratiile martorilor SOP si Ozarchevici Silviu, audiati in faza de urmarire penala, precum si cu aspectele reliefate de procesul-verbal de constatare a infractiunii, procesul-verbal de cercetare la fata locului, plansele fotografice efectuate, schita accidentului, rezultatul testarii alcooltest, buletinul de examinare clinica insotitor al prelevarii probelor biologice in vederea determinarii gradului de intoxicatie etilica, procesul-verbal de prelevare, buletinul de analiza toxicologica alcoolemie din 15 septembrie 2008, raportul de expertiza medico-legal nr. 703/A din 17.09.2008 privind calculul retroactiv al alcoolemiei efectuat de I.M.L. Iasi, raportul de expertiza criminalistica nr. 137/22.10.2008 incheiat de Laboratorul Interjudetean de Expertize Criminalistice Iasi, raportul de expertiza criminalistica nr. 145/29.10.2008 incheiat de Laboratorul Interjudetean de Expertize Criminalistice Iasi - supliment la raportul de expertiza criminalistica nr. 137/2008, rapoartele de expertiza medico-legala - autopsie, procesul-verbal de verificare tehnica.
Instanta a apreciat ca fireasca existenta unor usoare inadvertente intre declaratiile partilor civile si martorilor audiati, persoane prezente la locul savarsirii infractiunii, insa acestea sunt explicabile prin aceea ca nivelul de perceptie a aceluiasi eveniment de catre mai multe persoane este diferit, ca urmare a situatiei particulare (atat din punct de vedere al structurii fizice, cat si psihice) a fiecarei persoane, a locului din care s-a perceput evenimentul rutier, a modului in care a fost inregistrata si ulterior redata, fie in fata organelor de urmarire penala, fie in fata instantei de judecata, derularea accidentului, avand totodata in vedere si impactul pe care acesta l-a generat.
Inculpatul BP a manifestat o atitudine procesuala nesincera, prin apararile sale incercand a isi diminua responsabilitatea producerii accidentului din 13 septembrie 2008, dorind a induce ideea existenta si a unor culpe concurente din partea: victimelor si a celorlalti pietoni care se deplasau catre motelul "Everest"; a autocamionului aflat, in afara partii carosabile, pe partea dreapta - sensul de deplasare Vaslui-Barlad; si chiar a autoritatilor, respectiv politia rutiera si administratorul portiunii de drum pe care s-a produs accidentul.
Instanta, fata de considerentele care le-a expus, a retinut insa existenta unei culpe exclusive a inculpatului BP in producerea accidentului rutier din 13 septembrie 2008.
Inculpatul BP a indicat astfel, atat in etapa urmaririi penale, cat si a cercetarii judecatoresti, ca:
a depasit, dupa statia de benzina "LUKOIL" situata la iesirea din municipiul Vaslui si pana la podul din zona Cuvas, o masina, in privinta careia nu a precizat insa niciun element de identificare;
in zona motelului "La livada", la iesirea din curba si cu o semnalizare prealabila, s-a angajat in depasirea unui alt autoturism, de culoare alba, in privinta caruia nu a retinut de asemenea nici un alt element de identificare, nici macar marca;
partea carosabila era putin umeda in zona de drum in care s-a angajat in depasire;
dupa initierea manevrei de depasire, in momentul in care a inceput a trece de axul drumului, a observat un grup de persoane care se deplasau catre localitatea Muntenii de Jos, pe partea carosabila, dispuse in linie dreapta pana la axul central al drumului, fara ca persoanele in discutie sa aiba vreun element de semnalizare - lanterna, vesta reflectorizanta sau alt element luminos (in declaratia din data de 15.01.2009 din fata instantei de judecata, inculpatul a relatat ca primele persoane pe care le-a observat - cele din spatele grupului - se deplasau pe partea carosabila, patru in linie, pana la axul drumului) ;
pe partea dreapta, sensul de mers Vaslui-Barlad, cu fata catre municipiul Vaslui, dar in afara partii carosabile, se afla parcat un autocamion cu luminile aprinse;
luminile aprinse ale autocamionului l-au deranjat, chiar orbit (declaratia din data de 15.01.2009 din fata instantei), astfel ca nu a mai avut vizibilitate buna si ca, in absenta luminilor, ar fi observat in timp util persoanele care se deplasau pe partea carosabila;
nu a depasit, in timpul derularii evenimentului rutier, partea carosabila - sensul de mers Barlad-Vaslui,
nu a depasit in totalitate, de la initierea manevrei de depasire si pana la momentul impactului, axul drumului.
In primul rand, instanta a aratat ca niciuna dintre persoanele prezente la locul si momentul producerii accidentului - nici martorii audiati in cauza (SE, OR, SOP, DAD, Ozarchevici Silviu, Dutu Constantin), in faza de urmarire penala sau in mod nemijlocit de catre instanta, nici partile civile (CG, RE, ICD) - nu a observat prezenta vreunui alt autoturism in zona producerii accidentului - nici in momentele anterioare producerii accidentului si nici in momentele ulterioare impactului, nici pe sensul de deplasare Vaslui-Barlad si nici pe sensul de deplasare Barlad-Vaslui, in afara de autoturismul inculpatului, marca Volkswagen Golf, cu numar de inmatriculare VS-80-PTR.
Martorii CM si RA au indicat ca nu pot preciza nici un element util din acest punct de vedere, RA precizand ca era ocupat cu inchiderea oblonului de la semiremorca, iar CM ca efectua verificari la vola, in interiorul livezii.
In al doilea rand, instanta a aratat ca martorul RA a indicat, atat in fata organelor de urmarire penala, cat si a instantei, ca autocamionul a fost parcat in afara partii carosabile, cu pozitiile aprinse, CM indicand si el acest aspect in faza cercetarii judecatoresti. Totodata, martorul RA a indicat ca "pozitiile de la autocamion nu ar putea jena o masina venita din fata, becurile avand o putere de aproximativ 2 watti", iar CM ca "lumina pozitiilor nu ar putea jena o masina care ar veni din fata".
