despagubiri

R O M A N I A

TRIBUNALUL TULCEA
SECTIA CIVILA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL

SENTINTA CIVILA Nr. 1343/2014
Sedinta publica de la 11 Iulie 2014 Prin cererea adresata Tribunalului Tulcea si inregistrata la nr.682/88/2013, reclamantii X, prin administrator special Y si Z, in nume personal, au solicitat obligarea J la plata sumei de 5.203.761,27 lei cu titlu de despagubiri, din care suma de 3.880.594,67 lei, datorata societatii reclamante reprezinta:  469.093 lei-  profitul net nerealizat  in anul 2012 ca urmare a nerealizarii obiectului de activitate, 376.510 lei - datorii restante  fata de banca, 2.510.387 lei - prejudiciu prin investirea B.O. de catre banca cu formula executorie, 524.604,67 lei- prin inscriere la masa credala a Agentiei de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit, iar suma de 303.012,94 Euro (1.323.166,60 echivalentul lei /l EURO = 4,3667 lei 05.02.2013 )reprezinta obligatia de plata a reclamantului devenita scadenta  catre Credit Europe Bank SA, in temeiul contractului de credit nr. NPCG721/717868.
  In motivare, reclamantii arata ca  plata cu intarziere de catre J a sumei de bani reprezentand TVA de rambursat la termenul defipt de art. 70 din Codul de procedura fiscala reprezinta cauza determinanta si de neinlaturat a prejudiciului.
Se sustine, in continuare, ca prin conventia de finantare cu nr. C3131M010823800003 incheiata cu Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit, din data de 25.02.2009, reclamanta a dobandit accesul la o finantare nerambursabila din partea autoritatii contractante in vederea edificarii si exploatarii proiectului Construirea pensiunii turistice L_, avand 10 camere la un grad de confort de 4 stele, in localitatea Mahmudia, Jud. Tulcea", in cuantum de maxim 730.900 lei, echivalentul a maxim 200.000 Euro, iar pentru asigurarea finantarii diferentei de costuri, a contractat un imprumut bancar de la BRD - Groupe Societe Generale, in temeiul contractului de credit nr. 7 din 13.05.2010 (pentru suma de 1.300.000 lei), respectiv in temeiul contractului de credit cu nr. 8 (pentru suma de 200.000 lei), la care s-a adaugat  aportul de numerar a celor doi soti: Y (administrator al societatii LT SRL) - cu un imprumut acordat acesteia in cuantum de 1.239.914 lei) si PN (asociat unic cu sume imprumutate societatii in cuantum de 154.700 lei) ce obtinusera sumele prin contractarea unui imprumut de la BCE Bank.
Se mai invedereaza ca, potrivit regulilor generale de finantare europeana a proiectelor, societatea a angajat, prin procedura de achizitie publica, un antreprenor general pentru edificarea pensiunii, ale carui servicii au fost contractate in temeiul contractului de antrepriza generala nr. 5 din 23.06.2009 pentru suma de 1.941.999,95 lei si, intrucat nici Uniunea Europeana si nici banca nu a asigurat finantarea platii TVA-ului pretins la plata de partenerii contractuali, s-a suportat din fonduri proprii plata TVA-ului de 19%, reusind achitarea de toate obligatiile uzand de dreptul de a cere rambursarea TVA-ului chiar daca, pe parcursul derularii proiectului, au aparut si situatii neprevazute cum ar fi cresterea ilegala a TVA-ului, costurile suplimentare cu executarea lucrarilor de fundatie, pierderea la cursul valutar.
