Ucidere din culpa - Rejudecare
(Decizie nr. 78/A din data de 22.04.2009 pronuntata de Tribunalul Vaslui)APEL PENAL R O M A N I A
TRIBUNALUL VASLUI
SECTIA PENALA
Dosar nr. 202/89/2009 - ucidere din culpa - rejudecare
DECIZIA PENALA NR. 78/A
Sedinta publica de la 22 aprilie 2009
Instanta constituita din:
PRESEDINTE: PARPALEA-FILIP NICOLAE
JUDECATOR : SIMIONESCU ELENA
GREFIER : GRIGORIU MARIANA
Reprezentantul Ministerului Public -Parchetul de pe langa Tribunalul Vaslui a fost reprezentat de procuror GALAN RADU.
Pe rol, la ordine, se afla spre solutionare apelurile penale declarate de PARCHETUL DE PE LANGA JUDECATORIA BARLAD, judetul Vaslui si partea vatamata constituita parte civila G V, cu domiciliul , impotriva sentintei penale nr.632 din 26.09.2007 a Judecatoriei Barlad, pronuntata in dosarul 3182/189/2006 (Nr. in format vechi - 6528/2006) privind pe inculpatul C G.
Obiectul cauzei : infractiunile prev. de art. 178 alin.2,3,5 Cod penal si art. 38 din Legea 319/2006.
La apelul nominal facut in sedinta publica se prezinta inculpatul intimat in apelul parchetului C G, asistat de aparator angajat - d-na av. Pavel Elena, mandatarul partii civile apelante G V, numitul G L, d-na cons. juridic Frentescu Corina pentru asiguratorul ASIROM- Sucursala Vaslui.
Lipsesc partea civila apelanta G V - raspunde pentru aceasta dl. av. Stirban Septimiu-Liviu, cu angajament - partea civila intimata M M si partea responsabila civilmente intimata S.C.R.-ASA, pentru care raspunde dl. av. Dragomir George.
S-a facut referatul cauzei de catre grefier - care invedereaza ca procedura de citare este legal indeplinita, apelurile au fost declarate in termenul prevazut de art. 363 C.pr.p iar la termenul anterior s-a dispus repunerea pe rol a cauzei.
S-au verificat actele si lucrarile dosarului, dupa care:
Nemaifiind probleme prealabile dezbaterilor,instanta constata cauza in stare de judecata,dand cuvantul in sustinerea motivelor de apel.
Avand cuvantul in apelul Parchetului de pe langa Judecatoria Barlad procurorul de sedinta arata ca mentine concluziile formulate la termenul anterior , solicita admiterea apelului asa cum a fost formulat . Critica solutia instantei pentru nelegalitate si netemeinicie in sensul ca este gresita solutia de achitare a inculpatului pentru savarsirea infractiunii prev. de art. 38 din Legea 319/2006 si art. 37 din Legea 90/1996.
Inculpatul se deplasa din localitatea unde primise sarcina sa duca un transport spre sediul societatii care se afla in comuna Falciu iar inculpatul se afla in situatia prev. de art. 24 alin 1 din Legea 90/1996. Faptele lui se inscriu in sfera de incadrare a infractiunilor de ucidere din culpa art.178 alin.2,3 si 5 C.penal , art. 37 din Legea 90/1996 si art. 38 din Legea 319/2006.
In mod gresit instanta de fond nu a obligat partea responsabila civilmente S.C.R.- A S.A. in solidar cu inculpatul la plata unor despagubiri deoarece raspunderea comitentului pentru fapte prepusului se angajeaza si in situatia in care acesta consuma bauturi alcoolice.
Solicita instantei sa stabileasca o pedeapsa pentru infractiunea la legea speciala, a se aplica regulile referitoare la concursul ideal de infractiuni si a se face aplicarea dispozitiilor art. 86 indice 1 din C. penal cu privire la suspendarea conditionata a executarii pedepsei sub supraveghere.
Av. Stirban Septimiu avand cuvantul in apelul partii civile G V arata ca motivele de apel privesc atat latura penala cat si pe latura civila a cauzei . In ceea ce priveste latura penala a cauzei considera ca in mod gresit a fost achitat inculpatul pentru savarsirea infractiunii prev. de art. 38 din Legea 319/2006 intrucat in cauza si la urmarirea penala au existat suficiente dovezi din care sa rezulte ca nu au fost respectate masurile cu privire la protectia muncii ,de fapt modul in care s-a produs accidentul a fost consecinta unei asemenea tratari superficiale a unei defectiuni la masina cu care circula inculpatul .
Raportul inspectiei Inspectoratului Muncii scoate in evidenta aceste incalcari iar in ceea ce-l priveste pe inculpat se arata in mod explicit faptul ca inainte de plecarea in cursa nu a confirmat prin semnatura proprie asa cum avea obligatia in calitate de sofer ,ca autovehiculul raspunde din punct de vedere tehnic. Acesta nu numai ca nu corespundea din punct de vedere tehnic dar functiona cu acea portiera defecta de mai mult timp fara ca cineva din conducerea societatii sau din persoanele responsabile cu protectia muncii sa fi facut vreun demers pentru remedierea acestei situatii.
Aceste aspecte sunt de natura sa formeze convingerea instantei ca nu au fost respectate o serie de norme esentiale pentru protectia muncii si care au condus in mod direct si nemijlocit la producerea acestui accident.
Al doilea motiv in latura penala vizeaza gresita aplicare de catre instanta de fond a dispozitiilor in materia stabilirii faptelor daca a existat sau nu un accident de munca. S-a considerat ca nu exista un accident de munca intrucat victimele nu se deplasau pe traseul normal de la locul de munca la domiciliu. Situatia concreta in speta data nu este aceea a traseului pe care se deplasau victimele ci aceea a traseului pe care se deplasa inculpatul.
Intrucat potrivit obligatiilor de serviciu trasate de catre unitate si inserate in fisa postului acesta urma sa se deplaseze de la un loc de munca la altul. De asemenea, victimele urmau sa coboare tot in incinta societatii in momentul in care autovehiculul era parcat in acel loc. In aceste conditii sunt aplicabile dispozitiilor art.24 lit.e din Legea 90/1996 modificate ulterior de art.5 lit.g raportat la art.30 lit.h din Legea 319/2006. Este indubitabil ca fapta intruneste conditiile unui accident de munca.
In al treilea rand pe latura penala considera ca instanta a dat dovada de prea multa clementa in raport cu inculpatul fata de pericolul social ridicat al faptei atat cu privire la consecintele faptei in sensul ca au fost doua victime dar si imprejurarile in care s-a produs acest accident, fapt care ar trebui avut in vedere la individualizarea judiciara a pedepsei, intregul complex de factori care cumulat si in concurs real au prilejuit acest accident precum si normele de protectie a muncii, gradul ridicat de alcoolemie si acceptarea de a lua un numar mai mare de persoane in cabina, toate aceste aspecte impreuna denota faptul ca a existat din partea inculpatului o stare de indiferenta in raport cu sarcinile si atributiile de serviciu care le avea la momentul respectiv.
Nu solicita executarea in regim de detentie dar o majorare a pedepsei si suspendarea in regim de supraveghere pentru ca sunt mult prea grave consecintele pentru ca inculpatul dupa 1 an si 8 luni cu suspendare conditionata sa-si reia linistit activitatea si nu ar fi o compensare morala nici pentru familiile celor doua victime.
In latura civila considera ca in mod gresit s-a retinut o culpa concurenta din partea victimelor si in particular a partii civile G V. S-a imputat acestora ca si-au asumat o serie de riscuri atunci cand au acceptat sa se urce intr-un numar mai mare decat permitea capacitatea cabinei si ca ar fi consumat bauturi alcoolice aceste aspecte fiind nerelevante in raport de cauzele care au dus la producerea accidentului.
Nu exista o legatura de cauzalitate nemijlocita intre faptul ca s-au urcat mai multe persoane in masina si faptul ca s-a produs accidentul. Intrucat asa cum au stabilit organele de cercetare penala, inspectia tehnica care s-a facut, motivul real al producerii acestui accident a fost faptul ca exista o improvizatie la portiera. Aceasta masina nu avea un sistem de securitate, de blocare a usilor iar inculpatul trebuia sa se asigure ca portiera nu se deschide in timpul mersului.