Martorii OR, SE, DAD au indicat ca nu isi aduc aminte cu exactitate daca autocamionul avea sau nu luminile aprinse, insa cel mult putea avea pozitiile aprinse, aceasta intrucat in jur era intuneric.
Pe cale de consecinta, nu a puut fi primita apararea inculpatului in acest sens si nici sustinerile expertului Tindeche Victor, cuprinse in punctul de vedere pe care acesta l-a exprimat, privind existenta unei "bariere de lumina, creata de luminile de intalnire ale autocamionului coroborate cu configuratia drumului in curba spre dreapta" si care "ar fi obturat total sau partial campul de vizibilitate spre inainte a celor care s-ar deplasa catre Muntenii de Jos" si nu a putut fi primita nici varianta teoretica inaintata de catre acelasi expert, pe baza sustinerilor exclusive ale inculpatului, privind lovirea victimelor, ca urmare a depasirii unui alt autoturism, de culoare alba.
Totodata, desi pe de o parte, aparatorul inculpatului a invederat, in sedinta publica din 28 mai 2009, ca nu mai sustine varianta privind orbirea inculpatului de luminile de intalnire ale autocamionului parcat pe partea dreapta, pe de alta parte,a invocat in apararea lui BP existenta barierei de lumina, la care a facut referire si expertul Tindeche Victor. Or, astfel cum a reiesit si din probatoriul administrat autocamionul avea pozitiile aprinse, iar nu luminile de intalnire.
In al treilea rand, din procesul-verbal de cercetare la fata locului, intocmit in data de 13 septembrie 2008,a reiesit ca "partea carosabila era acoperita cu asfalt si era uscata", si astfel nu a putut fi primita apararea inculpatului privind faptul ca partea carosabila era putin umeda in zona de drum in care s-a angajat in depasirea pe care a invocat-o, depasire a carei existenta a fost infirmata insa de intregul material probator administrat in cauza.
In al patrulea rand, instanta a retinut urmatoarea componenta a grupului de pietoni si asezare a fiecarei persoane in cadrul grupului: doi cate doi (cu exceptia lui ICD), si de la stanga catre dreapta: Ozarchevici Silviu si OR; Dutu Constantin si DAD; ICD; SE si SOP; RE si RI; CD si IMA (asezare a grupului privita din fata catre spate).
Instanta a coroborat in acest sens declaratiile martorilor SE, OR, SOP, DAD, Dutu Constantin, Ozarchevici Silviu cu declaratiile partilor civile RE si ICD.
Astfel, RE arata ca "in spatele meu si al sotului meu se aflau Irimie si CD" (verso fila 105 dosar de urmarire penala); ICD precizeaza ca "in urma era familia Rindunica, domnul Cotnareanu si sotul meu dupa ei" (verso fila 107 dosar de urmarire penala), SE ca "primii doi erau sotii Ozarchevici, unul langa altul, urmatorii doi erau sotii Dutu, unul langa altul, apoi numita Irimie Camelia, singura, apoi eu si sotia mea, Stoica Oana, unul langa altul, apoi RI si Emilia, unul langa altul, apoi numitii CD si Irimie Marius, unul langa altul "(pozitie mentinuta si cu ocazia audierii nemijlocite de catre instanta de judecata), OR ca "apoi urma familia Rindunica, iar ultimii erau CD si Irimie Marius" (verso fila 122 dosar de urmarire penala).
Niciuna dintre aceste persoane nu a confirmat sustinerea inculpatului BP potrivit careia in ultimul rand al grupului se aflau patru persoane asezate in linie dreapta pana la axul drumului. De altfel, chiar aparatorul inculpatului, in concluziile scrise, se refera la deplasarea persoanelor in sir indian cate doi.
In al cincilea rand, instanta a retinut ca din grupul de 11 pietoni, doar trei se deplasau pe partea carosabila, respectiv victimele CD, IMA si RI, din procesul-verbal de cercetare la fata locului rezultand ca pe partea carosabila si acostamentul zonei unde s-a produs accidentul nu au fost descoperite urme de rulare, derapare sau franare ale autoturismului implicat in accident.
In raportul de expertiza criminalistica nr. 137/22.10.2008 incheiat de Laboratorul Interjudetean de Expertize Criminalistice Iasi se retine, in mod corect, ca inexistenta urmelor conduce la concluzia certa ca autoturismul nu a patruns pe acostament, rotile acestuia nedepasind partea carosabila si ca acest lucru coroborat cu faptul ca numitii IMA si RI au fost loviti cu partea frontala (altfel nu putea avea loc o proiectare catre inainte) conduce si la concluzia, de asemenea certa, ca in momentul in care au fost lovite cele trei victime se deplasau pe partea carosabila; in plan transversal, IMA si RI se deplasau la o distanta de cca. 0,8 metri - 1,2 metri, primul in spatele celui de-al doilea, iar CD se deplasa la cca. 0,1 metri - 0,2 metri de marginea carosabilului.
Instanta a retinut si ca restul de opt persoane din cadrul grupului se deplasau in afara partii carosabile.
In depozitiile din fata instantei de judecata, martorul OR, a precizat ca " eu cu sotul meu eram in afara partii carosabile_nu pot face apreciere exacta cu privire la modalitatea de deplasare a restului grupului_oricum eram grupati", martorul DAD ca "pot spune cu certitudine ca familia Ozarchevici si eu impreuna cu sotul meu ne deplasam in afara partii carosabile", martorul Dutu Constantin ca "eu si cu sotia, precum si familia Ozarchevici ne deplasam in afara partii carosabile", iar martorul SE ca "ne deplasam pe acostament".
In faza de urmarire penala, Ozarchevici Silviu, SOP, RE si ICD au precizat de asemenea ca se deplasau in afara partii carosabile.
Referitor la sustinerile aparatorului inculpatului ca RE s-ar fi deplasat pe partea carosabila, aceasta prin raportare la declaratia martorului RA, instanta a aratat ca nu au putut fi primite.
