Incuviintare la executari silita

R O M A N I A
TRIBUNALUL TULCEA
SECTIA CIVILA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIA CIVILA Nr. 518/2014
Sedinta publica de la 02 Octombrie 2014 TRIBUNALUL,

Asupra apelului civil de fata.
Prin adresa nr. 158 / 2014 inregistrata pe rolul JUDECATORIEI TULCEA  la data de 11.04.2014 sub nr.2612/327/2014, BIROUL EXECUTORILOR JUDECATORESTI V a solicitat ca in baza dispozitiilor art. 818, art. 819 si art. 665 Cod procedura civila sa se dispuna incuvintarea executarii silite a titlului executoriu, constand in Contract de ipoteca de rang I nr. 308 din 19.12.2005 , aut.3603 in 19.12.2005 de BNP , Contract de ipoteca de rang II nr. 679 din 17.03.2008 , aut. nr. 419 in 17.03.2008 de BNP cu privire la imobilul situat in, Str. Judetui .., inscris in C.F. nr. 1026/N, nr. cadastral 416/2;4;10, proprietatea debitorului VC, cu, Str., Judetul, la cererea creditoarei CEC BANK S.A, cu sediul in, , Judetui...
Se arata ca, in data de 09.04.2014, creditoarea CEC BANK S.A, a solicitat executarea silita a titlului executoriu, constand in Contract de ipoteca de rang I nr. 308 din 19.12.2005 , aut.3603 in 19.12.2005 de BNP, Contract de ipoteca de rang II nr. 679 din 17.03.2008 , aut. nr. 419 in 17.03.2008 de BNP, prin care debitorul a fost obligat sa-i plateasca suma de 403.872,51 lei + dobanda penalizatoare calculata conform contractului de credit, pana la plata integrala a debitului datorat, deoarece debitorul nu si-a executat de bunavoie obligatiile stabilite in titlul executor.
Conform dispozitiilor art. 664 si 819 Cod procedura civila prin incheierea din data de 09.04.2014 executorul judecatoresc a admis cererea creditoarei, a dispus inregistrarea acesteia si deschiderea dosarului de urmarire silita, pentru declansarea urmaririi silite imobiliare, astfel ca, solicita admiterea cererii, si sa se dispuna incuviintarea urmaririi silite cu privire la imobilul situat..Judetul, inscris in C.F. nr. 1026/N, nr. cadastral 416/2;4;10, proprietatea debitorului, si autorizarea creditorului pentru a trece la executarea silita a obligatiei cuprinse in titlul executoriu mentionat prin urmarirea imobilului indicat mai sus.
In conformitate cu disp.art. 679 al.l si 2 Cod procedura civila, solicita ca odata cu incuviintarea executarii silite sa se dispuna si autorizarea intrarii executorului judecatoresc in locurile mentionate conform disp.art.679 al.l Cod procedura civila, respectiv domiciliul debitorului VC, avand in vedere faptul ca titlul executoriu nu este o hotarire judecatoreasca.
Intimatul VC a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea cererii aratand ca este garant ipotecar in baza Contractului de ipoteca de rang I nr. 308 din 19.12.2005 , aut.3603 in 19.12.2005 de BNP, Contractului de ipoteca de rang II nr. 679 din 17.03.2008 , aut. nr. 419 in 17.03.2008 de BNP cu privire la imobilul situat, Judetui, inscris in C.F. nr. 1026/N, nr. cadastral 416/2;4;10, proprietatea debitorului VC, cu domiciliul in.., la cererea creditoarei CEC BANK S.A, cu sediul.
Prin sentinta nr. 4878/25.11.2011 pronuntata de Tribunalul Tulcea in dosarul nr. 4434/88/2011 s-a dispus deschidera procedurii generale a insolventei fata de debitorul DS, iar prin sentinta civila nr. 2939/15.06.2012 s-a confirmat planul de reorganizare al societatii.
Se arata ca debitorul si-a respectat integral graficul de esalonare a creantelor, iar ipoteca fiind un drept accesoriu, insoteste obligatia principala.