Persoanele care au urcat in masina nefiind informate cu privire la existenta acelei tije metalice acest aspect ,nu se poate pune in sarcinalor, faptul ca ele si-au asumat un risc. Astfel inculpatul nerespectand obligatiilor prevazute de OG.195/2002 si regulamentul aferent privind circulatia pe drumurile publice a creat conditiile pentru producerea acestui accident neexistand vreo culpa concurenta a partii civile.
In ceea ce priveste efectul practic al inlaturarii acestei culpe concurente ar fi ca daunele morale ar fi la o suma rezonabila de circa 200 mil. lei vechi , fata de cele acordate de 100 mil. lei vechi tocmai ca efect al reducerii lor la jumatate prin aceasta culpa concurenta. Mai arata ca nu a atacat cu apel cuantumul daunelor civile considerand ca ele ajung la o cifra rezonabila prin inlaturarea acestei culpe concurente.
Si ca un ultim motiv in latura civila este acel prejudiciu pe care l-au considerat viitor dar cert legat de disconfortul creat partii civile prin imposibilitatea de a beneficia de castigurile excedentare ale sotului decedat . Acesta obtinea venituri dintr-o activitate particulara in domeniul agricol ,avea mult teren in arenda pe care il lucra ,obtinea venituri suplimentare pe care le folosea in familie. Cel putin parte din acest castig ar fi revenit in masura in care sotul ar fi supravietuit ,si partii civile.
Din acest punct de vedere in acceptiunea pe care codul civil o da raspunderii civile delictuale ,atata vreme cat se poate proba un venit viitor in conditii de certitudine ,el este un venit care poate fi acordat de catre orice instanta civila si apreciaza ca cel putin in parte daca nu integral instanta poate da eficienta acestor probe si acorda o compensatie materiala pe considerentele aratate.
Mai solicita angajarea raspunderii partii responsabile civilmente deoarece conducand autovehiculul unitatii si aflandu-se in executarea unei obligatii de serviciu asa cum era trasata prin fisa postului respectiv obligatia de a aduce masina in curtea unitatii este evident ca nu mai prezinta nici o relevanta ca acesta a zabovit un anumit numar de ore, pentru a consuma bauturi alcoolice , atata vreme cat obligatia sa nu era determinata in timp ,era o obligatie de diligenta pe care trebuia sa o duca la indeplinire in conditiile trasate de unitate.
In ceea ce priveste asiguratorul, raspunderea acestuia pentru acoperirea partiala a daunelor provocate prin accident considera ca este motivata, iar apararile asiguratorului cu motivatia ca nu sunt intrunite conditiile unui accident de circulatie nu pot fi primite de catre instanta.
Se motiveaza faptul ca nu a existat o coliziune intre doua autovehicule fapt care nu atrage raspunderea asiguratorului.
Legea prevede ca aceasta raspundere opereaza atunci cand un autovehicul care este asigurat si se afla in miscare pe drumurile publice si este implicat intr-un eveniment soldat cu victime sau soldat cu pagube materiale in mod automat contractul dobandeste eficienta si asiguratorul este obligat sa plateasca.
Aparatorul partii civile-apelante solicita admiterea apelului Parchetului de pe langa Judecatoria Barlad fiind pe aceeasi linie cu apelul declarat de partea civila-apelanta in ceea ce priveste latura penala a cauzei
Aparatorul inculpatului intimat avand cuvantul pune concluzii de admitere apelului Parchetului de pe langa Judecatoria Barlad sub toate aspectele respectiv infractiunea este prevazuta si de legea speciala in ceea ce priveste protectia muncii urmand ca dupa ce se va aplica sanctiunea si pentru aceasta fapta sa se faca aplicarea concursului de infractiuni.
Solicita instantei aplicarea dispozitiilor art. 74 si urm. din Codul penal cu privire la circumstantele atenuante astfel incat fata de conditiile concrete si persoana faptuitorului sa se aplice acestuia o pedeapsa prevazuta sub limita prevazuta de lege pentru aceste infractiuni .
In ceea ce priveste apelul partii civile solicita respingerea pretentiilor civile urmand a se mentine culpa concurenta a victimei si a conducatorului auto in producerea accidentului de circulatie ,victima fiind cea care a deschis portiera si nu in mod intamplator ,el stia de aceasta improvizatie si nu se putea deschide accidental decat doar daca era actionata de catre persoana care ocupa locul in masina din interior .
Din declaratiile martorilor rezulta ca a fost o discutie din care victima a solicitat conducatorului auto sa opreasca in acel loc pentru ca era o carare care ducea direct in sat si practic acesta a fost motivul pentru care victima a actionat acel sistem si s-a deschis portiera. Autovehiculul era aproape oprit, nu era in mers dar moartea sa datorat tocmai impactului victimei si datorita starii de ebrietate avansate in care se afla acesta si faptul ca s-a lovit de caldaram de la o distanta destul de mare iar reflexele sale, avand in vedere starea de ebrietate nu au functionat si nu s-a aparat.
Mai solicita culpa concurenta in producerea acestui eveniment nefericit atat pentru inculpat dar si pentru partile vatamate iar instanta de fond a stabilit in mod corect despagubirile .In ceea ce priveste acest prejudiciu viitor, cert solicitat de catre partea civila solicita respingerea acestui motiv de apel deoarece faptul ca sotul partii civile a decedat nu o impiedica pe aceasta sa desfasoare in continuare aceleasi activitati pe care le desfasura sotul ei.
Aceste venituri nu erau obtinute din munca lui proprie, el avea aceste utilaje pe care partea civila le-a vandut, aratand astfel ca ea nu a dorit sa pastreze aceste utilaje pentru a-si obtine venituri suplimentare.
Avocat Dragomir George, aparatorul partii responsabile civilmente S.C.R.- A SA avand cuvantul arata ca prin sentinta penala nr.632/26.09.2007 a Judecatoriei Barlad s-a respins actiunea civila formulata in contradictoriu cu partea responsabila civilmente S.C. R-A S.A..
Pentru a pronunta aceasta solutie instanta de fond a retinut urmatoarele :
Fapta inculpatului antreneaza raspunderea sa delictuala , in temeiul disp. art.998-999 Cod civil.
Avand in vedere faptul ca , atat inculpatul cat si victimele , prin atitudinea lor au nesocotit obligatiile avute fata de angajator, prin ramanerea dupa program in scopuri personale, respectiv in vederea consumarii de bauturi alcoolice, au facut posibila producerea acestui accident, in sarcina angajatorului neputand fi retinute ca intrunite principiile raspunderii comitentului pentru fapta prepusului, instanta constatand ca in cauza nu poate fi angajata raspunderea delictuala a S.C. R-A S.A. citata in calitate de parte responsabila civilmente .
Pentru angajarea raspunderii comitentului pentru fapta prepusului, este necesar ca fapta cauzatoare de prejudicii sa fi fost savarsita de catre prepus in exercitarea functiei incredintata de catre comitent.
In acest sens, comitentul va raspunde pentru tot ceea ce prepusul savarseste in cadrul normal al functiei ce i-a fost incredintata, dar si pentru exercitarea abuziva a acesteia cu conditia insa ca intre exercitarea abuziva si functia incredintata sa existe cel putin o corelatie necesara , iar fapta ilicita sa fi fost savarsita in interesul comitentului sau cel putin sa existe o aparenta ca este savarsita in interesul acestuia .
Ori, in cazul de fata, din situatia de fapt retinuta de instanta asa cum a rezultat din probatoriu, reiese ca atat inculpatul cat si cele doua persoane decedate au actionat in interes personal si nicidecum in interesul comitentului, aspect ce rezulta din imprejurarea ca, dupa terminarea programului de lucru sau indeplinirea sarcinilor repartizate, salariatii societatii - inculpatul si cele doua victime - aveau obligatia de a se intoarce la sediul societatii pentru a preda autocamionul si incarcatura ramasa.