In faza de urmarire penala, martorul SE arata ca "_ne-am dezmeticit, am vazut ca numita RE era cazuta cu fata in jos pe acostament", martora OR ca "am vazut cum doamna Rindunica era cazuta cu fata in jos in afara carosabilului pe partea stanga a DN 24, cu picioarele aflate pe directia perpendiculara", martora DAD ca "am vazut-o de asemenea pe doamna Rindunica cu fata in jos, cu capul orientat spre sant", martorul Ozarchevici Silviu ca "sotia mea mi-a spus verbal uite-o pe doamna Rindunica. Am vazut ca aceasta era cazuta jos pe acostamentul drumului cu fata in jos si cu capul orientat spre santul drumului".
In faza de judecata, martorul SE a afirmat ca "am vazut-o pe doamna R cu picioarele pe acostament si cu capul pe carosabil", martora OR ca "doamna Rindunica se afla cazuta cu fata in jos, din corpul acesteia doar picioarele nu in integralitate lor se aflau pe partea carosabila". Instanta va da insa eficienta declaratiilor date de acesti doi martori in faza de urmarire penala, avand in vedere apropierea de momentul savarsirii faptei.
De asemenea, etapa cercetarii judecatoresti, martora DAD a indicat ca "in opinia mea, desi nu imi aduc bine aminte, era in afara partii carosabile, intrucat avea capul in iarba".
In al saselea rand, instanta a constatat existenta si a unor alte inadvertente intre declaratiile succesive ale inculpatului BP, acesta dovedind lipsa de consecventa pana si in ipotezele de lucru, fara corespondent in realitatea faptica, invocate.
Astfel, in declaratia data la urmarire penala in fata procurorului, pe formular tipizat, BP a precizat ca in apropiere de Cuvas a depasit un autobuz, in restul declaratiilor facand referire la un autoturism depasit, iar nu la un autobuz.
De asemenea, in declaratiile date la urmarire penala, in fata procurorului, precum si a organului de cercetare penala, pe formulare tipizate, inculpatul a declarat ca a trecut de axul drumului, iar in declaratia olografa din data de 13 septembrie 2008, inculpatul a aratat ca "in timpul depasirii, cand ma aflam pe partea stanga a drumului, in paralel cu autovehiculul depasit, am observat in timp scurt un grup de persoane _". In fata instantei, inculpatul a indicat insa ca: "in momentul in care am observat pentru prima data grupul de persoane, ma aflam in spatele masinii pe care doream sa o depasesc" si ca "din momentul in care am initiat depasirea si pana in momentul impactului, masina mea nu a trecut niciodata total de axul drumului".
Instanta a subliniat din nou ca nu a putut primi apararea inculpatului, ca s-ar fi aflat in efectuarea unei manevre de depasire a unui alt autoturism, referirile anterioare la declaratiile inculpatului avand doar rolul de a ilustra inadvertentele existente pana si intre sustinerile, fara corespondent in realitate, pe care acesta le-a lansat.
Instanta nu a putut lua in considerare sustinerea expertului Tindeche Victor, propus de inculpat, potrivit careia victimele s-ar fi deplasat intre reperul 6 si reperul 4 din schita accidentului si ca locul impactului ar fi fost situat intre 1-1,2 metri fata de limita din stanga a carosabilului si 0,5-0,8 metri fata de axa carosabilului, aceasta sustinere neavand nici un suport in restul materialului probator administrat in cauza (nici macar in declaratiile contradictorii si fara corespondent faptic ale inculpatului).
Fata de aspectele anterior retinute (faptul ca IMA, CD si RI se aflau pe partea carosabila, iar restul de 8 persoane din cadrul grupului se aflau in afara partii carosabile - toate cele 11 persoane deplasandu-se pe partea stanga fata de sensul de deplasare Vaslui - Barlad), instanta urmeaza a analiza daca se poate retine vreo culpa a victimelor si a celorlalti opt pietoni din cadrul grupului in producerea accidentului de circulatie.
Inculpatul BP, prin aparator, a invocat faptul ca cele 11 persoane se deplasau ca si grup, in sir indian, doi cate doi, astfel incat persoanele in cauza trebuiau sa respecte dispozitiile art. 168 din Hotararea Guvernului nr. 1391/4 octombrie 2006 care prevad ca: "persoanele care se deplaseaza pe drumul public formand un grup organizat, o coloana militara sau un cortegiu trebuie sa circule in formatie de cel mult trei siruri, pe partea dreapta a carosabilului, in sensul lor de mers, ocupand cel mult o banda de circulatie" (alin. 1), "de la lasarea serii si pana in zorii zilei, precum si ziua, in conditii de vizibilitate redusa, persoanele care se afla in fata si in spatele sirului dinspre axa drumului trebuie sa aiba o sursa de lumina de culoare alba, respectiv rosie, care sa fie vizibila pentru ceilalti participanti la trafic. Persoanele care formeaza sirul dinspre axa drumului trebuie sa aiba aplicate pe imbracaminte elemente fluorescent-reflectorizante" (alin. 2), "conducatorii de grupuri organizate, de coloane militare sau de cortegii sunt obligati sa supravegheze permanent deplasarea acestora pe drumurile publice, pentru a nu stanjeni circulatia vehiculelor" (alin. 3).
Pe cale de consecinta, aparatorul inculpatului a sustinut existenta unei culpe a celor 11 persoane, care, conform sustinerilor sale, ar fi trebuit sa circule pe partea dreapta a carosabilului in sensul lor de mers, cel mult in trei siruri; pe timp de noapte cel din fata si cel din spate ar fi trebuit sa aiba surse de lumina de culoare alba, respectiv rosie, iar persoanele din sirul dinspre axa drumului ar fi trebuit sa aiba elemente reflectorizante.
Instanta a considerat insa ca prevederile art. 168 din Hotararea Guvernului nr. 1391/4 octombrie 2006 nu sunt aplicabile in privinta celor 11 pietoni.