Reclamanta precizeaza ca nerespectarea culpabila a angajamentelor de plata la termenele cert stabilite prin lege a soldului negativ de TVA din partea ANAF TULCEA se constituie in cauza exclusiva, determinanta si de neinlaturat  in generarea prejudiciului reclamat intrucat calculul de asigurare a numerarului necesar platilor curente includea aceste sume si, desi in data de 24.10.2011 s-a inregistrat sub nr. 117018 cererea de rambursare a TVA pentru perioada fiscala a trimestrului III a anului 2011, in valoare de 129.191 lei, in data de 26.10.2011 s-a primit decizia de rambursare cu nr. 16982, iar conform art. 70 Cod procedura fiscala, termenul rambursarii a expirat in data de 8 decembrie 2011, societatea  a fost anuntata oficial pe site-ul ANAF TULCEA din data de 01.12.2011 si in ziare, televiziune, ca data certa pentru rambursarea TVA-ului va fi 29.12.2011.
Se releva ca, raportat la data anuntata a rambursarii, societatea a  fost obligata sa se angajeze in contractele de achizitie la plata pretului cu instrumente de plata - cec-uri si bilete la ordin, respectiv in contractul cu nr. 010 din data de 12.09.2011  s-a asumat obligatia de plata a pretului prin emiterea unui CEC (FNNB1BA 0027758), in valoare de 70.593,98 lei platibil la data de 13.12.2011, ce a fost inlocuit ulterior cu un alt CEC (FNNB1BA 0027757) platibil la data de 30.12.2011, insa ANAF TULCEA a facut alimentarea contului  la data de 10.01.2012, data pana la care cu buna credinta furnizorii introdusesera cec-urile spre plata la banca, formalitate in urma careia societatea a intrat in incidenta grava de plata, situatia fiind identica si in ceea ce priveste contractul  nr. 5 din data de 10.01.2011, cu aceleasi termene de plata.
Se  subliniaza de catre reclamanta ca, potrivit raportului de expertiza extrajudiciara, daca X ar fi avut diferenta de TVA, cu care a finantat Statul Roman pentru marirea de cota de TVA plus din diferente de curs valutar si castigul Guvernului Romaniei prin Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit, pana la plata ultimei transe de 20.565,59 euro, nu ar mai fi avut nevoie de rambursarea de TVA pentru finantarea proiectului propriu, dar urmarea imediata a introducerii cu buna credinta de catre furnizori a instrumentelor de plata spre decontare la unitatile bancare a fost intrarea societatii in incidenta grava de plata, astfel cum rezulta din somatiile nr. 2 din 04.01.2012  si nr. 26 din data de 09.01.2012, citarea la politie unde s-au constatat aspectele aratate si s-a pronuntat o solutie de NUP si, consecutiv acestui moment,  a fost in imposibilitate de a mai emite instrumente de plata si de garantie (cec si bilete la ordin) prin care sa obtina termene de gratie in executarea obligatiilor de plata fata de furnizori, nu a mai putut achizitiona mobila si echipamente de bucatarie, situatie in care nu a mai putut inregistra documentatia de decontare a platilor prin finantare europeana, nu a mai putut indeplini formalitatile de autorizare a desfasurarii activitatii, cu consecinta ca nu a putut indeplini obiectul de activitate si nu a inregistrat incasari, incepand cu luna aprilie 2012- data anterior prefigurata ca fiind data inceperii activitatii pensiunii, conditii in care obligatiile de plata ale societatii au devenit succesiv scadente.
Reclamantul  Y arata ca are calitatea de creditor al SC X SRL conform contractelor de creditare in temeiul carora societatea debitoare avea obligatia de a rambursa sumele imprumutate in cuantum de 1.239.914 lei (din partea creditorului Paraschiv Alfred - Gabriel) si suma de 154.700 lei (din partea creditorului Parachiv Nicoleta) si, cum societatea nu a avut posibilitatea de restituire intrucat a intrat in incetare de plati datorata culpei institutiei ANAF Tulcea, nici persoana fizica nu a rambursat imprumutul contractat in temeiul Contractului de credit nr. NPCG721/717868, iar  Banca Credit Europe Bank (Romania) SA a emis somatia de plata  nr. 5232913_1077807/08.10.2012 in legatura cu scadenta anticipata a imprumutului si in legatura cu obligatia de plata a sumei de 303.012,94 Euro- 1.323.166,60 echivalentul lei/l EURO = 4,3667 lei 05.02.2013.