Rezulta asadar ca in situatia de fata activitatea infractionala a inculpatului a fost doar prilejuita de functia pe care acesta o ocupa neavand nicio legatura cu exercitarea normala a atributiilor ce-i reveneau in functia de conducator auto pe care i-o incredintase comitentul.
Corect a retinut instanta de fond ca " sub nicio forma nu se poate retine ca accidentul s-a produs in timpul deplasarii de la locul de munca la domiciliu, toti cei aflati in autovehicul fiind sub influenta bauturilor alcoolice si deplasandu-se dupa orele 22,00 .
Atat instanta de fond cat si instanta de apel in primul ciclu procesual au retinut corect ca acest accident sa fie declarat accident de munca trebuiau indeplinite cumulativ doua conditii prevazute de art. 24 alin. 2 lit. d din Legea nr. 90 /1996 , respectiv accidentul sa fi survenit in timpul si pe traseul normal al deplasarii de la locul de munca la domiciliu si invers .
Ambele instante au retinut corect ca fapta inculpatului nu constituie accident de munca, ca accidentul nu a survenit in timpul si pe traseul normal al deplasarii de la locul de munca la domiciliu toti cei aflati in autovehicul fiind sub influenta bauturilor alcoolice si deplasandu-se dupa ora 22,00 .
Programul de munca se incheiase la orele 16,00 , iar intre orele 16,00-22,00 salariatii nu au indeplinit sarcini de serviciu, acestia consumand bauturi alcoolice in comuna Vutcani, ramanerea salariatilor dupa program in bar sa consume bauturi alcoolice, nu inseamna implicarea acestora in procesul muncii , si nici faptul ca acestia se aflau in timpul serviciului, in exercitiul acestuia, "in exercitarea atributiilor de serviciu pentru a fi antrenata in cauza si raspunderea partii responsabile civilmente in calitate de comitent pentru fapta prepusului.
Apare logica intrebare :daca nu a putut fi retinut accident de munca pentru ca fapta nu a fost savarsita in timpul muncii, atunci poate fi retinut faptul ca inculpatul era in timpul serviciului, in exercitiul acestuia, in exercitarea atributiilor de serviciu pentru a atrage raspunderea societatii S.C.. R-A S.A. in calitate de comitent ?
In concluzie, ramanerea benevola a salariatilor, in contra obligatiilor pe care le aveau fata de angajator, sa consume bauturi alcoolice peste programul de lucru, nu poate fi retinuta nici ca timp si traseu normal al deplasarii de la locul de munca la domiciliu si nici faptul ca inculpatul se afla in timpul serviciului, in exercitiul acestuia, in exercitarea atributiilor de serviciu, astfel incat sa poata fi antrenata in cauza si raspunderea partii responsabile civilmente in calitate de comitent pentru fapta prepusului.
Din intreg probatoriul cauzei rezulta ca prepusul, conducator auto nu a savarsit infractiunea in cursul zilei de munca, in timpul serviciului, ci in afara orelor de program, in afara atributiilor de serviciu, fara vointa si stirea comitentului, sustragandu-se raportului de subordonare ce-1 leaga cu comitentul, astfel ca societatea nu poate fi obligata la despagubiri civile.De asemenea, solicita a se constata ca, in speta, in momentul savarsirii faptei prejudiciabile de catre prepus , fapta ilicita a prepusului nu are legatura directa cu functia incredintata, iar prepusul nu a actionat in interesul comitentului si cu respectarea ordinelor si instructiunilor date de comitent.De astfel si victimele au stiut, sau puteau si trebuiau sa stie, ca prepusul abuzeaza de functia sa, ori isi depaseste atributiile, astfel ca partea civila nu este indreptatita sa pretinda beneficiul garantiei legale instituite prin art. 1000 alin. 3 Cod civil. In atare situatia, atat literatura juridica cat si practica judecatoreasca au admis ca se pot cere despagubiri numai de la prepus , in conditiile art. 998-999 Cod civil.
Concluzionand, fapta ilicita nu a fost produsa in cursul zilei de munca, inculpatul sustragandu-se raportului de subordonare in momentul savarsirii faptei cauzatoare de prejudicii .Cu atat mai mult, pentru a putea legitima raspunderea comitentului fapta pagubitoare trebuie sa fi fost savarsita in timpul serviciului ,in exercitiul acestuia.
Considera ca in speta, nu sunt intrunite conditiile raspunderii prevazute in art.1000 alin. 3 Cod civil.
In mod corect instanta de fond a retinut ca nu poate fi angajata raspunderea comitentului pentru fapta prepusului, intrucat atat inculpatul cat si victimele , prin atitudinea lor, au nesocotit obligatiile avute fata de angajator, prin ramanerea dupa program in scopuri personale, respectiv in vederea consumarii de bauturi alcoolice, au facut posibila producerea accidentului, in sarcina angajatorului neputand fi retinute ca intrunite conditiile raspunderii comitentului pentru fapta prepusului.
Motivarea instantei de fond, in ceea ce priveste actiunea civila in contradictoriu cu partea responsabila civilmente S.C. R-A S.A. , este clara, detaliata, conducand in mod logic si convingator la solutia din dispozitiv.
Pentru toate aceste considerente solicita mentinerea hotararii primei instante, ca fiind temeinica si legala.
D-na consilier juridic Frentescu Corina avand cuvantul pentru asiguratorul ASIROM- Sucursala Vaslui arata ca pentru plata daunelor materiale si morale catre partea civila ,nu sunt indeplinite conditiile prev . de art. 19 si 20 din Ordinul 3108 /2004 si nu se pot achita in baza contractului RCA decat printr-o alta forma de asigurare. Se solicita mentinerea sentintei pronuntata de catre instanta de fond in ceea ce priveste latura civila a cauzei.
Reprezentantul Ministerului Public avand cuvantul fata de apelul partii civile arata ca motivele de apel a acesteia coincid cu cele ale parchetului in sensul ca este gresit individualizata pedeapsa, nu au fost respectate criteriile de individualizare potrivit disp. art.72 C.pr.p, astfel ca solicita admiterea apelului partii civile, sa se majoreze cuantumul pedepsei, sa retina instanta in continuare circumstantele atenuante care au fost retinute deja in favoarea inculpatului si sa coboare pedeapsa sub limita minimului special prevazut de lege pentru cele doua infractiuni pentru a se putea face aplicabilitatea dispozitiilor art. 86 indice 1 referitor la suspendarea sub supraveghere deoarece inculpatul s-a prezentat la organele judiciare ,are doi copii in intretinere ,o comportare corecta in societate si anterior si dupa savarsirea infractiunii.
Se impune majorarea sumelor cu titlu de daune materiale si morale avand in vedere culpa mai mica a victimei G in producerea accidentului, in functie de probele existente la dosar
De asemenea, solicita instantei a se avea in vedere declaratia martorului A F si atragerea raspunderii asiguratorului la plata despagubirilor in baza contractului de asigurare incheiat.
Inculpatul C G avand ultimul cuvant arata ca isi mentine declaratia data anterior si regreta ce s-a intamplat.
Instanta declara dezbaterile inchise, lasa cauza in pronuntare si trece la deliberare.
Ulterior deliberarii ;
T R I B U N A L U L,
Asupra apelurilor penale de fata;
Prin sentinta penala nr.632/26.09.2007 data in dosarul penal nr.3182/189/2006, Judecatoria Barlad a hotarat urmatoarele:
In temeiul art.11, pct.2, lit. "a" raportat la art.10, alin.1, lit. "a" Cod procedura penala a achitat pe inculpatul C G, cu privire la savarsirea faptei de nerespectare a obligatiilor si a masurilor stabilite cu privire la securitatea si sanatatea in munca, prev.de art.38 din Legea nr.319/2006.
A condamnat pe inculpatul C G, la pedeapsa de 1 an si 8 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de ucidere din culpa prev. de art.178 al.2, 3, 5 Cod penal cu aplicarea art.72, art.74 lit.a,c si art.76 lit.d Cod penal.