Aceasta intrucat notiunea de grup organizat este definita de art. 2 punctul 4 din acelasi act normativ, respectiv doua sau mai multe persoane care au un conducator si se deplaseaza sau stationeaza pe drumurile publice in baza unei autorizatii eliberate de administratorul drumului public cu avizul politiei rutiere.
Or, cele 11 persoane s-au reunit ad-hoc in vederea unei deplasari pe o distanta extrem de scurta, 150-200 de metri, distanta de la motelul "La livada" catre Motelul "Everest", iar deplasarea s-a realizat in sir indian, doi cate doi (cu exceptia lui ICD); mai mult decat atat, toate persoanele, exceptand cele 3 victime care au decedat, s-au deplasat in afara partii carosabile.
Fata de cele expuse, instanta a apreciat conduita celor 11 pietoni din punctul de vedere al dispozitiilor art. 72 alin. 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice potrivit carora "pietonii sunt obligati sa se deplaseze numai pe trotuar, iar in lipsa acestuia, pe acostamentul din partea stanga a drumului, in directia lor de mers. Cand si acostamentul lipseste, pietonii sunt obligati sa circule cat mai aproape de marginea din partea stanga a partii carosabile, in directia lor de mers".
Instanta a considerat ca in privinta celor 8 pietoni (Ozarchevici Silviu, OR, Dutu Constantin, DAD, ICD, SE, SOP, RE) nu a putut fi retinuta nici o culpa in producerea accidentului de circulatie, intrucat acestia se deplasau, cu respectarea prevederilor legale, in afara partii carosabile, in partea stanga fata de directia lor de mers: Vaslui-Barlad. Avand in vedere ca se deplasau in afara partii carosabile, acestor opt persoane nu le incumba nici obligatia de a avea aplicate pe imbracaminte accesorii fluorescent-reflectorizante sau de a purta o sursa de lumina.
Instanta a considerat ca nici in privinta lui CD, IMA si RI nu a putut fi retinuta existenta vreunei culpe in producerea accidentului de circulatie.
Aceasta intrucat modul de deplasare al celor trei victime nu are niciun fel de legatura cauzala cu producerea accidentului; deplasarea lor, desi pe partea carosabila si fara a avea aplicate pe imbracaminte accesorii fluorescent-reflectorizante sau fara a purta o sursa de lumina, nu a avut loc pe traiectoria pe care ar fi trebuit sa o urmeze in mod normal autoturismul condus de catre inculpat, respectiv pe banda de circulatie aferenta sensului de mers Vaslui-Barlad. Or, autoturismul condus de catre BP a patruns in mod absolut nejustificat pe contrasens.
Situatia ar fi fost diferita in momentul in care in accident ar fi fost implicat un autovehicul care ar fi circulat din directia Barlad catre Vaslui.
Pe cale de consecinta, instanta nu a luat in considerare concluzia din raportul de expertiza criminalistica nr. 137/22.10.2008 incheiat de Laboratorul Interjudetean de Expertize Criminalistice Iasi potrivit careia CD, IMA si RI puteau preveni, probabil, producerea accidentului daca ar fi respectat normele legale specifice deplasarii pietonilor pe drumurile publice, respectiv prin deplasarea pe acostament. Pe de alta parte, chiar expertul foloseste cuvantul probabil, aratand ca inculpatul nu a reactionat prin rotirea volanului ca urmare a faptului ca a sesizat patrunderea pe contrasens, ci intrucat a observat tardiv pietonii, indicand totodata ca nu este exclus ca lovirea grupului sa se fi produs si in afara carosabilului, din locul respectiv urmand ca inculpatul sa reactioneze.
Instanta nu a luat in considerare nici punctul de vedere propus de catre expertul Victor Tindeche, propus de catre inculpat, potrivit caruia daca pietonii circulau pe acostament sau utilizau marginea stanga a carosabilului s-ar fi eliminat conditiile de accident, de asemenea fata de faptul ca deplasarea victimelor nu a avut loc pe traiectoria pe care ar fi trebuit sa o urmeze in mod normal, conform dispozitiilor legale privind circulatia pe drumurile publice, autoturismul condus de catre inculpat, autoturism care insa a patruns in mod absolut nejustificat pe contrasens.
Inculpatul BP, prin aparator, a invocat parcarea nelegala a autocamionului, si incalcarea astfel a dispozitiilor art. 77 alin. 2 si 3 din Hotararea Guvernului nr. 1391/4 octombrie 2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, mai exact faptul ca dispozitiile invocate interziceau stationarea autocamionului pe acea parte a drumului, intrucat marginea partii carosabile era marcata cu o linie continua.
Instanta a aratat insa ca dispozitiile art. 77 al. 2 si 3 din Hotararea Guvernului nr. 1391/4 octombrie 2006 nu trebuie privite in mod izolat, vointa legiuitorului fiind clar exprimata in art. 77 raportat la art. 80 din acelasi act normativ, art. 80 reglementand expres situatia marcajelor de delimitare a partii carosabile, precum si a marcajelor pentru interzicerea stationarii.
Astfel, art. 80 alin. 1 din Hotararea Guvernului nr. 1391/4 octombrie 2006 arata ca "marcajele de delimitare a partii carosabile sunt amplasate in lungul drumului, se executa la limita din dreapta a partii carosabile in sensul de mers... Aceste marcaje pot fi cu linie continua sau discontinua simpla", in timp ce art. 80 alin. 3 reglementeaza distinct marcajele pentru interzicerea stationarii, care se pot realiza fie prin linie continua galbena aplicata pe bordura trotuarului sau pe banda de consolidare a acostamentului, dubland marcajul de delimitare a partii carosabile spre exteriorul platformei drumului; fie printr-o linie in zig-zag la marginea partii carosabile.
Or, niciunul dintre aceste doua marcaje pentru interzicerea stationarii nu se regaseste pe portiunea de drum pe care s-a produs accidentul, in cauza fiind vorba doar despre un simplu marcaj cu linie continua, cu rolul de delimitare a partii carosabile.