In drept, s-au invocat dispozitiile art. 70 din Codul de procedura fiscala,  art.1381 si art.1385 Cod Civil, art.18 din Legea nr.554/2004, modificata.
Pentru termenul de judecata din 22 martie 2013, reclamantul Y a depus precizari la actiune in sensul ca solicita obligarea paratei si la plata sumei de 440.000 lei cu titlu de daune morale  pentru prejudiciul cauzat prin fapta ilicita indicata.
        Motiveaza solicitarea prin faptul ca, prin intrarea in insolventa a societatii la care a fost administrator, in familia si in viata sa  au intervenit consecinte nefaste intrucat banca a declarat scadente anticipat creditele contractate pentru asigurarea contributiei proprii in cadrul investitiei, urmand sa execute bunurile aduse ca garantie de soti, inclusiv casa de locuit, a fost inclus pe lista persoanelor neagreate pentru contractarea oricaror forme de credite si a pierdut prestigiul profesional si personal de care se bucura in societate, ceea ce i-a cauzat o suferinta emotionala accentuata, diminuarea sentimentului de demnitate si confort emotional de care se bucura anterior.
  In drept,  invoca dispozitiile art.1349 si art.1357 din NCC, art.8 alin.1 din Legea nr.554/2004, modificata, anexand la dosar plangeri adresate mai multor institutii.
In dovedirea cererii, reclamantii au depus la dosar, in copie, sentinta civila nr.5353/24-09-2012 a Tribunalului Tulcea, contractul de finantare din aprilie 2009 si anexele acestuia, contractul de credit nr.7/13-05-2010 si actele aditionale acestuia, contractul de credit nr.8/13-05-2010 si alte inscrisuri.
In aparare, J a depus intampinare prin care a invocat exceptia necompetentei materiale a instantei, exceptia netimbrarii actiunii si exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantului Y si se solicita respingerea cererii ca nefondata.
La termenul de judecata din 4 aprilie 2013, _ IPURL _, in calitate de administrator judiciar al SC _.SRL a comunicat ca sustine cererea de chemare in judecata formulata de administratorul special.
Prin sentinta civila nr 2375/9.04.2013, Tribunalul Tulcea a admis exceptia de necompetenta materiala a instantei si a delinat competenta de solutionare a cauzei in favoarea Curtii de Apel Constanta.
Prin sentinta civila nr 188/20.05.2013, Curtea de Apel Constanta admite exceptia de necompetenta materiala a instantei, constata ivit conflictul negativ de competenta si inainteaza dosarul ICCJ care stabileste competenta de solutionare a cauzei in favoarea Tribunalului Tulcea, unde dosarul este inregistrat sub nr. 246/88/05.02.2014.
In continuare, s-au depus inscrisuri de catre ambele parti, iar, la solicitarea reclamantilor, s-a dispus efectuarea unei expertize contabile.
Reclamantii au solicitat, in probatoriu, si administrarea probei testimoniale, insa s-a respins cererea formulata in acest sens, nefiind relevanta in solutionarea cauzei.
La termenul de judecata din 21 februarie 2014, reclamanta, prin administrator judiciar, si-a marit cuantumul obiectului cererii, solicitandu-se obligarea paratei si la plata profitului net nerealizat pe anul 2013, estimat la valoarea de 469.093 lei ; la  plata dobanzilor penalizatoare, a penalitatilor de intarziere suportate de societate  sau stabilite in sarcina acesteia  ca urmare a neefectuarii, la termenele stabilite prin contract sau lege a platilor catre banci, furnizori sau bugetul de stat ori local , estimate la suma de 50.000 lei; la plata cheltuielilor aditionale cauzate de intrarea societatii in insolventa, respectiv onorariul administratorului judiciar, onorariile persoanelor de specialitate angajate in procedura si estimate la valoarea de 100.000 lei.