In temeiul art.71 alin.2 Cod penal a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art.64 lit.a-c C.pen.
In baza art.81,art.82 Cod penal a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei si a stabilit termen de incercare de 3 ani si 8 luni.
In temeiul art.71 alin. ultim Cod penal, a suspendat aplicarea dispozitiilor art.71 alin.2 Cod penal pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei.
In baza 359 alin.1 Cod procedura penala a atras atentia inculpatului asupra dispozitiilor art.83 Cod penal, privind cazurile de revocare a suspendarii conditionate a executarii pedepsei aplicate prin prezenta sentinta.
A respins ca nedovedita actiunea civila formulata de partea civila M M .
A respins actiunea civila formulata in contradictoriu cu partea responsabila civilmente S.C.R-A S.A. cu sediul in.
A respins pretentiile civile formulate in contradictoriu cu asiguratorul S.C.ASIGURAREA ROMANEASCA-ASIROM S.A., Sucursala Vaslui.
In baza art.346, art.14 C.pr.pen. coroborat cu art.998-999 C.civ., a admis in parte actiunea civila formulata de G V si a obligat pe inculpatul C G sa plateasca acesteia suma de 11.500 lei cu titlul de despagubiri civile, din care 6500 lei cu titlul de daune materiale si 5000 lei cu titlul de daune morale.
In baza art. 191 C.pr.pen. a obligat pe inculpat la plata cheltuielilor judiciare catre stat, iar in temeiul art.193 Cod procedura penala a obligat inculpatul sa plateasca partii civile G V cheltuieli judiciare efectuate de acestea.
Pentru a hotari astfel, instanta de fond a retinut urmatoarele:
In ziua de 5.10.2005, in jurul orelor 8.30-9.00, inculpatul C G, conducator auto angajat al S.C."R-A" SA., s-a deplasat la volanul autocamionului marca "Roman" cu numar de inmatriculare, la care era tractata si o remorca, cu numar de inmatriculare, proprietatea societatii susmentionate, pentru a transporta o cantitate de grau, ce urma a fi distribuita cetatenilor de pe raza satului Vutcani drept retributie pentru terenul dat in arenda la S.C."R-A" SA.
Impreuna cu invinuitul s-au deplasat cu acelasi mijloc de transport si numitii B I si G A, ingineri in cadrul aceleiasi societati, iar intr-un alt autocamion, condus de numitul S M, ce transporta o alta cantitate de grau, se aflau inginerul G J si contabila P A.
Ajungand la Primaria Vutcani, s-a procedat la descarcarea cantitatii de grau transportate, dupa care in functie de terenul dat in arenda de fiecare cetatean, s-a trecut la repartizarea cotei parti de cereale. Aceasta activitate s-a desfasurat pana in jurul orelor 1600, la ea participand cei doi conducatorii auto, contabila P A, cei trei ingineri cat si numitul B N, agent de paza in cadrul aceleiasi societati, care locuind in satul din componenta com.Vutcani, s-a deplasat in acea zi direct la primaria acestei comune.
Dupa finalizarea activitatii de distribuire a cerealelor, majoritatea celor prezenti, au hotarat sa se deplaseze la un bar situat peste drum de primaria comunei si sa se "cinsteasca" cu o bere.
Desi in jurul orelor 1630 numita P A le-a solicitat celor din bar sa vina la masina pentru a pleca, intrucat era tarziu si se intuneca, trimitand in acest sens de mai multe ori in bar pe numitul S M, cei din local au tot amanat plecarea, ramanand in bar si consumand bauturi alcoolice pana in jurul orelor 2130-2200.(f.44 dosar instanta si f.111-112 d.u.p.)
Ca urmare, atat numita P A cat si numitul D V, agent de paza in cadrul S.C."C" SRL s-au urcat in autocamionul condus de numitul S M si au plecat catre sediul societatii din localitatea Falciu.
Potrivit declaratiei data de soferul S M "cand am plecat, colegul care a ramas sa conduca cea de a doua masina chiar mi-a spus sa merg incet sa ne ajunga din urma."(f.40 dosar instanta ).In acelasi sens a declarat si D V(f.114 d.u.p.)
Din declaratiile celor care au fost in bar, a rezultat ca pe parcursul celor 6 ore cat s-a stat in acel local, s-a consumat atat bere, cat si vin si coniac, iar acest lucru l-au facut atat inculpatul C G cat si defunctii G J si B N.
Din declaratiile martorilor G C A(f.109 d.up. si f.85 dosar instanta), D V(f.114 d.u.p.), S M(f.115-116 d.u.p. si f.40 dosar instanta), B I(f.106-107 d.u.p. si f.42 dosar instanta) a rezultat ca inginerul G J a fost cel care a insistat cel mai mult ca cei ramasi sa se cinsteasca sa-si prelungeasca sederea si chiar la un moment dat, in jurul orei 1900, cand martorul G A si inculpatul C G au solicitat celor prezenti sa plece, sens in care s-au urcat in masina si au pornit-o, "G J a refuzat sa mearga spunand ca «noi n-o sa avem inima sa-l lasam acolo »" (f.106 d.u.p.)
In jurul orelor 2200- 2230, toti cei prezenti in bar au hotarat sa plece catre comuna Falciu, astfel ca langa soferul C G au urcat in ordine B I, G A, B N si G J, acesta din urma langa portiera din dreapta a cabinei autocamionului.
In timp ce se deplasau de D.J.244 A pe traseul de drum Vutcani- Posta Elan, la aproximativ 1,5 km de satul Vutcani, in dreptul satului Posta Elan, numitii G J si B N au cazut din cabina autocamionului si, lovindu-se de marginea carosabilului, s-au accidentat mortal.
In ceea ce priveste pe defunctul G J, din raportul de expertiza medico-legala nr.175/N din 7.10.2005 a serviciului Medico-Legal Judetean Vaslui(f.80-82 d.u.p.) a rezultat ca moartea acestuia a fost violenta, ea s-a datorat insuficientei cardio-respiratorii acute, survenite ca urmare a unui politraumatism, cu fracturi multiple(costale, coloana vertebrala) si rupturilor multiple de organe interne( de plamani cu hemotorax secundar, ruptura de ficat cu hemoperitoneu secundar), accident de trafic rutier, leziunile s-au putut produce prin mecanismul de cadere si comprimare partiala( a regiunii toracale) sub rotile unui autovehicul in mers; intre leziunile constatate si moarte exista o legatura de cauzalitate directa neconditionata; sangele recoltat de la cadavru continea 1,75 g%o alcool, concentratie careia din punct de vedere clinic ii corespunde o stare de confuzie mintala importanta, dezorientare, ameteli; umoarea vitroasa continea 2,15%o alcool.
Desi B N nu a decedat pe loc, in noaptea respectiva, fiind condus la Spitalul Judetean Vaslui iar apoi la Spitalul Clinic de Urgenta "Sf.Spiridon"Iasi, acesta a decedat la data de 12.10.2005.
Din raportul de constatare medico-legala nr.S/1485 din 18.11.2005 a IML Iasi(f.86-88 d.u.p.) a rezultat ca moartea numitului B N a fost violenta, ea s-a datorat comei determinate de leziunile meningo-cerebrale grave (hemoragie subarahnoidiana, contuzie cerebrala si cerebeloasa) produsa in cadrul unui traumatism cranio-cerebral; leziunile traumatice constatate la cadavru pledeaza pentru producerea lor prin cadere de la inaltime dintr-un vehicul aflat in miscare, in cadrul unui accident rutier; dat fiind perioada de supravietuire nu s-au prelevat probe pentru dozarea alcoolemiei la momentul decesului.
Dupa producerea accidentului, la locul faptei au venit organele de politie care au procedat la cercetarea locului faptei si recoltarea de probe biologice de la conducatorul auto C G.
Din buletinul de analiza toxicologica nr.1152/A/7.10.2005 eliberat de Serviciul Medico-Legal Judetean Vaslui(f.25 d.u.p.) a rezultat ca la ora 245, cand i s-au recoltat probe biologice, conducatorul auto avea o alcoolemie de 1,90 g%o la prima proba recoltata si 1,55 g%o la ora 345,la cea de-a doua proba recoltata.