Art. 77 alin. 2 din Hotararea Guvernului nr. 1391/4 octombrie 2006 reglementeaza situatia marcajului longitudinal format dintr-o linie continua simpla sau dubla care interzice incalcarea sa, insa este vorba despre marcajul longitudinal care separa sensurile si benzile de circulatie.
Art. 77 alin. 3 vorbeste despre marcajul format dintr-o linie continua - fireste realizata in conditiile art. 80 alin. 3 din Hotararea Guvernului nr. 1391/4 octombrie 2006 - aplicata pe bordura trotuarului sau la marginea partii carosabile care interzice insa stationarea vehiculelor pe acea parte a drumului, adica pe partea carosabila.
Or, autocamionul se afla pe partea dreapta a sensului de mers Vaslui-Barlad, dar in afara partii carosabile si paralel cu aceasta (pozitia martorului Iordachita, propus de inculpat, conform careia autocamionul se afla in afara partii carosabile, dar perpendicular pe sosea este singulara, nefiind sustinuta de nici un alt element cu valoare probatorie administrat in cauza).
Fata de argumentele anterior expuse, instanta nu a retinut existenta vreunei culpe a conducatorului autocamionului.
Inculpatul BP, prin aparator, a invocat si culpa autoritatilor (politie rutiera, administratorul portiunii de drum) care nu ar fi luat masurile necesare preintampinarii evenimentelor rutiere, fiind invocate dispozitiile art. 5 alin. 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice si faptul ca, abia dupa producerea unui alt eveniment rutier, limita de viteza pe portiunea de drum respectiva a fost stabilita la 70 km/h.
In primul rand, instanta a aratat ca art. 5 alin. 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 stabileste doar o obligatie simpla care revine administratorului drumului public, antreprenorului sau executantului unor lucrari de a instala indicatoare ori alte dispozitive speciale, cu avizul politiei rutiere, de a aplica marcaje pe drumurile publice, conform standardelor in vigoare si de a le mentine in stare corespunzatoare.
In al doilea rand, instanta a aratat ca potrivit art. 1 din Hotararea Guvernului nr. 1391/4 octombrie 2006, participantii la trafic sunt obligati sa respecte regulile de circulatie si semnificatia mijloacelor de semnalizare rutiera (fireste astfel cum acestea exista raportat la momentul si locul in care se participa la traficul rutier), precum si celelalte dispozitii din actul normativ anterior indicat. Totodata, art. 35 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 impune participantilor la trafic sa aiba un comportament care sa nu afecteze fluenta si siguranta circulatiei, sa nu puna in pericol viata sau integritatea corporala a persoanelor si sa nu aduca prejudicii proprietatii publice ori private.
Nicio dispozitie cuprinsa in Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 sau in Hotararea Guvernului nr. 1391/4 octombrie 2006 nu obliga conducatorii de autovehicule sa circule cu viteza legala maxim admisa pe o anumita portiune de drum. Dimpotriva, dispozitiile legale privind circulatia pe drumurile publice impun conducatorilor de autovehicule adoptarea unei conduite preventive.
Fata de aceste considerente, instanta nu a retinut existenta vreunei culpe a autoritatilor in producerea accidentului de circulatie, indiferent ca este vorba despre Serviciul Politiei Rutiere sau de catre administratorului portiunii de drum pe care s-a produs accidentul de circulatie din 13 septembrie 2008.
Aparatorul inculpatului a solicitat efectuarea in cauza a unui supliment la raportul de expertiza criminalistica, indicand ca:
in primul rand, in aprecierea locului de impact, expertul Stoinel a folosit, ca principal reper, pata de sange de pe carosabil apartinand victimei RI, care nu este evidentiata pe schita accidentului, fiind astfel necesare completari pentru elucidarea locului de impact al autoturismului cu grupul de persoane;
in al doilea rand, expertii au retinut ca, dupa impact, IMA a ramas agatat pe parbriz si a fost proiectat pe sol dupa ciocnirea autoturismului cu autocamionul, fara a se mentiona daca leziunile care au condus la deces au fost cauzate de ciocnirea cu autoturismul condus de inculpat sau ca urmare a proiectarii rezultata din impactul cu autocamionul. Pe cale de consecinta, s-a solicitat suplimentul de expertiza pentru a se stabili leziunile care au cauzat moartea victimei Irimie, precum si modalitatea in care s-au produs - impact cu autoturismul sau impactul cu solul dupa proiectare, urmare a ciocnirii cu autocamionul.
Instanta a respins aceasta solicitare, apreciind ca nu sunt intrunite conditiile prevazute de art. 67 alin. 2 Cod de procedura penala, in sedinta publica din 19 martie 2009.
Din procesul-verbal de cercetare la fata locului, incheiat in data de 13 septembrie 2008, reies urmatoarele: "la marginea partii carosabile sunt doi pomi de esenta plop. In dreptul primului plop, pe partea carosabila, se observa mai multe pete de culoare brun-roscat pe o portiune de aproximativ doi metri, aceasta reprezentand zona de unde a fost ridicat si transportat la Spitalul Judetean Vaslui numitul Randunica Ion_primul plop se afla la o distanta de 3 metri fata de marginea partii carosabile_prezentand urme de frecare si create dinamic"(verso fila 29 dosar de urmarire penala).
In fotografiile judiciare nr. 51 si 52, efectuate in faza de urmarire penala, se pot observa petele brune-roscate din dreptul primului plop, plop pe care se observa si urmele de frecare create ca urmare a impactului autoturismului condus de inculpat cu plopul in discutie (fila 50 dosar de urmarire penala).
Martorul CM a indicat si el ca "arat ca persoana careia i se dadea ajutor era cam paralel cu masina rasturnata. Arat ca fata de aceasta se afla cam la 2-3 metri, dar nu pot preciza exact".