Examinand cauza, in raport cu probele administrate, instan?a re?ine ca, intre Agen?ia de Pla?i pentru Dezvoltare Rurala ?i Pescuit, in calitate de autoritate contractanta, ?i SC LT SRL, in calitate de beneficiar, s-a incheiat contractul de finan?are nr.C313M010823800003/03-2009,obiectul contractului constituindu-l acordarea unei finan?ari nerambursabile de maxim 730.900 lei, echivalentul a maxim 200.000 Euro, reprezentand maxim 24,3 %din valoarea eligibila a proiectului, majorata ulterior la 30% printr-un act adi?ional, pentru construc?ia pensiunii turistice L_, avand 10 camere la un grad de confort de 4 stele, in localitatea Mahmudia, jud.Tulcea, durata de execu?ie a contractului de finan?are fiind stabilita la maxim 36 luni.
Pentru acoperirea diferen?ei de 70% din valoarea investi?iei propus a fi realizata, societatea a contractat imprumuturi, incheindu-se astfel contractul de imprumut nr.7/13-10-2010 cu BRD-Group Societe Generale- Sucursala Tulcea pentru suma de 1.300.000 lei, pe o durata de 120 luni, cu perioada de gra?ie de 12 luni de la data punerii la dispozi?ie a creditului, urmand a se achita suma fixa de 12.037 lei lunar, incepand cu data de 05-01-2011, conform graficului de rambursare; contractul de imprumut nr.8/13-05-2010 cu aceea?i banca, pentru un credit de 200.000 lei, de restituit in 36 luni, cu o perioada de gra?ie de 12 luni de la data punerii la dispozi?ie a creditului ?i cu o rata lunara de rambursat de 8.333 lei, incepand cu 06-01-2011 ?i pana la 05-01-2013; contractul de imprumut nr.7/06-04-2011 incheiat pentru un credit suplimentar de investi?ii in valoare de 1.073.000 lei, acordat pentru o durata de 36 luni ?i cu o perioada de gra?ie de 12 luni, urmand a se restitui suma de 44.708,33 lei lunar, incepand cu luna mai 2012.
In mod individual, administratorul societa?ii, reclamantul Y a incheiat un contract de imprumut cu Credit Europe Bank SA pentru suma de 295.400 Euro reprezentand facilitate de credit pentru nevoi personale nenominalizate, pe o durata de 324 luni, incepand cu data semnarii, suma ce se sus?ine ca a fost adusa ca aport personal pentru sus?inerea ?i finalizarea investi?iei societa?ii la care era administrator.
Ulterior, prin sent.civ. nr.5353/24-09-2012 a Tribunalului Tulcea, s-a dispus deschiderea procedurii de insolven?a in forma generala, fiind desemnat in calitate de administrator judiciar, ini?ial _ IPURL, apoi Cabinet Individual de Insolven?a _., la cererea creditorului SC ACG SRL, ce de?inea o crean?a de 141.986,79 lei.
Prin raportul asupra cauzelor ?i imprejurarilor ce au determinat insolven?a, fostul administrator judiciar a stabilit ca societatea s-a infiin?at in anul 2008 cu scopul de a accesa un proiect european, insa finalizarea proiectului a decurs anevoios din cauza modificarii TVA pe parcursul execu?iei lucrarilor ?i, cu toate ca pensiunea a fost ridicata ?i dotata corespunzator pana la deschiderea procedurii, aceasta nu a func?ionat ?i nu a realizat venituri intrucat nu a ob?inut toate avizele de func?ionare, termenul de execu?ie fixat prin contractul de finan?are  fiind de mai multe ori modificat.
S-a mai eviden?iat prin acela?i raport ca debitoarea a inregistrat venituri  totale pe anul 2010 la valoarea de 734 lei, cheltuielile efectuate pentru realizarea veniturilor fiind de 181.740 lei, in timp ce  pierderea bruta inregistrata a fost de 181.006 lei, iar pierderea neta a fost de 184.231 lei; situa?ia a fost ?i mai dificila in anul 2011, cand veniturile totale au fost de 10.592 lei, iar cheltuielile au fost de 438.984 lei, condi?ii in care s-a inregistrat o pierdere bruta de 428.392 lei ?i o pierdere neta de 428.392 lei.