Datorita orei tarzii cand invinuitului C G i s-au recoltat probe biologice, raportat la ora producerii accidentului, in cauza s-a dispus efectuarea unui calcul retroactiv al alcoolemiei.
Din raportul de expertiza medico-legala nr.531/A/08.11.2006 privind calculul retroactiv al alcoolemiei eliberat de IML Iasi(f.44-46 d.u.p.) a rezultat ca la orele 2200-2230, cand cu aproximatie s-a produs accidentul, invinuitul ar fi avut o alcoolemie cuprinsa intre 3,20-3,40 g%o si aceste valori ar fi putut influenta conducerea in siguranta a unui autovehicul.
Totodata in expertiza s-a mentionat ca intre orele 2200-2230 cand s-a produs accidentul, alcoolemia invinuitului se afla pe o panta ascendenta si intre alcoolemie si forma de manifestare clinica nu s-au putut da relatii strict matematice, reactivitatea individului fiind mult diferita,fie printr-o susceptibilitate individuala, fie printr-o toleranta fata de alcool.
Intrucat in cursul cercetarilor, invinuitul a declarat ca ar fi consumat bauturi alcoolice doar in jurul orelor 1200-1300 cand a servit masa, in cauza s-a procedat la efectuarea unui calcul retroactiv al alcoolemiei la ora producerii accidentului, luandu-se in considerare si aceasta situatie.
Avand ca baza declaratia conducatorului auto, raportul de expertiza medico-legala nr.384/A din 25.08.2006 a IML Iasi(f.36-38d.u.p.) a concluzionat ca "teoretic invinuitul ar fi realizat la orele 22-2230 o alcoolemie cuprinsa in intervalul 3,60-3,80 g%o, valori la care ar fi fost imposibil sa conduca autovehiculul, ceea ce a aratat ca in realitate ingeratia de alcool a avut loc la alte ore decat cele declarate". Pentru a ajunge la aceasta concluzie, in cuprinsul raportului s-a aratat ca "aceste valori calculate sunt foarte mari. La astfel de valori persoana s-ar fi aflat in stare aproape de paralizie si ar fi fost imposibil sa conduca un autovehicul".
Din certificatul de inmatriculare al autovehiculului marca"Roman" cu numar de inmatriculare implicat in producerea accidentului, depus in copie la dosarul cauzei(f.71 d.u.p.), a rezultat ca acest autovehicul este din categoria autospecializata, caroseria este basculanta, transport cereale si este dotat din fabricatie, doar cu doua locuri.
Astfel, a devenit evident ca supraincarcarea cabinei cu inca trei persoane peste numarul de locuri prevazut din fabricatie, asociata si cu starea conducatorului auto, aflat la volan sub influenta bauturilor alcoolice, au fost factori care au condus la producerea accidentului susmentionat.
Astfel, prin faptele sale inculpatul a incalcat dispozitiile art.148 pct. 2, 3 din H.G.1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de Aplicare a OUG 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, care interzice conducatorului de autovehicul "2.sa transporte in autovehicul sau tramvai mai multe persoane decat numarul de locuri stabilite in certificatul de inmatriculare sau de inregistrare; 3. sa transporte persoane in stare de ebrietate pe motocicleta sau in cabina ori in caroseria autovehiculului destinat transportului de marfuri;"
De asemenea au fost incalcate disp.art.87 al.1 din O.G.195/2002, republicata cu modificarile la zi, care prevede ca infractiune "Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de catre o persoana care are o imbibatie alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur in sange se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani."
Din raportul de expertiza medico-legala nr.175/N din 7.10.2005 a serviciului Medico-Legal Judetean Vaslui(f.80-82 d.u.p.) si din declaratiile tuturor martorilor care au ramas sa consume bauturi alcoolice in barul din satul Vutcani, a rezultat ca ambele victime consumasera alcool. In aces sens s-a retinut declaratia martorului B I(f.42 dosar instanta) potrivit careia: "Cand am plecat G J si B N se aflau sub influenta bauturilor alcoolice mai tare decat cei care eram acolo, abia se tineau pe picioare, noi ceilalti, eu, G A si soferul nu eram in stare avansata de ebrietate."
In ceea ce priveste sistemul de inchidere a portierei din dreapta a autocamionului, instanta a retinut ca, desi acesta suferise anumite modificari, acestea nu erau de natura sa afecteze siguranta circulatiei intrucat pe de parte, autocamionul avea revizia tehnica facuta trecand deci de controlul efectuat de autoritatea judeteana in domeniu (f.70 d.u.p.), iar pe de alta parte, potrivit declaratiilor date de martori, portiera avea acel sistem de inchidere de cativa ani si niciodata nu s-a deschis singura in mers.
In acest sens, martorul S M a declarat: "Consider ca sistemul de inchidere de la portiera din dreapta a masinii din care au cazut cei doi colegi ai nostri nu se putea deschide accidental_pentru a deschide usa trebuia sa bagi mana intre scaun si portiera, sistemul de inchidere fiind mai jos fata de nivelul scaunului"(f.40 dosar instanta) iar martorul G A a declarat: "Imediat dupa accident, dupa ce cele doua persoane au fost transportate la morga si spital, noi am mers la sediul politiei iar organele de politie au testat daca portiera se inchidea corespunzator. Astfel au inchis-o si deschis-o de mai multe ori, au tras de ea, chiar au lovit-o si s-au impins in ea, pentru a stabili daca aceasta era posibil sa se deschida in timpul mersului, fara a fi actionata de vreunul care eram in cabina autocamionului_Eu am folosit acest autocamion in campaniile agricole si desi sistemul de inchidere nu acea acel maner, nu am avut niciodata probleme cu acea portiera sa se deschida singura instantaneu."(f.109-110 d.u.p.).In acelasi sens a fost si declaratia martorului D V (f.114 d.u.p.).
Prin actul de sesizare a instantei inculpatul a fost trimis in judecata si pentru savarsirea infractiunii prev. de art.37 din Lg.90/1996(actualmente art.38 din Lg.319/2006), retinandu-se ca intrucat invinuitul C G era conducator auto profesionist si se afla in timpul exercitarii atributiilor de serviciu, acesta a incalcat si prev. art.37 din Lg.90/1996 care stipuleaza ca "Nerespectarea de catre orice persoana a masurilor stabilite cu privire la protectia muncii, daca prin aceasta se creeaza un pericol iminent de producere a unui accident de munca sau de imbolnavire profesionala, constituie infractiune ."
In acest sens au fost invocate prev.art.24 din Lg.90/96, modificata prin Lg.177/2000, care mentioneaza: constituie accident de munca "vatamarea violenta a organismului precum si intoxicatia acuta profesionala, care au loc pe timpul procesului de munca sau indeplinirea atributiilor de serviciu, indiferent de natura juridica, in baza caruia se desfasoara activitatea si care provoaca incapacitatea temporara de munca, cel putin trei zile sau deces".
Este de asemenea accident de munca:..."d) accidentul survenit in timpul si pe traseul normal al deplasarii de la locul de munca la domiciliul si invers".
Referitor la acest aspect instanta a avut in vedere Dosarul de cercetare a evenimentului (f.124-199 d.u.p.) intocmit de catre Inspectia Muncii-Inspectoratul Teritorial de Munca Vaslui, in care la f.134 s-a retinut ca "Accidentul mortal suferit de G J si B N nu este accident de munca deoarece nu indeplineste prev. art.24 din Lg.90/96, republicata si art.4 din SECTIUNEA I- « Definitia si clasificarea accidentului de munca », CAP.I-metodologie privind comunicarea, cercetarea, inregistrarea, raportarea, evidenta accidentelor de munca si declararea, confirmarea, inregistrarea, raportarea, evidenta bolilor profesionale precum si a celorlalti indicatori care definesc morbiditatea profesionala motivat de urmatoarele :
-intre orele 16.00-22.00, salariatii nu au indeplinit sarcini de serviciu acestia consumind bauturi alcoolice in comuna Vutcani ;
-la terminarea obligatiilor de serviciu salariatii trebuiau sa se deplaseze la unitate".
