Granituire

Dosar nr. 1408/244/2008
Granituire
R O M A N I A
TRIBUNALUL VASLUI
SECTIA CIVILA

DECIZIE Nr. 115/A
Sedinta publica de la 20 Octombrie 2009
Instanta constituita din:
PRESEDINTE DIANA ELENA SIRGHI
Judecator MIRELA-CRISTINA TARLEA
Grefier RALUCA EHOR

Pe rol solutionarea cererii de apel formulata de apelantele reclamante I GH. I si I I, domiciliate in, in contradictoriu cu intimatii B D. D si B V,  cu acelasi domiciliu, impotriva sentintei civile nr. 615/01.06.2009 pronuntata de Judecatoria Husi, avand ca obiect granituire.
La apelul nominal facut in sedinta publica au raspuns apelantele personal si asistate de avocat Veselul Tudora, cu imputernicire avocatiala aflata la dosar, intimatul parat BD personal si asistat de avocat Dima Mioara, cu imputernicire avocatiala aflata la dosar si intimata parata B V prin avocat Dima Mioara cu imputernicire avocatiala aflata la dosarul cauzei.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta care invedereaza urmatoarele: cauza a fost transpusa la acest complet ca urmare a calificarii caii de atac ac fiind apel; procedura de citare este legal indeplinita; nu se solicita judecarea cauzei in lipsa.
La interpelarea instantei, intimatii prin avocat arata ca nu au intampinare de depus la dosarul cauzei.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau exceptii de invocat, instanta acorda cuvantul cu privire la propunerea de probe.
Apelantii prin avocat solicita incuviintarea probei cu inscrisuri, cele aflate la dosar si nota de constatare nr. 5497/14.10.2009 emisa de Primaria Comunei Stanilesti, pe care o depune in copie la dosarul cauzei.
Intimatii prin avocat, avand cuvantul cu privire la probele solicitate de catre apelanti arata ca nu se opun si solicita, in contradovada, incuviintarea probei cu inscrisuri, cele aflate la dosarul cauzei.
Instanta, constatand ca probele cu inscrisuri solicitata de catre apelanti si intimati prin avocat sunt utile si concludente, putand duce la dezlegarea pricinii, in temeiul prevederilor art. 167 Cod procedura civila incuviinteaza pentru acestia probele cu inscrisurile aflate la dosarul cauzei.
Nemaifiind alte cereri de formulat, exceptii de invocat sau probe de administrat, instanta acorda cuvantul cu privire la cererea de apel formulata.
Apelantii prin avocat considera ca hotararea instantei de fond este nelegala, pentru ca nu au fost analizate corect probele administrate. In principiu, granituirea reprezinta o operatiune de determinare prin semne exterioare de identificare, a limitelor dintre doua proprietati vecine. In esenta, doar proprietarii pot solicita aceasta operatiune juridica. In cauza s-a atestat ca exista semne exterioare de delimitare, dar acestea sunt contestate. Instanta de fond  avea obligatia de a delimita suprafetele, in conditiile in care linia exista, dar este contestata. Instanta de fond a statuat ca s-a propus mutarea gardului despartitor  dintre cele doua proprietati conform liniei rosii aratate in anexa nr. 1 din raportul de expertiza. In speta nu intereseaza daca reclamantele au acoperisul cu uluci si burlane. Expertul a trasat linia de hotar dintre proprietati , modificand suprafata terenului. Din raportul de expertiza efectuat rezulta ca paratii nu au ocupat nici o suprafata de teren. Instanta de fond a considerat in mod arbitrar ca paratii nu au ocupat nici o suprafata de teren de la reclamante si a ignorat propunerea expertului cu privire la mutarea gardului. Diferenta mare dintre suprafata masurata si cea din acte se datoreaza modului empiric in care a fost intocmita schita anexa a contractului de schimb precum si a terenului reclamantelor. In concluzie solicita admiterea apelului si acordarea de cheltuieli de judecata, in dovedirea carora depune la dosarul cauzei chitanta nr. 16/20.10.2009 in cuantum de 300 de lei, reprezentand onorariu avocat.
