Norma de hrana 12 B + sporul de 30%-functionari publici - Contencios administrativ

SENTINTA CIVILA nr.713 din  28 martie  2008 Contencios Administrativ
Norma de hrana  12 B + sporul de 30%-functionari publici
Situatia in care reclamantii C.G. s.a. au chemat in judecata I.P.J. TULCEA, I.G.P.R. s.a. pentru a se dispune obligarea acestora la plata sporului de 30% din salariul de baza lunar, pentru perioada 1 septembrie 2002 - 31 martie 2006, actualizate cu indicele de inflatie si la efectuarea mentiunilor corespunzatoare in evidente, precum si la plata sumelor de bani reprezentand valoarea financiara neimpozabila a normei de hrana 12 B calculata de la 5 mai 2003 si pana la data introducerii actiunii, actualizate.
Reclamantii au chemat in garantie si Ministerul Finantelor Publice pentru a fi obligat sa asigure Ministerului Internelor si Reformei Administrative fondurile banesti necesare achitarii despagubirilor solicitate.
In motivare, reclamantii arata ca sunt ofiteri de politie in cadrul I.P.J. TULCEA, desemnati ca organe de cercetare ale politiei judiciare prin ordin al ministrului internelor si reformei administrative cu avizul conform al procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, insa, in conformitate cu art. 28 din O.U.G. nr. 43/2002, insa colegi de-ai lor, ofiteri de politie judiciara, detasati la D.N.A. si avand aceleasi atributii, sunt salarizati diferentiat, desi complexitatea cauzelor in care sunt implicati cu toti este ridicata, conditii in care se incalca fragrant egalitatea in drepturi, principiu consacrat in art. 16 alin. 1 si 2 din Constitutie si particularizat in art. 2 lit. 2 din O.G. nr. 137/2000, precum si dispozitiile art. 7 si 23 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, art. 7 din Pactul International cu privire la Drepturile Economice, Sociale si Culturale, art. 14 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, dispozitii ce consacra dreptul la o remuneratie egala pentru o munca de valoare egala.
  Se mai sustine ca acordarea sporului de 30% doar anumitor categorii de ofiteri ai politiei judiciare nu poate conduce la asigurarea incoruptibilitatii in randul politiei judiciare in conditiile in care au aceleasi atributii, respectiv efectueaza acte de urmarire penala, sub directa supraveghere a procurorului, primesc dispozitii direct de la procuror ce le sunt obligatorii si nu exista diferente pe fond sub aspectul complexitatii cauzelor solutionate, iar discriminarea invocata este recunoscuta prin Hotararea nr. 219/2007 a Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii care a stabilit ca aspectele prezentate au avut ca efect un tratament diferentiat.
Reclamantii mai invedereaza ca, in calitate de functionari publici cu statut special li se cuvine si norma de hrana 12 B, de care beneficiaza personalul caruia i se aplica statutul politistului care incadreaza unitatile si subunitatile de politie din structura I.G.P.R. si in raport de care sunt discriminati pentru ca executa acelasi gen de activitati politienesti, au acelasi grad de pregatire si unii dintre ei nu fac parte din politia judiciara.
In dovedirea cererii, reclamantii au depus la dosar, in copie, Hotararea nr. 219/1 august 2007 a C.N.C.D, practica judiciara, situatia perioadelor lucrate in cadrul institutiilor parate si a atributiilor indeplinite, precum si alte inscrisuri.
In aparare, Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii a formulat intampinare prin care a invocat lipsa calitatii procesuale pasive, aceeasi exceptie fiind invocata prin intampinare si de catre I.G.P.R., ca si exceptia prescriptiei dreptului la actiune.
Examinand cauza, in raport cu probele administrate, instanta retine ca, reclamantii indeplinesc functia de ofiteri de politie in cadrul I.P.J. TULCEA, desemnati ca organe de cercetare ale Politiei Judiciare prin ordin al Ministrului Administratiei si Internelor, cu avizul Procurorului General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, in baza dispozitii art. 201 alin. 3 din Codul de procedura penala si art. 2 alin. 3 din Legea nr. 364/2004, privind organizarea si functionarea Politiei Judiciare.
Potrivit art. 28 din O.U.G. nr. 43/2002 privind Parchetul National Anticoruptie cu modificarile si completarile ulterioare, ofiterii de politie judiciara detasati la Departamentul National Anticoruptie, primesc un spor de 30% din salariul de baza lunar, spor ce a fost prevazut de lege si pentru procurorii D.N.A. sau pentru judecatorii care compun completele specializate pentru judecarea infractiunilor de coruptie, spor care, dupa intrarea in vigoare a O.U.G. nr. 24/2004 s-a majorat la 40% pentru procurorii D.N.A. si pentru judecatorii care compun completele specializate pentru judecarea infractiunilor de coruptie si mentinut la nivelul de 30% in cazul ofiterilor de politie judiciara detasati la D.N.A.
Dispozitiile art. 6 din Codul Muncii stipuleaza ca tuturor salariatilor care presteaza o munca le sunt recunoscute drepturi la plata egala pentru munca egala, principiu instituit si de art. 23 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, iar O.G. nr. 137/2000 aprobata prin Legea nr. 48/2002, modificata prin legea nr. 27/2004, prevad in art. 1 alin. 2 principiul egalitatii intre cetateni, caz in care excluderea privilegiilor si discriminarii sunt garantate in special in exercitarea unor drepturi inclusiv dreptul la un salariu egal pentru munca egala.