Totodata instanta a constatat ca, raportat la disp.art.24 al.2 lit.d din Lg.90/1996, este accident de munca "accidentul survenit in timpul si pe traseul normal al deplasarii de la locul de munca la domiciliu si invers", ori in cauza, situatia concreta ce se circumscrie accidentului nu poate fi retinuta ca timp si traseu normal al deplasarii de la locul de munca la domiciliu, intrucat salariatii au ramas de buna voie, in contra obligatiilor pe care le aveau fata de angajator, sa consume bauturi alcoolice peste programul de lucru.
Referitor la acest aspect, instanta a retinut ca programul normal de lucru al salariatilor era intre orele 0800 si 1600, potrivit adeverintei depuse la f.63 dosar instanta fond, sau pana la indeplinirea sarcinilor de serviciu repartizate, fapt care in ziua de 5.10.2005 s-a intamplat in jurul orei 1530-1600, dupa cum a rezultat din declaratiile tuturor martorilor care au participat la indeplinirea activitatii din acea zi.(f.40-44 dosar instanta.)
Pentru considerentele indicate, instanta a constatat ca ansamblul factorilor de timp si mod de desfasurare a accidentului nu au fost de natura sa-l circumscrie in sfera accidentelor de munca, motiv pentru care a considerat ca in cauza nu poate fi retinuta in sarcina inculpatului fapta prev. de art.38 din Legea 319/2006(fostul art.37 din Lg.90/1996) intrucat aceasta nu exista din moment ce dupa ora 16.00 salariatii care au ramas in bar sa consume bauturi alcoolice, nu se mai aflau implicati in procesul muncii.
Pentru aceste motive, instanta l-a achitat pe inculpat cu privire la savarsirea infractiunii prev. de art.38 din Lg.319/2006 intrucat fapta nu a existat.
Din ansamblul probelor administrate in cauza, atat in cursul judecatii cat si la urmarirea penala, a rezultat ca cel din culpa caruia s-a produs accidentul care a condus la decesul numitilor G J si B N, a fost inculpatul C G care nerespectand reguli elementare in conducerea autovehiculului a determinat producerea acestui accident. In egala masura insa, instanta a retinut culpa concurenta a victimelor care, prin atitudinea lor de a ramane peste program sa consume bauturi alcoolice si de a urca, de buna voie, in cabina autocamionului mai multe persoane decat numarul locurilor, supraaglomerand-o, au creat posibilitatea producerii accidentului prin actionarea din interior a sistemului de inchidere a portierei din dreapta autocamionului.
In considerarea celor mai sus-expuse, instanta a retinut ca fapta inculpatului care, in data de 5.10.2005, avand in sange o imbibatie alcoolica peste limita prevazuta de lege a condus pe drum public un vehicul cu tractiune mecanica, a nesocotit prev. art.148 pct.2 si 3 din H.G.1391/2006, cauzand un accident ce a avut drept consecinta decesul a doua persoane si care a realizat elementul material al infractiunii de ucidere din culpa prev. de art.178 al.2, 3, 5 C.pen.
Sub aspectul elementului subiectiv, instanta a retinut ca inculpatul a savarsit fapta cu forma de vinovatie ceruta de normele penale amintite, si anume culpa.
In consecinta, instanta a dispus condamnarea inculpatului pentru savarsirea infractiunii amintite.
In vederea stabilirii si aplicarii pedepsei, instanta a tinut seama de criteriile de individualizare prev. de art.72 C.pen. Cu referire distincta la persoana inculpatului si la gradul de pericol social al faptei, s-a retinut ca inculpatul nu era cunoscut cu antecedente penale, se bucura de o buna reputatie in societate si a regretat fapta comisa.
In consecinta, instanta urmeaza l-a condamnat pe inculpat in baza art.178 al.2, 3, 5 C.pen. la pedeapsa de 1an si 8 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de ucidere din culpa, ca urmare a aplicarii disp.art.76 lit.d C.pen.
Au fost interzise inculpatului drepturile prev. de art.64 lit.a-c Cpen.
Ca modalitate de executare a pedepsei, a apreciat ca scopul acesteia poate fi atins si prin suspendarea conditionata a executarii pedepsei aplicate, instanta a dispus, in baza art.81 si art.82 C.pen. suspendarea conditionata a executarii pedepsei aplicate, pe durata unui termen de incercare de 3 ani si 8 luni, care a inceput sa curga de la data ramanerii definitive a sentintei, iar in baza art.359 al.1 C.pr.pen. a atras atentia inculpatului asupra dispozitiilor art.83 C.pen., privind cazurile de revocare a suspendarii conditionate a executarii pedepsei aplicate prin prezenta sentinta.
Asupra actiunii civile alaturata celei penale instanta, avand in vedere si cele expuse mai sus, a retinut urmatoarele:
Fapta inculpatului a antrenat raspunderea sa delictuala, in temeiul disp.art.998 C.civ.
Avand in vedere faptul ca, atat inculpatul cat si victimele, prin atitudinea lor de a nesocoti obligatiile avute fata de angajator, prin ramanerea dupa program in scopuri personale, respectiv in vederea consumarii de bauturi alcoolice, au facut posibila producerea acestui accident, in sarcina angajatorului neputand fi retinute ca intrunite principiile raspunderii comitentului pentru fapta prepusului, instanta a constatat ca in cauza nu poate fi angajata raspunderea delictuala a S.C.R-A S.A. citata in calitate de parte responsabila civilmente.
Pentru angajarea raspunderii comitentului pentru fapta prepusului, este necesar ca fapta cauzatoare de prejudicii sa fi fost savarsita de catre prepus in exercitarea functiei incredintata de catre comitent.
In acest sens, comitentul raspunde pentru tot ceea ce prepusul savarseste in cadrul normal al functiei ce i-a fost incredintata, dar si pentru exercitarea abuziva a acesteia cu conditia insa ca intre exercitarea abuziva si functia incredintata sa existe cel putin o corelatie necesara iar fapta ilicita sa fi fost savarsita in interesul comitentului sau cel putin sa existe o aparenta ca este savarsita in interesul acestuia.
Or, in cazul de fata, din situatia de fapt retinuta de instanta asa cum a rezultat din probatoriu, a rezultat ca atat inculpatul cat si cele doua persoane decedate au actionat in interes personal si nicidecum in interesul comitentului, aspect ce a rezultat din imprejurarea ca dupa terminarea programului de lucru sau indeplinirea sarcinilor repartizate, salariatii societatii -in acest caz inculpatul si cele doua victime - aveau obligatia de a se intoarce la sediul societatii pentru a preda autocamionul si incarcatura ramasa.
A rezultat asadar ca activitatea infractionala a inculpatului a fost doar prilejuita de functia pe care acesta o ocupa neavand nici o legatura cu exercitarea normala a atributiilor ce-i reveneau in functia de conducator auto pe care i-o incredintase comitentul.
In ceea ce priveste pretentiile civile formulate de M M, concubina persoanei decedate B N, instanta a constatat ca, desi aceasta s-a constituit parte civila cu suma de 20.000 lei reprezentand despagubiri pentru prejudiciul material si 10.000 lei despagubiri pentru prejudiciul moral, si in dovedirea prejudiciului suferit a solicitat proba cu doi martori, pe care s-a obligat sa-i aduca personal, neindicand adresele acestora, ulterior nici partea civila si nici martorii acesteia nu s-au prezentat in instanta, desi prin adresa instanta i-a pus in vedere sa se prezinte cu martorii solicitati(f.141 dosar ). Fata de aceasta situatie instanta a respins ca nedovedita actiunea civila formulata de M M.
Sub aspectul pretentiilor civile formulate de partea civila G V, care a solicitat suma de 250.000 lei (2,5 miliarde Rol) cu titlul de daune materiale si suma de 100.000 lei(1 miliard Rol) cu titlul de daune morale, instanta a retinut ca doar o parte din prejudiciile cauzate de inculpat acestei parti civile au caracter actual, cert si determinat(determinabil).