Intimatii prin avocat solicita respingerea apelului ca nefondat si mentinerea solutiei instantei de fond. Trebuie avute in vedere concluziile depuse la fond. Actiunea este inadmisibila pentru ca nu este granituire ci servitute. Nici o proba administrata nu a  aratat ca ar fi incalcat acest drept. In urma masuratorilor se arata ca apelantii au o portiune de teren mai mica, dar acesta nu poate constitui un temei de drept pentru granituire, terenurile fiind delimitate. Apelul este neintemeiat, in concluzie solicita respingerea acestuia si acordarea de cheltuieli de judecata.
In baza art. 150 Cod procedura civila instanta declara dezbaterile inchise si retine cauza spre solutionare.    
INSTANTA
deliberand asupra apelului declarat constata urmatoarele

Prin sentinta civila nr. 615/01.06.2009 pronuntata de Judecatoria Husi a fost respinsa actiunea civila formulata de reclamantele impotriva paratilor
Pentru a pronunta aceasta hotarare instanta de fond a retinut urmatoarele:
Reclamantele sunt proprietarele imobilului situat in comuna Stanilesti, jud. Vaslui, format din casa de locuit si 597 mp teren aferent, asa cum rezulta din titlul de proprietate nr. 871/47824 emis la data de 25.09.1996.
Paratii sunt proprietarii unui imobil vecin cu al reclamantelor, format din casa de locuit si 1510 mp teren aferent, asa cum rezulta din contractul de schimb autentificat sub nr. 1414 din 16.02.1995.
Din expertiza efectuata in cauza rezulta ca in fapt, reclamantele detin suprafata de 600,05 mp (fata de 597 mp cat sunt trecuti in acte), iar paratii suprafata de 1429,60 mp (fata de 1510 mp cat sunt trecuti in contractul de schimb).
Acesta va fi singurul aspect care va fi retinut de instanta din expertiza efectuata. Celelalte aprecieri referitoare la faptul ca diferenta mare dintre suprafata masurata si cea din acte se datoreaza modului empiric in care a fost intocmita schita anexa a contractului de schimb vor fi inlaturate deoarece si terenul reclamantelor a fost masurat tot cu mijloace empirice, partile se bucura in fata instantei de egalitate de tratament, iar expertul face astfel de aprecieri numai cu privire la parati. De asemenea expertul face vorbire despre faptul ca trebuie sa se tina cont de dreptul de servitute al reclamantei  de acces in spatele casei pentru lucrari de reparatii si intretinere, instanta apreciaza ca expertul a depasit cadrul procesual si competentele cu care a fost investit de instanta deoarece partile nu au facut vorbire nici un moment despre existenta vreunei servituti. Expertul si-a depasit atributiile si atunci cand a facut aprecieri cu privire la faptul ca paratii au construit fara autorizatie o anexa gospodareasca sau ca reclamanta trebuie sa fie obligata sa prevada acoperisul casei cu uluci si burlane pentru a nu afecta locuinta paratului. Aceste aspecte nu fac obiectul cauzei cu care a fost investita instanta, singurele obiective stabilite in sarcina expertului si incuviintate de instanta prin incheierea din 8.12.2008 au fost: identificarea celor doua imobile si stabilirea liniei de hotar.
Expertul a propus mutarea gardului dintre cele doua proprietati pe o lungime de 10 metri, la o distanta de 1 metru de casa reclamantei, tinand cont de dreptul de servitute al reclamantei  de acces in spatele casei pentru lucrari de reparatii si intretinere. Asadar expertul propune ca pe langa cei trei metri patrati care exced suprafetei de teren trecuta in actele de proprietate ale reclamantelor, paratii sa le mai cedeze inca 10 metri patrati pentru o servitute despre care nu a facut nimeni vorbire in prezenta actiune.