DS a formulat cerere de interventie accesorie in favoarea intimatului VC  solicitand respingerea cererii formulate de creditor prin BIROUL EXECUTORILOR JUDECATORESTI CX si invocand aceleasi sustineri ca si intimatul VC.
Creditoarea CEC BANK S.A a formulat intampinare solicitand respingerea ca inadmisibila a cererii de interventie accesorie si admiterea actiunii aratand ca potrivit art. 102 alin. 2 din Lega nr. 85/ 2006 modificarea cuantumului creantei prin planul de reorganizare este opozabila numai debitorului , nu si tertilor garanti.
Solutionand cererea Judecatoria Tulcea  prin incheierea  din 06.05.2014  in baza art. 665 alin. 5 c.proc.civ.,a respins cererea de incuvintare a executarii silite si a admis cererea de interventie accesorie formulata de interveninetul SC Danico Prest SRL in favoarea intimatului VC.
Pentru a se pronunta astfel prima instanta a retinut urmatoarele
In ceea ce priveste legea aplicabila, in materie contractuala, art. 102 alin. 1 LPA a codului civil dispune cat se poate de clar ca "Contractul este supus dispozitiilor legii in vigoare la data cand a fost incheiat in tot ceea ce priveste incheierea, interpretarea, efectele, executarea si incetarea sa."
Astfel, cum contractul de credit nr. 270/13.12.2005, Contractul de ipoteca de rang I nr. 308 din 19.12.2005 , aut.3603 in 19.12.2005 de BNP..si Contractul de ipoteca de rang II nr. 679 din 17.03.2008 , aut. nr. 419 in 17.03.2008 de BNP..sunt anterioare datei de 01.10.2011 se aplica codul civil 1864, deoarece potrivit art. 220 alin. 1 din Legea nr. 71/ 2011, "Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 511 din 24 iulie 2009, intra in vigoare la data de 1 octombrie 2011".
Problema de drept care urmeaza a fi solutionata este daca planul de reorganizare admis de catre instanta prin sentinta nr. 2939/ 15.06.2012 pronuntata de Tribunalul Tulcea in dosarul nr. 4434/88/2011 este aplicata si intimatului VC sau priveste numai CV
Potrivit art. 102 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 "(1) Cand sentinta care confirma un plan intra in vigoare, activitatea debitorului este reorganizata in mod corespunzator; creantele si drepturile creditorilor si ale celorlalte parti interesate sunt modificate astfel cum este prevazut in plan. In cazul intrarii in faliment ca urmare a esuarii planului sau a unei executari silite, planul confirmat va fi socotit ca o hotarare definitiva si irevocabila impotriva debitorului. Pentru executarea silita a acestor creante, calitatea de titlu executoriu o va avea sentinta de confirmare a planului".
Astfel, creanta pe care a are creditorul CEC BANK S.A impotriva debitorului CX a fost modificata la data pronuntarii sentintei prin care instanta, constatand ca in cauza planul de reorganizare a fost acceptat de catre doua din cele trei categorii de creante mentionate in programul de plati, dintre cele mentionate la art.100 alin.3 din Legea 85/2006 si fiind indeplinite conditiile prev. de art.101 din acelasi act normativ, a confirmat planul de reorganizare al societatii comerciale CX, propus de catre debitoare.
Daca debitorul nu plateste la scadenta creantele stabilite in planul de reorganizare, calitatea de titlu executoriu o va avea sentinta de confirmare a planului, insa nu ne aflam in aceasta situatie.
Problema de drept este daca intimatul VC se incadreaza sau nu in situatia reglementata de art. 102 alin. 1 din Lega nr. 85/2006 care prevede ca "Creditorii conserva actiunile lor, pentru intreaga valoare a creantelor, impotriva codebitorilor si a fidejusorilor debitorului, chiar daca au votat pentru acceptarea planului".