Astfel, prin inscrisul depus la f.88 dosar, partea civila a aratat ca sotul ei G J avea un salariu lunar cu 420 lei mai mare decat al sau si avand in vedere ca acesta urma sa iasa la pensie abia peste 8 ani, a solicitat ? din aceasta diferenta de salariu pentru cei 8 ani de zile pana la pensie, respectiv suma de 20.160 lei.
De asemenea, a depus la dosar, f.91-92, chitante prin care a dovedit ca a achitat o datorie personala a defunctului sot, dupa decesul acestuia, in valoare de 6.438 lei, depunand la f.93-96 dosar, titlul executoriu in baza caruia, in calitate de mostenitoare a achitat datoria defunctului.
A depus, totodata, chitanta doveditoare a achitarii contravalorii masteratului fiicei lor dupa decesul sotului si chitante atestand costul monumentului funerar(f.97-99 dosar).
De asemenea, partea civila a depus file din registrul de venituri si incasari ale defunctului, aratand ca acesta avea teren primit in arenda de la vecini si obtinea anumite venituri peste cele salariale. Astfel, a aratat partea civila ca de pe terenurile cultivate cu floarea soarelui in anii 2002-2005 defunctul a obtinut in medie anuala suma de 16.016 lei si care, inmultita cu 8 ani(pana cand s-ar fi pensionat G J) ar fi condus la un total de 128.128 lei din care ? ar fi apartinut partii civile. In acelasi fel a calculat G V si pentru suprafetele pe care G J le-ar fi avut in arenda cultivate cu grau.
In dovedirea sustinerilor, a depus la dosar copii ale calculelor efectuate de defunct in caietul sau personal, copii ale titlurilor de proprietate ale persoanelor care aveau teren dat in arenda defunctului si semnaturi ale acestor persoane.
Totodata, partea civila a solicitat in dovedirea prejudiciului material si moral suferit proba cu martori, fiind audiati M A R(f.56-57), A F(f.58) si T M(f.59).
Prin adresa depusa la f.65 dosar, a rezultat ca numitul G J nu figura in evidentele Primariei com., unde isi avea domiciliul, ca proprietar de utilaje agricole(tractor, combina etc.) in perioada 1995-2005.
Din analiza actelor depuse la dosar, instanta a apreciat ca in cauza partea civila a facut dovada unui prejudiciu material actual, cert si determinat in valoare de 13.000 lei reprezentand cheltuieli de inmormantare, pomeni ulterioare(ce au rezultat din declaratia martorei A F) si monumentul funerar(f.98-99) .
In ceea ce priveste veniturile suplimentare obtinute de defunct din arendarea terenurilor, cu atat mai mult cu cat defunctul nici nu figura in evidenta ca proprietar de utilaje agricole, instanta a apreciat ca aceste venituri nu se incadreaza in categoria celor determinabile din moment ce nu reprezentau o sursa certa, permanenta si determinata de venituri.
Referitor la datoriile personale ale defunctului, instanta a apreciat ca acestea au revenit sotiei defunctului in calitate de mostenitoare a patrimoniului defunctului, cu pasivul si activul existent in patrimoniul defunctului, iar inculpatul nu a putut fi tinut a raspunde pentru datoriile victimei anterioare momentului decesului.
In acelasi sens, instanta a apreciat ca partea civila nu a facut dovada faptului ca s-ar fi aflat in nevoie, respectiv in intretinerea defunctului sot pentru a solicita jumatate din surplusul salarial lunar realizat de acesta pana la varsta pensionarii.
In ceea ce priveste contravaloarea masteratului fiicei defunctului, din adeverinta depusa la f.89 dosar rezulta ca aceasta a facut demersurile necesare pentru a beneficia de pensie de urmas, avand astfel asigurata o sursa de venituri.
In ceea ce priveste prejudiciul moral, existenta acestuia este incontestabila si rezulta si din declaratia martorei T M(f.59), instanta apreciind ca suferinta de natura morala cauzata partii civile G V prin pierderea sotului se ridica la suma de 10.000 lei.
Fata de situatia mai sus expusa, in temeiul art.346, art.14 C.pr.pen. coroborat cu art.998 C.civ. instanta a admis in parte actiunea civila si l-a obligat pe inculpat la plata sumei totale de 11.500 lei cu titlul de despagubiri civile(6.500 lei daune materiale si 5000 lei daune morale) catre G V, instanta stabilind aceasta suma ca urmare a retinerii culpei victimei G J in proportie de 50%.
In cauza a fost citata in calitate de asigurator S.C. Asigurarea Romaneasca ASIROM S.A, Sucursala Vaslui intrucat la data de 5.10.2005 S.C. R-A S.A. avea incheiata, pentru autocamionul cu nr., polita de asigurare obligatorie de raspundere civila auto seria
Din precizarile facute in scris de S.C. Asigurarea Romaneasca ASIROM S.A , Sucursala Vaslui, si depuse la f.80-82, si din analiza disp.art.19 si art.22 din Ordinului invocat, respectiv nr.3108/2004, a rezultat ca in cauza nu a fost vorba despre un accident de circulatie, nici o persoana nu a fost accidentata de autovehiculul asigurat, si de altfel nici autospeciala nu a prezentat avarii, ci fapta a rezultat ca urmare a neatentiei si culpei victimelor care fiind sub influenta bauturilor alcoolice s-au ingramadit in cabina autocamionului si au cazut ca urmare a deschiderii portierei in mers.
Fata de aceasta situatie, instanta de fond a retinut ca in cauza nu a fost vorba despre un accident de circulatie pentru care a fost incheiata polita de asigurare de raspundere civila obligatorie, instanta, constatand ca in cazul de fata S.C. Asigurarea Romaneasca ASIROM S.A nu poate fi obligata sa raspunda in calitate de asigurator pentru inculpat, care nu avea incheiata asigurare, si nici pentru culpa victimelor, motiv pentru care a respins pretentiile civile formulate in contradictoriu cu aceasta societate de asigurari, inculpatul fiind singurul obligat sa acopere, proportional cotei sale de culpa, prejudiciul cauzat.
Inculpatul a fost obligat, in temeiul art.191 C.pr.pen. sa plateasca cheltuieli judiciare catre stat in suma de 400 lei, din care 250 lei in cursul urmaririi penale, stabilite prin rechizitoriu, si 150 lei in cursul judecatii.
Intrucat la f.86-87 dosar a existat dovada cheltuielilor judiciare efectuate de partea civila G V, in suma de 1.100 lei, instanta de fond a admis cererea acesteia de acordare a cheltuielilor judiciare si l-a obligat pe inculpat sa achite acesteia suma de 550 lei reprezentand 50% din cheltuielile efectuate, proportional culpei retinute in sarcina inculpatului.
Impotriva sentintei penale nr.632/26.09.2006 a Judecatoriei Barlad, in termenul prevazut de art.363 alin.2 si 3 Cod procedura penala, au declarat apel Parchetul de pe langa Judecatoria Barlad si partea civila G V.
In motivarea apelului declarat, Parchetul de pe langa Judecatoria Barlad arata ca :
In mod gresit instanta de fond a pronuntat achitarea inculpatului C G pentru infractiunea prev. de art.38 din Legea 319/2006 (fost art.37 din Legea 90/1996), solutie pe care o apreciaza ca fiind nelegala.