Fa?a de situa?ia prezentata, este u?or a concluziona ca societatea era in stare de insolven?a cu mult inainte ca aceasta sa fie constatata de catre instan?a la cererea respectivului creditor, avand in vedere pierderile inregistrate in anii 2010 ?i 2011 ?i defini?ia data insolven?ei prin Legea nr.85/2006, cu modificarile ulterioare, situa?ie previzibila in condi?iile in care contribu?ia societa?ii la realizarea investi?iei a fost asigurata majoritar din contractarea de credite, durata de realizare a construc?iei a fost prelungita, iar o alta activitate care sa aduca venituri nu s-a desfa?urat, fiind de relevat ca societatea a avut de achitat 12.037 lei lunar, incepand cu data de 05-01-2011, 8.333 lei lunar  incepand cu 06-01-2011 ?i 44.708,33 lei lunar, incepand cu luna mai 2012, la care se adauga ?i creditul de nevoi personale, achitat tot de catre societate, precum ?i cheltuielile generate de continuarea lucrarii ?i dotarea construc?iei cu cele necesare.
Un argument  in sensul celor invederate il constituie ?i tabelul preliminar intocmit in dosarul de insolven?a ?i potrivit cu care, la data deschiderii procedurii de insolven?a, datoriile societa?ii insumau 6.205.810,29 lei.
Astfel ca, declararea starii de insolven?a a fost  doar o problema de timp, accelerata de  cele 6 incidente la plata inregistrate de societate in intervalul 05-01-2012/10-01-2012, ce au avut drept consecin?a interdic?ia bancara de a emite file CEC in perioada 05-01-2012/10-01-2013 ( f 111- v3), fara legatura de cauzalitate cu rambursarea TVA-ului de catre AJFP Tulcea.
Verificand succesiunea opera?iunilor in timp, se constata ca, prin decizia de rambursare a taxei pe valoarea adaugata nr.169821/26-10-2011 emisa de catre DGFP Tulcea s-a stabilit ca societatea are dreptul la TVA de rambursat in cuantum de 129121 lei, comunicandu-i-se ulterior reclamantului, in urma repetatelor memorii, ca  TVA aferenta decontului corespunzator lunii septembrie 2011 a fost programata in tran?a 3, respectiv pe data de 29-12-2011( f 218-v1), data pla?ii astfel anun?ata ?i pe site-ul institu?iei fiind prorogata pentru 11 ianuarie 2012, cand s-a realizat ?i virarea sumei.
Societatea reclamanta sus?ine ca, urmare a nerespectarii termenului de plata anun?at, a inregistrat incidente de plata intrucat emisese mai multe file CEC cu scaden?a la sfar?itul lunii decembrie 2011 ?i pentru care nu a avut disponibil in cont, numai ca, potrivit contractului de vanzare-cumparare nr.10/12-09-2011 incheiat cu SC ACG SRL, par?ile au convenit ca pentru achitarea valorii contractului de 32.984 Euro, la care s-a adaugat suma suplimentata prin actul adi?ional de 799 Euro, sa se emita doua file CEC, una cu scaden?a la 16-11-2011, iar cealalta cu scaden?a la 23-11-2011, iar prin actul adi?ional nr.1/05-12-2011 au fost modificate datele scadente la 28-12-2011 ?i respectiv 30-12-2011.
Insa, atat conform soma?iilor anexate, cat ?i  referatului cu propunere de neincepere a urmaririi penale din 27-03-2012, la data de 30-12-2011,  a fost refuzata par?ial la plata ?i fila CEC emisa in beneficiul SC MCD SRL, suma refuzata fiind de 70.575,46 lei, ca ?i fila CEC emisa in beneficiul SC TC pentru suma de 14.384,02 lei, la care s-au adaugat alte 4 incidente la plata, in total fiind inregistrate 6 astfel de situa?ii.