Din toate actele dosarului , inclusiv din Contractul de ipoteca de rang I nr. 308 din 19.12.2005 , aut.3603 in 19.12.2005 de BNP si  Contractul de ipoteca de rang II nr. 679 din 17.03.2008 , aut. nr. 419 in 17.03.2008 de BNP, rezulta ca intimatul are calitatea de garant ipotecar.
Textul mai sus citat se refera la codebitorii si fidejusorii debitorului, notiuni care nu corespund celei de garant ipotecar.
           Art.1774 si art. 1776 C.civ 1864. reglementeaza ipoteca ca fiind generata de principiul specializarii sub dublu aspect, atat asupra imobilului asupra caruia se instituie garantie cat si asupra valorii creantei garantate. Instanta retine ca intimatul  a garantat cu ipoteca asupra imobilului proprietatea sa, astfel incat nu se poate pune semnul egalitatii intre garantarea prin ipoteca, care este drept real accesoriu, o garantie imobiliara si garantarea prin fidejusiune, care este o garantie personala a fideiusorului.
Cu atat mai mult nu se poate asimila garantul ipotecar cu codebitorul, acesta din urma avand aceleasi drepturi si obligatii contractuale ca si debitorul si raspunzand impreuna cu acesta pentru rambursarea creditului catre banca.
Astfel, cum art. 102 alin. 2 din Legea nr. 85/2006 arata in mod expres ca creditorii conserva actiunile lor, pentru intreaga valoare a creantelor, impotriva codebitorilor si a fidejusorilor debitorului, rezulta, per a contrario ca creditorii nu conserva actiunile , pentru intreaga valoare a creantei impotriva garantului ipotecar, acesta beneficiind de dispozitiile in favorem impuse de art. 102 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 prin planul de reorganizare.
Creditorul va avea posibilitatea de a-l urmari pe garantul ipotecar numai in situatia in care debitorul nu-si indeplineste obligatiile din planul de organizare, ceea ce excede prezentei cereri.
Potrivit art. 662 alin. 1 c.proc.civ., "executarea silita nu se poate face decat daca creanta este certa, lichida si exigibila. Alin. 4 arata ca "Creanta este exigibila daca obligatia debitorului este ajunsa la scadenta sau acesta este decazut din beneficiul termenului de plata". Cum exista un plan de reorganizare pentru debitorul CV iar intimatul are calitatea de garant ipotecar si nu de fidejusor sau de debitor, creanta pe care o are creditorul CEC BANK S.A nu este exigibila, astfel incat nu poate fi pusa in executare.
Fata de solutia data cererii principale, aceasta fiind respinsa  a fost admisa cererea de interventie accesorie formulata de interveninetul CV in favoarea intimatului CX.
Impotriva acestei incheieri a declarat apel creditorul CEC Bank SA.  criticand-o ca fiind nelegala si netemeinica.
Arata apelanta ca cererea de incuviintare a fost depusa la Judecatoria Tulcea la data de 11.04.2014 instanta pronuntandu-se asupra acesteia in data de 06.05.2014, dupa 29 de zile de la depunerea cererii de incuviintare cu mult peste termenul de 7 zile prevazut de lege, respectiv de art. 665 alin. 2 c.proc.civ.
Totodata, pronuntarea a fost amanata cu 6 zile in raport cu termenul de 48 de ore prevazut de lege.
Din motivarea incheierii a rezultat faptul ca VC a formulat intampinare, desi legea nu prevede acest drept in speta de fata, intampinare acceptata da instanta de judecata, dar necomunicata creditorului. impiedicand dreptul de a raspunde la aceasta si incalcand principiul contradictorialitatil, in masura in care acesta intampinare putea fi acceptata.
Astfel, cum art. 102 alin. 2 din Legea 85/2006 arata in mod expres ca creditorii conserva actiunile lor, pentru intreaga valoare a creantelor, impotriva codebitorilor si a fidelusorilor debitorului, perulta. per a contraria, ca creditorii nu conserva actiunile, pentru intreaga valoare a creantei impotriva garantului ipotecar, acesta beneficiind de dispozitiile in favorem Impuse de art. 102 alin. 1 din Leaea nr. 85/2006 prin planul de reorganizare."