Varianta expertului este nerealista in conditiile in care el nu tine seama si de faptul ca paratii au construit o anexa care ar trebui daramata pentru a respecta linia de hotar propusa.
In ceea ce priveste al doilea capat de cerere referitor la obligarea paratilor sa respecte dreptul de proprietate al reclamantelor asupra unei fasii de teren pe care au acaparat-o nelegal, acesta este neintemeiat. Din expertiza efectuata reiese ca paratii nu au ocupat nelegal nici o suprafata de teren a reclamantelor. Ei detin in fapt mai putin teren decat au in actele de proprietate. Fasia de teren despre care face vorbire expertul este propusa a fi lasata de parati la dispozitia reclamantelor nu pentru ca ar fi fost ocupata abuziv, ci pentru ca reclamanta sa-si poata ingriji casa. Nu au fost aduse dovezi pentru dovedirea existentei acestei servituti. Servitutile sunt naturale, legale sau conventionale. In speta servitutea la care se refera expertul nu face parte din cele naturale sau legale, iar reclamantele nu au facut dovada stabilirii pe cale conventionala a acesteia.
Este adevarat ca potrivit art. 584 cod civil ,,Orice proprietar poate indatora pe vecinul sau la granituirea proprietatii lipite cu a sa; cheltuielile granituirii se vor face pe jumatate". Aceste dispozitii trebuie aplicate cu respectarea dreptului de proprietate al fiecarui vecin, drept consfintit in art. 480 si 481 cod civil ,,Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura si a dispune de un lucru in mod exclusiv si absolut, insa in limitele determinate de lege. Nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa, afara numai pentru cauza de utilitate publica si primind o dreapta si prealabila despagubire".
In aceste conditii, instanta a apreciat ca varianta liniei de hotar propusa de expert nu corespunde realitatii obiective si solicitarilor partilor din cererea de chemare in judecata, pentru aceste motive actiunea fiind respinsa.
Impotriva acestei sentinte au declarat recurs, in termen legal, reclamantele, considerand ca este netemeinica si nelegala pentru urmatoarele motive: instanta de judecata, fata de obiectul actiunii, avea obligatia de a delimita proprietatile invecinate, chiar si in situatia in care linia de hotar exista, dar este controversata; in mod surprinzator a statuat prima instanta ca din cuprinsul raportului de expertiza rezulta ca s-a propus mutarea gardului despartitor dintre cele doua proprietati pe o lungime de 10 m si la o distanta de 1 m de casa reclamantelor; in speta nu intereseaza daca reclamantele au acoperisul cu uluci si burlane deoarece obiectul actiunii este granituire si revendicare; in mod gresit a considerat prima instanta ca din expertiza efectuata reiese indubitabil ca paratii nu au ocupat nelegal nici o suprafata din terenul reclamantelor, concluzia instantei fiind arbitrara. De asemenea, instanta a ignorat si propunerea expertului privind mutarea gardului pe o lungime de 10 m la distanta de 1 m de casa reclamantelor, diferenta mare dintre suprafata masurata si cea din acte datorandu-se intr-adevar modului empiric in care a fost intocmita schita anexa a contractului de schimb.
La termenul din data de 20.10.2009 instanta a calificat calea de atac exercitata impotriva sentintei civile nr. 615 din 01.06.2009 ca fiind apelul si nu recursul.
Legal citati, intimatii nu au depus la dosar intampinare.
Pentru dovedirea motivelor de apel, apelantii au depus la dosar inscrisuri.
Analizand actele si lucrarile dosarului, sentinta primei instante, dispozitiile legale aplicabile prin prisma motivelor de apel, instanta va aprecia ca apelul este intemeiat, fata de urmatoarele considerente.
Prima instanta a fost sesizata de catre apelantele reclamante cu o actiune avand doua capete de cerere: stabilirea liniei de hotar intre proprietatile lor (granituire) si obligarea paratilor sa respecte dreptul de proprietate asupra suprafetei de teren pe care au ocupat-o din proprietate lor (revendicare).