Daca se insumeaza crean?ele pentru care fusesera emise instrumente de plata, rezulta ca societatea reclamanta avea de plata la data angajata sume ce depa?eau cu mult suma de recuperat de la AJFP Tulcea de numai 129.121 lei, numai datoria catre SC ACG SRL depa?ind cu mult aceasta suma, situandu-se in jurul sumei de 181.986 lei, a?a incat, chiar ?i daca era respectat termenul de restituire ini?ial, societatea ar fi fost in aceea?i situa?ie intrucat oricum ar fi inregistrat incidente la plata, dar poate mai pu?ine ca numar pentru ca nu s-at fi reu?it acoperirea tuturor filelor emise.
In acest context, este de observat ?i modalitatea de utilizare a sumelor de catre societate, ulterior virarii, respectiv 14,52 lei catre SC MCD SRL, 40.000 lei catre SC ACG SRL, 39.486 lei catre SC BG SRL, 10.000 lei catre SC M SRL , salarii, comisioane bancare, al?i furnizori, ceea ce denota ca lista creditorilor societa?ii era lunga.
In luna aprilie 2012, societatea a incheiat contracte de ree?alonare a creditelor sale cu BRD Tulcea, iar datoria catre SC ACG SRL a ree?alonat-o in patru rate lunare, insa pentru ca nu ?i-a respectat nici acest angajament, la solicitarea acestui creditor, s-a deschis procedura insolven?ei la 24-09-2012.
Anterior insa, prin adresa nr.18654/06-07-2012, APDRP comunicase societa?ii notificarea de neacceptare a actului adi?ional nr.5 la contractul de finan?are, prin care se propunea propunerea de prelungire a termenului de execu?ie peste durata maxima de 36 luni deoarece nu s-a achitat penalizarea de 2%  calculata la valoarea eligibila nerambursabila ramasa de platit, in cuantum de 4126 lei, pana la termenul de 25-06-2012(f 248-v1).
Se asemenea, BRD a comunicat ca debitele aferente contractelor de credit nr.7/2010, nr.8/2010 ?i nr.7/2011 au fost declarate scadente anticipat la 31-10-2012 ca urmare a nerespectarii termenilor ?i condi?iilor contractuale referitoare la rambursarea capitalului, dobanzilor ?i accesoriilor, in timp ce APDRP a raspuns ca, intrucat beneficiarul a intrat sub inciden?a Legii nr.85/2006, investi?ia a devenit neeligibila.
Totodata, CE Bank a certificat ca a declarat scadent imprumutul acordat reclamantului deoarece,  la data de 04-10-2012, acesta a inregistrat un numar de 157 zile de intarziere la plata ratelor lunare datorate.
Toate acestea indica care au fost consecin?ele intrarii societa?ii in procedura insolven?ei, nu insa ?i cauzele insolven?ei, cele doua categorii neputand fi confundate.
In acela?i timp, inscrisurile anexate de catre AJFP Tulcea, ca ?i rezolu?ia de neincepere a urmaririi penale din24-01-2014, releva ca circulara nr.805492/2008 nu se mai aplica in perioada vizata de restituirea TVA-ului  in spe?a,  deoarece, prin Instruc?iunile nr.802.520/03-07-2009, incepand cu  iulie 2009, a fost implementat un nou sistem na?ional de urmarire ?i monitorizare a deconturilor cu sume negative de TVA solicitate la rambursare, inso?it de o metoda informatica de selec?ie na?ionala a deconturilor solu?ionate ?i propuse pentru restituire TVA, iar prin circulara nr.923477/29-11-2011 s-au stabilit termenele de selec?ie na?ionala ?i de rambursare pentru luna decembrie 2011.