Art. 102 din Legea 85/2006 prevede: “ (1) Cand sentinta care confirma un plan intra in vigoare, activitatea debitorului este reorganizata in mod corespunzator; creantele si drepturile creditorilor si ale celorlalte parti interesate sunt modificate astfel cum este prevazut in plan. In cazul intrarii in faliment ca urmare a esuarii planului sau a unei executari silite, planul confirmat va fi socotit ca o hotarare definitiva si irevocabila impotriva debitorului. Pentru executarea silita a acestor creante, calitatea de titlu executoriu o va avea sentinta de confirmare a planului.
  Creditorii conserva actiunile lor, pentru intreaga valoare a creantelor impotriva codebitorilor si a fidejusorilor debitorului, chiar daca au votat pentru acceptarea planului.
  Mai arata apelanta ca, prima instanta a interpretat eronat prevederile art. 102  din Legea 85/2006 limitand aplicarea prevederilor  alin. 2 din art. 102 la codebitorl si fideiusori, dar extinde prevederile alin. 1 din art, 102 si asupra garantului ipotecar desi acesta prevede expres ca se refera exclusiv la debitor.
Considera apelanta  ca  interpretarea data de prima instanta este gresita in contextul in care in raport de prevederile art. 665(4) n.c.pr.civ., in temeiul incheierii prin care se incuvinteaza executarea silita,executorul judecatoresc poate proceda, simultan sau succesiv, la executarea silita a obligatiei stabilite prin titlul executoriu in oricare dintre formele prevazute de lege.
Prin semnarea contractului de ipoteca precum si a anexei actului aditional nr. 1446 din data de 22.06.2009 la contractul de credit in calitate de garant ipotecar, intervenientul VC si-a asumat obligatia de a garanta plata si indeplinirea in intregime a obligatiilor rezultate din contractul de credit nr. 270 din data de 13.12.2005, incheiat intre CEC Bank ‘ si CV, astfel cum rezulta din clauza reglementata de contractul de ipoteca precum si art. 6.3 din anexa contractului de credit, renuntand irevocabil si neconditionat la beneficiul de discutiune si diviziune, garantand indeplinirea tuturor obligatiilor asumate prin contractul de credit.
S-a mai aratat ca, in calitate de garant ipotecar, VC si-a asumat obligatia de a garanta in solidar cu imprumutatul in caz de neplata a ratelor si dobanzilor aferente contractului de credit, astfel incat, in raport de prevederile art 1443 C. civ. aplicabil, creditorul este indreptatit sa ceara oricarui codebitor executarea integrala a prestatiei care formeaza obiectul obligatiei.
Avand in vedere ca, potrivit art. 1445 C. civ. solidaritatea nu se prezuma, obligatia a fost stabilita in mod expres prin contractul de credit, fiind stipulata la art. 6.3 din contract si in contractul de ipoteca, asa cum s-a precizat.
  De asemenea, in situatia in care Banca ar astepta derularea planului de reorganizare exista si riscul intervenirii prescriptiei dreptului de a solicita incuviintarea executarii silite, avand in vedere faptul ca acesta se deruleaza pe o perioada de 3 ani de zile.
In acest context, Banca are dreptul sa urmareasca pe acel debitor pe care si l-a ales, avand in vedere ca toti debitorii sunt debitori principali, iar garantul ipotecar nu poate opune creditorului beneficiul de discutiune si diviziune si nici nu poate impune alegerea unei forme de executare, care sa oblige creditorul sa recuperam cu intarziere debitul, ceea ce ar duce la cresterea valorii acestuia.
In acest context, instanta a preferat sa interpreteze per a contraria prevederile art. 102 din Legea 85/2006 fara a tine cont de prevederile titlurilor executorii in baza carora a fost solicitata executarea silita.