Actiunea in granituire este acea actiune prin care reclamantul pretinde ca instanta sa determine prin semne exterioare intinderea a doua fonduri invecinate, fiind admisibila si in situatia in care, precum in prezenta cauza, delimitarile existente sunt contestate de parti. De asemenea, in conditiile in care apelantele au solicitat si o parte din terenul limitrof, despre care au sustinut ca este detinuta fara drept de catre parati, daca se constata o asemenea situatie, se impunea si analizarea actelor de proprietate prezentate de parti si implicit a drepturilor autorilor de la care provin acestea, pentru a stabili autorul al carui drept este preferabil.
Analizand considerentele sentintei primei instante, se retine ca situatia de fapt retinuta de catre instanta se refera doar la suprafetele de teren pe care le detin partile in fapt si cat ar trebui sa detina conform actelor de proprietate.
Nu se face asadar nici o referire la linia de hotar existenta intre cele doua fonduri, daca aceasta este corecta sau se impune stabilirea ei pe alt traseu, daca exista semne exterioare prin care aceasta este pusa in evidenta, daca vreuna dintre parti ocupa din terenul celeilalte si, in caz afirmativ, care este suprafata ocupata.
Astfel, instanta de fond s-a limitat sa critice concluziile si propunerile facute de catre expert; ori, la pronuntarea unei sentinte, instanta trebuie sa analizeze cererile si propunerile partilor, nu cele facute in cadrul unei expertize, iar modul defectuos in care expertul a inteles sa-si fundamenteze concluziile nu poate avea drept sanctiune respingerea actiunii.
Daca aprecia ca nu este lamurita prin expertiza efectuata, instanta de fond, in baza rolului activ si potrivit dispozitiilor art. 212 C.pr.civ., avea posibilitatea de a solicita lamuriri expertului, de a dispune efectuarea unui supliment la raportul de expertiza sau chiar efectuarea unei noi expertize.
In ceea ce priveste capatul de cerere referitor la revendicarea unei portiuni de teren, in mod eronat si-a fundamentat prima instanta aprecierea ca intimatii parati nu ocupa nici o suprafata din terenul apelantelor doar pe concluziile expertului, in conditiile in care expertiza dispusa nu a raspuns unui asemenea obiectiv. Simpla imprejurare ca intimatii detin mai putin teren decat in acte, iar apelantele mai mult, nu este, in sine, suficienta pentru a determina o asemenea concluzie, diferenta dintre terenul detinut in fapt si cel evidentiat in actele de proprietate putandu-se datora mai multor cauze.
O asemenea concluzie putea fi retinuta doar in situatia in care erau individualizate terenurile ocupate de catre parti si trasata linia de hotar intre acestea.
Solutionarea cauzei prin analizarea doar a propunerilor expertului si nu a solicitarilor partilor,  fara a tine cont de petitul actiunii, echivaleaza cu necercetarea fondului, instanta de control neputandu-se substitui din acest punct de vedere instantei de fond deoarece ar priva partile de o cale de atac.
Fata de aceste considerente si vazand dispozitiile art. 297 C.pr.civ., tribunalul va admite apelul, va desfiinta sentinta instantei de fond si va trimite cauza spre rejudecare, urmand ca instanta de fond sa stabileasca linia de hotar existenta intre cele doua fonduri, daca aceasta este corecta sau se impune stabilirea ei pe alt traseu, daca exista semne exterioare prin care aceasta este pusa in evidenta si, in baza celor constatate, eventual daca vreuna dintre parti ocupa din terenul celeilalte.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
DECIDE

Admite apelul declarat de I I si I I impotriva sentintei civile nr. 615/01.06.2009 a Judecatorie Husi, pe care o desfiinteaza in tot.
Trimite cauza spre rejudecare aceleiasi instante.
Definitiva.
Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica de la 20 Octombrie 2009