Astfel, desi petele de culoare brun-roscat nu sunt evidentiate distinct pe schita locului faptei (fila 66 dosar de urmarire penala), primul plop, in dreptul caruia petele de culoare brun-roscat au fost descoperite, este evidentiat in mod distinct (la 4 metri in plan transversal de acest prim plop aflandu-se cadavrul lui IMA; implicit la 3,66 de metri de primul plop, in plan longitudinal, se afla autoturismul inculpatului - prin raportare la cadavrul lui IMA; aceste distante fiind reliefate de altfel de procesul-verbal de cercetare la fata locului).
Pe cale de consecinta, in raportul de expertiza criminalistica nr. 137/22.10.2008 incheiat de Laboratorul Interjudetean de Expertize Criminalistice Iasi, a fost stabilita in mod corect relatia "a=23-3,66+11,6-4,4=26,5 metri". In prima parte a relatiei, 23 metri reprezinta distanta de la semiremorca cu nr. de inmatriculare B-46-XIF a autocamionului VS-08-UNG la autoturismul inculpatului, din care s-au scazut 3,66 metri reprezentand distanta in plan longitudinal de la autoturismul inculpatului la primul plop (in al carui drept s-au si descoperit petele de culoare brun-roscat folosite ca reper).
Referitor la cea de-a doua sustinere a aparatorului inculpatului, potrivit careia nu se cunoaste cu exactitate daca leziunile care au condus la decesul lui IMA au fost cauzate de ciocnirea cu autoturismul condus de inculpat sau ca urmare a proiectarii rezultata din impactul cu autocamionul, instanta arata din nou ca, in producerea accidentului culpa exclusiva este a inculpatului BP, care a patruns in mod absolut nejustificat pe contrasens, neexistand in producerea accidentului nicio alta culpa - nici a victimelor, nici a restului pietonilor din cadrul grupului, nici a conducatorului autocamionului, nici a autoritatilor statului.
Exista legatura directa de cauzalitate doar intre fapta inculpatului de a patrunde in mod nejustificat pe contrasens, ca urmare a conducerii autovehiculului cu o imbibatie alcoolica in sange peste limita legala si a incalcarii si a altor norme privind circulatia pe drumurile publice, si urmarile produse (decesul a trei persoane).
Impactul autoturismului condus de inculpat, dupa lovirea victimelor, cu autocamionul, care se afla in mod regulamentar in afara partii carosabile, nu a putut fi retinut ca inscriindu-se in antecedenta cauzala.
Inculpatul a fost testat la orele 21.24 cu aparatul alcooltest, rezultatul fiind de 0,77mg/l alcool pur in aerul expirat (fila 77 dosar de urmarire penala).
BP a fost condus apoi in cadrul Spitalului Judetean de Urgenta Vaslui, unde i-au fost recoltate probe biologice la orele 21.40, respectiv 22.40 (fila 79 dosar de urmarire penala). Din buletinul de analiza toxicologica-alcoolemie nr. 1436-1437 din 15 septembrie 2008 al Serviciului de Medicina Legala Vaslui - Laboratorul de Toxicologie (fila 80 dosar de urmarire penala), au reiesit urmatoarele cantitati de alcool exprimate in grame la 1.000 ml sange (grame la mie):
ora 21.40 - alcoolemie de 1,75 grame (prima proba);
ora 22.40 - alcoolemie de 1,60 grame (a doua proba).
La solicitarea inculpatului (fila 86 dosar de urmarire penala), a fost efectuat un calcul retroactiv al alcoolemiei pentru data de 13 septembrie 2008, orele 20.56. Din raportul de expertiza medico-legala nr. 703/A din 17 septembrie 2008 privind calculul retroactiv al alcoolemiei incheiat in cadrul Institutului de Medicina Legala Iasi (filele 81-83 dosar de urmarire penala), a rezultat ca la data de 13 septembrie 2008, orele 20.56 (momentul producerii accidentului de circulatie), inculpatul BP avea o alcoolemie de 1,85 grame.
Inculpatul BP, prin aparator, a invocat existenta unor neregularitati in ceea ce priveste actele medicale care au fost intocmite pentru stabilirea alcoolemiei inculpatului la momentul producerii accidentului de circulatie.
1. S-a aratat ca recoltarea primei probe de sange a avut loc intr-un interval de timp mai mare decat cel recomandat, fapt care a si determinat organele de ancheta sa considere necesara si utila efectuarea unei expertize medico-legale pentru stabilirea nivelului alcoolemiei la momentul producerii accidentului de circulatie.
Instanta a aratat ca art. 6 lit. d) din Normele metodologice privind prelevarea probelor biologice in vederea stabilirii intoxicatiei etilice si a starii de influenta a produselor ori substantelor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora asupra comportamentului conducatorilor de autovehicule si tramvaie, aprobate prin Ordinul nr. 376/10.04.2006 a Ministrului Sanatatii, publicat in Monitorul Oficial nr. 363/26 aprilie 2006, stabileste ca: "prima prelevare se efectueaza de preferinta intr-un interval de timp de pana la 30 de minute de la producerea evenimentului care a determinat solicitarea prelevarii de sange".
Asadar, este instituit doar un termen de recomandare, nicio norma legala neinstituind sanctiunea nulitatii in ipoteza depasirii acestui termen.
Instanta a constatat ca prima proba de sange a fost prelevata la 44 de minute de la momentul producerii accidentului de circulatie.
Instanta a aratat din nou ca expertiza medico-legala privind calculul retroactiv al alcoolemiei a fost solicitata in faza de urmarire penala de catre inculpat, prin aparatorul ales, initiativa nefiind a organelor de urmarire penala (aspect sustinut de aparatorul inculpatului atat in concluziile orale, cat si in cele scrise).
2. S-a aratat si ca au fost incalcate dispozitiile art. 10 din Normele metodologice privind prelevarea probelor biologice in vederea stabilirii intoxicatiei etilice si a starii de influenta a produselor ori substantelor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora asupra comportamentului conducatorilor de autovehicule si tramvaie ("tegumentele se dezinfecteaza cu substante antiseptice care nu contin alcool, eter, benzen sau alte substante volatile, fiind permise numai clorura de benzalconiu sau solutia apoasa de clorura de mercur"), ca urmare a dezinfectarii tegumentelor cu alcool.