Prima instanta a retinut in mod gresit si faptul ca existand un plan de reorganizare pentru debitorul XY, iar intimatul are calitatea de garant ipotecar si nu de fidejusor sau debitor, creanta pe care o are creditorul CEC Bank SA nu este exigibila, astfel incat nu poate fi pusa in executare.
Ori creanta este exigibila atunci cand ea nu a fost achitata pana la termenul de scadenta convenit, in conformitate cu contractul de credit.
Mai mult asa cum s-a aratat si prin cererea de executare silita, creanta nu a fost acoperita prin planul de reorganizare, astfel prin aceasta urmeaza a se mai recupera suma de 477.262. 30 lei din totalul creantei de 881.134,81 lei, astfel rezulta o diferenta de 403.872,51 lei, acesta creanta nefiind prevazuta prin planul de reorganizare creanta care este exigibila, creditoarea apelanta fiin indreptatita  de a solicita executarea silita a garantiilor tertilor garanti.
Avand in vedere ca. in conformitate cu prevederile Legii 85/2006, creanta prevazuta prin planul de reorganizare modifica creanta creditorului in raport cu debitorul rezulta ca diferenta rezultata este exigibila, ea nefiind prevazuta a se plati prin planul de reorganizare.
In consecinta s-a solicitat admiterea apelului si schimbarea incheierii atacate in sensul admiterii cererii de incuviintare a executarii silite asa cum a fost formulata.
Examinand incheierea atacata in raport de criticile aduse acesteia Tribunalul constata ca apelul  este fondat pentru urmatoarele considerente:
Garantiile pot fi definite ca fiind acele mijloace juridice care, dincolo de limitele dreptului de gaj general si in plus fata de acest, confera creditorului garantat anumite prerogative suplimentare, constand,  de regula, fie intro prioritate fata de ceilalti ceditori, fie in posibilitatea ca, in caz de neexecutare din partea debitorului, sa urmareasca pe o alta persoana, care s-a angajat sa execute ea obligatia ce revenea debitorului.
Grantiile se clasifica in garantii personale si reale.,
Garantiile personale constau in angajamentul pe care o alte persoana decat debitorul principal si-l asuma fata creditor, de a executa obligatia, in cazul in care debitorul principal nu o va face. Este cazul  fidejusiunii denumita si cautiune, care apare ca un accesoriu al obligatiei principale.
Grantiile reale constau in afectarea speciala a unui bun pentru garantarea obligatiei in instiuirea unui drept real accesoriu, de garantie, cu privire la acest bun. Din acest drept real decurge pentru creditor, atat un drept de preferinta, cat si un drept de urmarire. Este cazul gajului, ipotecii si al privilegiilor reale.
Dreptul de gaj sau de ipoteca poate fi instituit, fie de catre debitorul principal, asupra bunurilor sale, fie de catre o terta persoana - un  fidejusor - cand avem de-a face cu ceeace denumim cautiune reala.
Din examinarea contractului de credit nr. 270/13.12.2005, a actului aditional nr. 1446/22.06.2009 la acest contract (fila 34 din dosarul primei instante), a anexei nr. 1 la acest act aditional - care potrivit art. 1 din actul aditional face parte din acesta - (filele 35-42), toate acestea fiind semnate si incheiate de creditoarea CEC  BANK SA si  cu garantul ipotecar VC precum si din examinarea  celor doua contracte de ipoteca in discutie rezulata ca debitorul intervenient a garantat creditul acordat nu numai cu bunul imobiliar ipotecat cat si in calitate de fidejusor.
Potrivit art. 42 alin. 1 din Codul comercial din 1887, aplicabil contractelor in discutie, in obligatiunile comerciale codebitorii sunt tinuti solidariceste, afara de stipulatiune  contrarie.
Regula solidaritatii , afara de cazul cand insusi fidejusorul a renuntat la acest beneficiu, sau s-a obligat solidar cu datornicul , este prevazuta si de art. 1662 din vechiul Cod civil.