Instanta de fond a invocat dosarul de « Cercetare a evenimentului » intocmit de « Inspectia Muncii » - Inspectoratul Teritorial de Munca Vaslui - in care, la fila 134 s-a retinut « Accidentul mortal suferit de G J si B N nu este accident de munca deoarece nu indeplineste prevederile art.24 din Legea 90/1996 republicata, art.4 Sectiunea I, motivat de urmatoarele :
- Intre orele 1600-2200 salariatii nu au indeplinit sarcini de serviciu, acestia consumand bauturi alcoolice in comuna Vutcani ;
- La terminarea obligatiilor de serviciu salariatii trebuiau sa se deplaseze la unitate_ »
A apreciat Parchetul de pe langa Judecatoria Barlad ca instanta de fond a motivat ca raportat la dispozitiile art.24 alin.2 lit. « a » din Legea 90/1996 republicata este accident de munca « accidentul survenit in timpul si pe traseul normal al deplasarii de la locul de munca la domiciliu si invers », insa in cauza situatia concreta, circumscrisa accidentului nu putea fi retinuta ca timp si traseu normal al deplasarii de la locul de munca la domiciliu. Inculpatul si insotitorii sai se aflau in afara orelor de program, care se desfasoara in intervalul orar 800-1600, sau pana la indeplinirea sarcinilor de serviciu repartizate.
Mai motiveaza Parchetul de pe langa Judecatoria Barlad in apelul declarat ca instanta de fond a retinut in motivare dosarul de « Cercetare a evenimentului » intocmit de Inspectoratul Teritorial de Munca Vaslui, dar nu a sesizat caracterul contradictoriu al acestuia. Astfel, pe aceeasi pagina (fila 134) s-a propus si inceperea urmaririi penale fata de C G pentru infractiunea prev. de art.37 din Legea protectiei muncii nr.90/1996, republicata. De fapt, aprecierea ca nu este un accident de munca se referea la cele doua victime si nu la persoana inculpatului.
Pe de alta parte, considera Parchetul de pe langa Judecatoria Barlad, instanta de fond nu a observat ca raportat la imprejurarile accidentului inculpatul nu se afla in situatia prevazuta de art.24 lit. « d » din Legea 90/1996, republicata, respectiv « in timpul si pe traseul normal al deplasarii de la locul de munca la domiciliu si invers ». Situatia prevazuta de fapt la art.24 lit. « d » din Legea 90/1996 se refera la un alt gen de imprejurari in care o victima se deplaseaza in mod constant si repetat de la un domiciliu spre acelasi loc de munca caracterizat prin stabilitate. Dupa cum a rezultat din lucrarile dosarului inculpatul se deplasa din localitatea unde primise sarcina sa duca un transport (Vutcani) spre sediul societatii care se afla in comuna Falciu. De fapt, inculpatul se afla in situatia prevazuta de art.24 alin.1 din Legea 90/1996 « in timpul procesului de munca » sau « in indeplinirea indatoririlor de serviciu », deoarece trebuia sa conduca camionul si incarcatura (graul ramas) la sediul societatii, textul de lege neoperand nicio distinctie daca deplasarea se face sau nu in timpul sau in afara programului de lucru, sau daca conducatorul a consumat sau nu bauturi alcoolice.
In motivarea apelului declarat se mai apreciaza ca in mod gresit instanta de fond nu a obligat partea responsabila civilmente - SC R-A SA in solidar la plata de despagubiri, deoarece raspunderea comitentului pentru fapta prepusului se angajeaza si in situatia in care acesta consuma bauturi alcoolice.
Prin apelul declarat impotriva sentintei penale nr.632/26.09.2007 pronuntata de Judecatoria Barlad, partea civila G V a motivat urmatoarele:
In mod ilegal instanta de fond a dispus achitarea inculpatului C G pentru savarsirea infractiunii prev. de art.38 din Legea 319/2006 si a apreciat in mod gresit ca acesta nu se afla in executarea sarcinilor de serviciu in momentul producerii accidentului. In fapt, inculpatul se deplasa dinspre locul unde efectuase transportul, catre sediul societatii, unde urma sa lase autovehiculul, obligatiile sale de serviciu fiind independente de programul de lucru al victimelor accidentului caci, potrivit foii de parcurs, indeplinirea sarcinilor sale de serviciu in ziua respectiva erau ca moment terminus ora la care, revenind la sediul societatii, parca autovehiculul in incinta unitatii. In atare situatie, aplicabile sunt prevederile art.24 alin.1, iar nu cele ale art.24 alin.2 lit. "d" din Legea 90/1996, caci accidentul a survenit in rastimpul indeplinirii de catre inculpat a obligatiei sale de serviciu constand in conducerea camionului pe traseul si in scopul stabilite de societate la inceputul zilei de lucru. Mai mult de atat au fost incalcate evident normele de protectie a muncii, atat de catre inculpat (nu a confirmat semnatura pe foaia de parcurs inainte de plecarea in cursa, ca autovehiculul este corespunzator din punct de vedere tehnic), cat si de catre societate (instructajul de protectia muncii s-a realizat necorespunzator, nefiind consemnata data efectuarii lui, materialul utilizat si semnatura persoanei care se pretinde ca ar fi beneficiat de instructaj; fisa de angajare nu a fost intocmita de medicul de medicina muncii).
Considera partea civila G V ca in mod netemeinic instanta de fond a aplicat inculpatului o pedeapsa disproportionat de mica in raport cu gravitatea faptei, de lipsa de sinceritate a inculpatului si de atitudinea indiferenta a acestuia fata de familiile celor doua victime, fiind de neinteles si absolut inacceptabila coborarea cu mai bine de 3 ani sub minimul special al pedepsei prevazute de lege, in conditiile lipsei oricarei circumstante atenuante legale si a unui concurs de circumstante judiciare atenuante si agravante, fara o motivare in fapt care sa justifice o asemenea clementa:
- in conditiile in care inculpatul a condus autovehiculului avand o alc
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Uciderea din culpa
Ucidere din culpa - Decizie nr. DP13/A/2008 din data de 31.03.2009Gresita calificare a caii de atac ca fiind recurs in loc de apel. - Decizie nr. 1360 din data de 29.11.2011
Uciderea din culpa. Administrarea incompleta a probatiunii testimoniale - Decizie nr. 253 din data de 17.04.2007
Ucidere din culpa. Solutionarea laturii civile - Decizie nr. 538 din data de 19.09.2006
Ucidere din culpa. Despagubiri civile cuvenite minorului nascut dupa decesul victimei - Decizie nr. 389 din data de 13.06.2006
178 C.p. - Sentinta penala nr. 996 din data de 10.04.2012
Ucidere din culpa art 178 cp - Sentinta penala nr. 66 din data de 14.04.2010
Ucidere din culpa - Art. 178 Cod penal - Sentinta penala nr. 24 din data de 26.01.2012
Ucidere din culpa, art. 178 alin. 1, 2 Cod penal - Sentinta penala nr. 91 din data de 17.03.2011
Ucidere din culpa, art. 178 C.p. - Sentinta penala nr. 232 din data de 10.09.2010
Citare inculpat si sucursala asigurator. Nulitate. - Decizie nr. 315 din data de 20.05.2010
Citarea partilor la judecata. Schimbarea sediului instantei de judecata. - Decizie nr. 232 din data de 26.03.2009
UCIDERE DIN CULPA. LEGATURA DE CAUZALITATE DINTRE ACCIDENTUL AUTO SI PRODUCEREA REZULTATULUI. CONTRIBUTIA FACTORILOR SI IMPREJURARILOR FAVORIZANTE - Decizie nr. 908 din data de 09.12.2004
Ucidere din culpa - Sentinta penala nr. 404 din data de 12.09.2014
Ucidere din culpa - Sentinta penala nr. 246 din data de 06.05.2009
Ucidere din culpa. - Sentinta penala nr. 59 din data de 11.02.2009
Ucidere din culpa - Sentinta penala nr. 560 din data de 18.11.2008
UCIDERE DIN CULPA - Sentinta penala nr. 156 din data de 26.03.2009
Actiune civila exercitata in procesul penal. Ucidere din culpa. Principiul repararii integrale a prejudiciului direct si indirect. Asigurator de raspundere civila delictuala. Opozabilitate - Sentinta penala nr. 594 din data de 13.10.2008
Ucidere din culpa in forma agravata. Cerere de schimbare a incadrarii juridice din infractiunea de ucidere din culpa, prevazuta de art.178 al.2 Cod penal, in infractiunea de vatamare corporala din culpa, prevazuta de art.184 al.1, 3 Cod penal. Soluti... - Sentinta penala nr. 1651 din data de 05.07.2006