S-a precizat ca decontul apar?inand societa?ii a fost selectat conform acestei metode, precum ?i ca decizia de amanare temporara a termenelor de restituire TVA la nivel na?ional este o decizie asumata la nivelul conducerii MFP-ANAF, cum s-a intamplat ?i in cazul dat cand, in cadrul unei videoconferin?e organizata la nivel na?ional, s-a comunicat structurilor teritoriale ca plata deconturilor de rambursare TVA din 29-12-2011 sa fie amanate la plata pentru luna ianuarie 2012.
In consecin?a, decizia de amanare a pla?ii TVA stabilita ini?ial pentru 29-12-2011 nu a apar?inut structurilor teritoriale, ci a fost stabilita la nivel na?ional ?i a avut caracter obligatoriu pentru DGFP Tulcea, in prezent DGRFP Gala?i-AJFP Tulcea, condi?ii in care nu se poate re?ine existen?a unei fapte ilicite a acestei structuri teritoriale, nefiind  o decizie proprie, ?i nici a vinova?iei cata vreme nu a implicat o masura luata la nivel local care sa atraga o raspundere proprie sau sa fie in discu?ie o neglijen?a care sa fi condus la o achitare dupa termenul stabilit, lipsind ?i legatura de cauzalitate, dupa cum s-a aratat.
Relativ la prejudiciu, se impune men?ionat ca societatea reclamanta a inclus in suma solicitata toate creditele bancare declarate scadente, debitele de restituit catre APDRP ca urmare a declararii neeligibil a proiectului ?i profitul nerealizat in anul 2012 ?i 2013, insa societatea ?i administratorul judiciar au propus un plan de reorganizare, confirmat de judecatorul sindic al cauzei la 07-03-214, ?i aflat in derulare ce poate avea drept rezultat acoperirea acestor debite care sunt ale societa?ii, derivand din incheierea unor contracte de imprumut sau de finan?are prin care ?i-a asumat anumite obliga?ii pe care nu le-a putut respecta, institu?ia parata neavand nicio legatura cu obliga?ia de acoperire a acestora, pe langa faptul ca prejudiciul material reclamat in nume personal de catre fostul administrator a fost inscris ?i in tabelul definitiv al crean?elor societa?ii debitoare, urmare a declara?iei de crean?a formulata in dosarul de insolven?a.
Majorarea TVA ?i pierderile derivand din diferen?ele de curs valutar nu pot fi imputate DGFP Tulcea, prima dintre acestea constituind o decizie luata la nivel guvernamental ?i asumata de legislativ, in timp ce a doua situa?ie ?ine de riscul afacerii ?i nu poate face obiectul unei analize in raport cu organul fiscal teritorial parat.
Cat prive?te prejudiciul moral solicitat de reclamant, daca acesta a incercat o suferin?a morala ca urmare a situa?iei aparute, o atare suferin?a nu poate avea drept cauza achitarea cu 12 zile intarziere a TVA-ului, ci modului de derulare a investi?iei ca urmare a obstacolelor intervenite, previzibile ori nu, imputabile acestuia sau altor imprejurari.
In cauza, cererea formulata de societate, prin administrator special, a fost insu?ita ulterior de catre administratorul judiciar, context in care excep?ia lipsei calita?ii procesuale active, o excep?ie a lipsei dovezii calita?ii de reprezentant, va fi respinsa ca nefondata, aceea?i solu?ie impunandu-se ?i relativ la excep?ia de netimbrare deoarece cerin?a timbrarii, raportat la natura cererii-ac?iune in contencios administrativ-?i momentul introducerii-sub imperiul Legii nr.146/1997, a fost satisfacuta in cursul procesului de catre reclamant, societatea aflandu-se in procedura insolven?ei ?i fiind scutita de obliga?ia achitarii taxei judiciare de timbru.
Coroborarea aspectelor eviden?iate justifica concluzia ca, in cauza, nu sunt realizate cumulativ cele patru condi?ii obligatorii pentru antrenarea raspunderii civile delictuale, nici in ceea ce prive?te societatea ?i nici in cazul reclamantului, a?a incat cererea formulata de cei doi reclaman?i va fi respinsa ca nefondata.