In raport de aceasta dispozitie debitorul  intimat VC avand si calitatea de garant - fidejusor raspunde in solidar cu codebitorul comerciant pentru creditul nerambursat si dobanzile aferente acestuia, intrucat potrivit art. 6.3  din anexa la contractul de credit  mentionata mai sus garantul ipotecar a renuntat irevocabil si neconditionat  la beneficiul de discutiune si diviziune, garantand indeplinirea tuturor obligatiilor asumate prin contractul de credit, solidaritatea fiind stabilita in mod expres prin contractul de credit.
Din aceasta perspectiva prima instanta  a dat o interpretare gresita dispozitiilor art. 102 alin. 2 din Legea nr. 85/2006.
S-a dat o interpretare gresita si dispozitiilor art. 102 alin. 1 din Legea 85/2006, aceasta stipuland in mod clar ca in cazul intrarii in faliment ca urmare a esuarii planului sau a unei executari silite, planul confirmat va fi socotit ca o hotarare definitiva si irevocabila impotriva debitorului, nu si a codebitorilor sau garantilor ipotecari -fidejusori.
Potrivit art. 665 alin. 4 c.proc.civ.
(4) Incuviintarea executarii silite permite creditorului sa ceara executorului judecatoresc care a solicitat incuviintarea sa recurga, simultan ori succesiv, la toate modalitatile de executare prevazute de lege in vederea realizarii drepturilor sale, inclusiv a cheltuielilor de executare.
Sub acest aspect creditorul CEC BANK SA are dreptul sa urmareasca pe acel debitor pe care si l-a ales, avand in vedere ca toti sunt debitorii principali, iar garantul ipotecar nu poate opune creditorului beneficiul de discutiune si diviziune si nici  nu poate impune alegerea unei forme de executare, care sa oblige creditorul sa recupereze cu intarziere debitul, ceea ce ar duce la cresterea valorii acestuia.
Este eronata si constatarea primei instante potrivit cu care creanta nu este exigibila.
Ori creanta este exigibila, ea nefiind achitata pana la termenul de scadenta convenit, in conformitate cu contractul de credit.
Cum prin planul de reorganizare creanta nu a fost acoperita in totalitate, ramanand o diferenta de 403 872,51 lei care nu este prevazuta in plan, asa cum rezulta si din adresa nr. 475/11.08.2014 a administratorului special al debitorului intervenient FD, din continutul planului de reorganizare,si cum creanta este exigibila, creditorul poate solicita executarea silita a  debitorului garant ipotecar.
Cat priveste critica referitoare la incalcarea principiului celeritatii judecarii cauzei de prima instanta, aceasta nu poate face obiectul analizei instantei de control judiciar, deoarece nu este un aspect care vizeaza  neegalitatea  solutiei primei instante.
Este neintemeiata critica apelantei referitoare la incalcarea principiului contradictorialitatii prin necomunicarea intampinarii formulate de debitorul VC, deoarece din actele dosarului primei instante rezulta ca instanta desi nu a comunicat intampinarea a comunicat cererea de interventie creditoarei prin intermediul executorului judecatoresc care a investit instanta cu solutionarea cererii de incuviintare a executarii  silite, prin cererea de interventie fiind formulate aceleasi acelasi sustineri ca si cele ale debitorului din intampinare, interventia fiind facuta in interesul debitorului VC.
Mai mult, procedura incuviintarii silite fiind o procedura judiciara necontencioasa, judecata facandu-se fara citarea partilor, nu era obligatorie comunicarea intampinarii.
In consecinta in temeiul art. 480 c.proc.civ apelul a fost admis, si a fost schimbata incheierea atacata in sensul admiterii cererii si incuviintarii executarii silite a celor doua contracte de ipoteca, pana la concurenta creantei in  suma de 403 872,51 lei privind imobilul asupra caruia s-a infiintat ipoteca.
Fata de solutia data cererii creditoarei de incuviintare a executarii silite, a fost respinsa ca nefondata cererea de interventie accesorie formulata de intervenientul debitor CX in favoarea intimatului VC.