Instanta a considerat ca nici aceste sustineri nu pot fi primite fata de considerentele care urmeaza a fi expuse.
Din procesul-verbal de cercetare la fata locului (verso fila 27 doar de urmarire penala), a reiesit utilizarea trusei standard de prelevare nr. 483269: "i s-au recoltat probe biologice in vederea stabilirii alcoolemiei sigilate cu sigiliul nr. 483269". De asemenea, din declaratia olografa a inculpatului (13 septembrie 2008), reiese ca "probele de sange au fost sigilate la spital in prezenta mea in trusa speciala de prelevare a sangelui - sigiliul 483269".
Utilizarea trusei standard de prelevare este confirmata si de procesul-verbal de prelevare (fila 79 dosar de urmarire penala) si de buletinul de examinare clinica insotitor al prelevarii probelor biologice in vederea determinarii gradului de intoxicatie etilica (fila 78 dosar de urmarire penala) - care poarta sigiliul nr. 483269, iar din buletinul de analiza toxicologica alcoolemie din 15 septembrie 2008 (fila 80 dosar de urmarire penala) reiese: "felul ambalajului (nr. kit - 483269)/descrierea si starea sigiliului: INTACT".
Instanta a aratat ca dovada modalitatii de prelevare a probelor de sange o constituie procesul-verbal de prelevare, iar nu buletinul de examinare clinica. Or, din cuprinsul procesului-verbal de prelevare - semnat de medicul Carmen Nicoleta Piseru, politistul Topa M. si de catre inculpatul BP (spre deosebire de buletinul de examinare clinica care este semnat doar de medic) - reiese ca "seringa si acul cu care s-a prelevat sunt de unica folosinta, iar flaconul a fost curat si nu prezinta urme de alcool sau alte substante volatile. De asemenea, dezinfectarea pielii s-a facut conform normelor de prelevare".
Mai mult decat atat, chiar buletinul de examinare clinica insotitor al prelevarii probelor biologice in vederea determinarii gradului de intoxicatie etilica confirma faptul ca dezinfectarea tegumentelor s-a facut cu respectarea dispozitiilor legale cuprinse in Normele metodologice privind prelevarea probelor biologice in vederea stabilirii intoxicatiei etilice si a starii de influenta a produselor ori substantelor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora asupra comportamentului conducatorilor de autovehicule si tramvaie.
Astfel, desi inculpatul a invocat ca la rubrica "Observatii" din buletinul de examinare clinica s-ar regasi mentinea "tegumentul a fost dezinfectat cu alcool, cu alcool", in realitate la rubrica sus-mentionata se gaseste precizarea expresa ca tegumentul nu a fost dezinfectat cu alcool: "a fost dezinfectat cu alcool nu cu alcool"
Instanta a aratat ca se impune a fi remarcat faptul ca inculpatul personal nu a invocat niciun moment, nici in cursul urmaririi penale, nici in cursul cercetarii judecatoresti, ca dezinfectarea tegumentelor s-ar fi facut altfel decat cu respectarea conditiilor impuse prevazute de lege, respectiv prin folosirea instrumentelor si a substantelor aflate chiar in trusa standard de prelevare, a carei componenta este prevazuta de Anexa nr. 5 din cadrul Normelor metodologice anterior mentionate.
3. Aparatorul inculpatului a invocat, de asemenea, faptul ca nu au fost respectate dispozitiile art. 14 alin. 3 din Normele metodologice, aprobate prin Ordinul nr. 376/10.04.2006 a Ministrului Sanatatii, publicat in Monitorul Oficial nr. 363/26 aprilie 2006, probele fiind prelevate in data de 13 septembrie 2008 si inaintate spre prelucrare la data de 15 septembrie 2008.
In sedinta publica din data de 19 martie 2009, s-a mai invocat ca actele inaintate de I.P.J. Vaslui reprezinta o evidenta a truselor medicale, truse care trebuie insa pastrate de unitatile medicale, ca nu apare data si ora la care s-au primit, respectiv predat, probele de sange (aceasta la rubrica in care apare numele subcomisarului Ciobotariu) si ca nu exista dovada ca probele au fost pastrate la frigider.
Instanta a aratat ca nici aceste sustineri ale aparatorului inculpatului nu pot fi primite.
Potrivit art. 14 alin. 1 din Normele metodologice, aprobate prin Ordinul nr. 376/10.04.2006 a Ministrului Sanatatii, publicat in Monitorul Oficial nr. 363/26 aprilie 2006 - "probele prelevate si sigilate, impreuna cu exemplarul original al procesului-verbal de prelevare a probelor biologice si al buletinului de examinare clinica, prevazute in anexele nr. 2 si 3 la prezentele norme metodologice, vor fi puse, dupa incheierea procedurii de prelevare si examinare, la dispozitie politistului, care le va transporta si le va depune in cel mai scurt timp la institutiile medico-legale teritoriale", iar potrivit alin. 3 al aceluiasi articol "in situatia in care transportul sau depunerea probelor prelevate nu poate fi efectuat imediat, acestea se pastreaza la frigider, in sediile unitatilor de politie, timp de maximum 3 zile".
Din relatiile comunicate de catre Inspectoratul de Politie al Judetului Vaslui - Serviciul Politiei Rutiere (filele 220-222 dosar instanta), reiese, dincolo de orice dubiu, ca evidenta din caietul studentesc priveste "trusele de prelevare a sangelui pastrate in frigider la O.S. - I.P.J. Vaslui".
De asemenea, din aceleasi acte reiese ca a.s.a Topa a predat probele biologice (sange) in data de 13 septembrie 2008 - ora 23.00 si le-a ridicat in data de 15 septembrie 2008 - ora 8.15, cu respectarea intervalului de trei zile prevazut de Normele metodologice. Fireste, subcomisarul Ciobotariu a preluat de la a.s.a. Topa probele biologice la orele la care acesta din urma le-a predat, respectiv subcomisarul Ciobotariu a predat a.s.a. Topa probele biologice la orele la care acesta din urma le-a preluat.
Unitatile sanitare pastreaza o evidenta a tuturor truselor standard de prelevare pe care le au, indiferent de faptul ca ulterior au fost folosite sau nu, in timp ce la organele de politie se pastreaza doar o evidenta a probelor prelevate, in ipoteza in care nu s-a efectuat imediat transportul sau depunerea probelor prelevate la institutiile medico-legale teritoriale.
4. S-a indicat, totodata, de catre aparatorul inculpatului ca in buletinul de analiza toxicologica a alcoolemiei lipseste identificarea nominala a persoanei care a efectuat analiza probelor de sange, precum si calitatea speciala a acesteia, buletinul cuprinzand doar o semnatura indescifrabila.
Conform art. 20 alin. 3 din Normele metodologice, aprobate prin Ordinul nr. 376/10.04.2006 a Ministrului Sanatatii, publicat in Monitorul Oficial nr. 363/26 aprilie 2006 - "buletinul de analiza se semneaza de catre specialistul care a efectuat analiza".
Instanta a constatat respectarea acestei cerinte, nicio dispozitie legala neimpunand si indicarea in clar a numelui si prenumelui persoanei care a efectuat analiza sau a calitatii acesteia.
5. Aparatorul inculpatului a invocat si ca PED, care a participat la efectuarea expertizei medico-legale nr. 703/A din 17 septembrie 2008 privind calculul retroactiv al alcoolemiei inculpatului, nu avea calitatile impuse de art. 33 alin. 3 din Ordinul nr. 1134/C-255 din 25 mai 2000 pentru aprobarea Normelor procedurale privind efectuarea expertizelor, a constatarilor si a altor lucrari medico-legale, emis de Ministerul Justitiei - nr. 1.134/C din 25 mai 2000 si de Ministerul Sanatatii - Nr. 255 din 4 aprilie 2000, publicat in Monitorul Oficial nr. 459 din 19 septembrie 2000, respectiv nu este farmacist sau toxicolg si nici nu are statutul de expert.
Conform art. 33 alin. 3 din Normele procedurale privind efectuarea expertizelor, a constatarilor si a altor lucrari medico-legale, calculul retroactiv al alcoolemiei se efectueaza numai in institutele de medicina legala de catre o comisie formata dintr-un medic legist primar si un farmacist sau toxicolog primar, care lucreaza in cadrul laboratorului de toxicologie medico-legala al institutului respectiv, ambii avand statutul de expert.
Conform adresei nr. 15257/09.03.2009 a Institutului de Medicina Legala Iasi, comisia care efectueaza expertizele privind calculul retroactiv al alcoolemiei este constituita prin decizie a conducerii Institutului de Medicina Legala Iasi. Se arata in continuare ca notiunea de toxicolog este dobandita prin activitate in laborator de profil si nu se regaseste in nomenclatorul privind clasificarea ocupatiilor in Romania. Se arata si ca in activitatea medico-legala notiunea de toxicolg include atat far
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Uciderea din culpa
Ucidere din culpa - Decizie nr. DP13/A/2008 din data de 31.03.2009Gresita calificare a caii de atac ca fiind recurs in loc de apel. - Decizie nr. 1360 din data de 29.11.2011
Uciderea din culpa. Administrarea incompleta a probatiunii testimoniale - Decizie nr. 253 din data de 17.04.2007
Ucidere din culpa. Solutionarea laturii civile - Decizie nr. 538 din data de 19.09.2006
Ucidere din culpa. Despagubiri civile cuvenite minorului nascut dupa decesul victimei - Decizie nr. 389 din data de 13.06.2006
178 C.p. - Sentinta penala nr. 996 din data de 10.04.2012
Ucidere din culpa art 178 cp - Sentinta penala nr. 66 din data de 14.04.2010
Ucidere din culpa - Art. 178 Cod penal - Sentinta penala nr. 24 din data de 26.01.2012
Ucidere din culpa, art. 178 alin. 1, 2 Cod penal - Sentinta penala nr. 91 din data de 17.03.2011
Ucidere din culpa, art. 178 C.p. - Sentinta penala nr. 232 din data de 10.09.2010
Citare inculpat si sucursala asigurator. Nulitate. - Decizie nr. 315 din data de 20.05.2010
Citarea partilor la judecata. Schimbarea sediului instantei de judecata. - Decizie nr. 232 din data de 26.03.2009
UCIDERE DIN CULPA. LEGATURA DE CAUZALITATE DINTRE ACCIDENTUL AUTO SI PRODUCEREA REZULTATULUI. CONTRIBUTIA FACTORILOR SI IMPREJURARILOR FAVORIZANTE - Decizie nr. 908 din data de 09.12.2004
Ucidere din culpa - Sentinta penala nr. 404 din data de 12.09.2014
Ucidere din culpa - Sentinta penala nr. 246 din data de 06.05.2009
Ucidere din culpa. - Sentinta penala nr. 59 din data de 11.02.2009
Ucidere din culpa - Sentinta penala nr. 560 din data de 18.11.2008
UCIDERE DIN CULPA - Sentinta penala nr. 156 din data de 26.03.2009
Actiune civila exercitata in procesul penal. Ucidere din culpa. Principiul repararii integrale a prejudiciului direct si indirect. Asigurator de raspundere civila delictuala. Opozabilitate - Sentinta penala nr. 594 din data de 13.10.2008
Ucidere din culpa in forma agravata. Cerere de schimbare a incadrarii juridice din infractiunea de ucidere din culpa, prevazuta de art.178 al.2 Cod penal, in infractiunea de vatamare corporala din culpa, prevazuta de art.184 al.1, 3 Cod penal. Soluti... - Sentinta penala nr. 1651 din data de 05.07.2006