Ca atare, atat timp cat ofiterii de politie judiciara detasati la D.N.A. au beneficiat de un spor de 30% din indemnizatia de incadrare bruta lunara, spre deosebire de ceilalti ofiteri de politie judiciara din cadrul I.P.J. Tulcea care nu au fost detasati desi indeplinesc, in virtutea functie pe care o aveau, o munca egala, rezulta ca si reclamantii au dreptul la un salariu egal cu al celorlalti ofiteri de politie judiciara din cadrul D.N.A., deci inclusiv in ceea ce priveste toate sporurile cu caracter general, in caz contrar avand loc o discriminare prin incalcarea principiului egalitatii intre salariati, si anume: un salariu egal pentru o munca egala.
Ori, prin aplicarea sporului de 30% numai in cazul ofiterilor de politie judiciara din cadrul D.N.A. a avut loc o discriminare din punct de vedere al salarizarii, discriminare care a incalcat dispozitiile legale in materie, si anume: art. 23 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, O.G.  nr. 137/2000 aprobata prin Legea nr. 48/2002, modificata prin Legea Nr.  27/2004, si art. 6 alin. 2 din Codul Muncii.
De altfel, prin Hotararea nr. 219/1 august 2007 a Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii s-a constatat aceasta discriminare retinandu-se, pe de alta parte, ca prin O.U.G. nr. 27/29 martie 2006 privind salarizarea si alte drepturi ale judecatorilor, procurorilor si altor categorii de magistrati si de personal din sistemul justitiei s-a eliminat inegalitatea creata, fiind reglementata unitar salarizarea categoriilor mentionate in raport cu natura cauzelor pe care le instrumenteaza, pastrandu-se numai delimitarea fireasca a gradului profesional si a functiei indeplinite.
S-a subliniat in cuprinsul hotararii ca din compararea textelor normative care reglementeaza desfasurare activitatii, atributiilor si controlul asupra actelor efectuate de ofiterii si agentii de politie judiciara din cadrul D.I.I.C.O.T. si respectiv din cadrul D.N.A. rezulta intrunirea cumulativa a conditiilor de analogie care decurg din suma imprejurarilor date de reglementarile in speta, aplicabile  categoriilor de ofiteri si agenti de politie judiciara retinandu-se ca, indiferent de Directia in cauza, acestia efectueaza numai acele acte de cercetare penala dispuse de procurori, sub directa coordonare, supraveghere si control a acestora, dispozitiile procurorilor sunt obligatorii pentru acestia si ca, desi cauzele sunt diferite, sub aspect practic, cele doua categorii se afla intr-o situatie analoga.
S-a concluzionat, in continuare ca, prin aplicarea dispozitiilor legale in discutie, nu s-a vizat aplicarea unui tratament diferentiat, dar efectul acestor imprejurari, coroborate la situatia de fapt, a dus la nasterea unui tratament diferentiat implicit care atrage, subsecvent, excluderea ofiterilor de politie judiciara, altii decat cei care activeaza in cadrul D.N.A., de la acordarea sporului de 30%.
Rezulta, prin urmare, ca beneficiaza de acest spor de 30% ca o consecinta a constatarii discriminarii numai ofiterii de politie care au efectuat acte de cercetare penala, in perioada mentionata, numirea in calitate de organe de cercetare penala, in perioada mentionata, numirea in calitate de organe de cercetare ale politiei judiciare prin dispozitia Inspectoratului General al Politiei Romane nr. 4140 din 11 aprilie 2005, venind sa recunoasca o atare calitate pe care au indeplinit-o si inainte, avand un caracter oarecum formal si care nu limiteaza dreptul de a beneficia de sporul in discutie doar la perioada ulterioara acestei numiri.
Sumele datorate cu titlu de spor vor fi acordate generic, urmand ca institutiile parate, in functie de datele pe care le au la dispozitie, sa stabileasca, sa determine care dintre reclamanti si pentru ce perioada indeplinesc cumulativ cele doua conditii aratate, respectiv pe de o parte ofiter de politie si care ofiter a efectuat acte de cercetare penala, pentru intervalul anterior numirii in calitate de ofiteri de politie judiciara si, respectiv calitatea de ofiter de politie judiciara, dupa data numirii in speta, de 11 aprilie 2005, o alta conditie fiind ca paratii sa fi fost angajatorii (ex. reclamantilor Chiriac Gheorghe, Banea Tudorel, Banea Elena, Leonte Stefan, Verban Constantin, Chirila Fedea, Mocanu Catalin, Amelian Mihail, Macovei Gabriel, Paraipan Silviu Dorian s.a., li se cuvine sporul pentru intreaga perioada solicitata intrucat pana la 11 aprilie 2005, in calitate de ofiteri, au desfasurat activitati de constatare, investigare si cercetare a infractiunilor date in competenta organelor de cercetare penala ale politiei, iar ulterior au fost desemnati in calitate de organe de cercetare ale politiei judiciare.
                 Relativ la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a C.N.C.D. este de subliniat ca citarea in cauza a acestei institutii nu s-a realizat pentru a se dispune obligarea la plata sumelor de bani cerute, ci, in virtutea dispozitiilor art. 27 din O.G. nr. 37/2000 care obliga la citarea sa in cauzele in care se invoca discriminarea, asa incat va fi respinsa ca nefondata.
Instanta va respinge si exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Inspectoratului General al Politiei Romane, intrucat potrivit art. 5 si 12 alin. 2 din Legea nr. 218/2002, Inspectoratele judetene de politie,  deci inclusiv I.P.J. Tulcea, sunt unitati teritoriale din subordinea I.G.P.R., iar datorita acestei subordonari aceasta din urma parata este cea care conduce, indruma si controleaza activitatea unitatilor teritoriale, cu atat mai mult cu cat, in calitate de ordonator secundar de credit, verifica si controleaza cum unitatile subordonate isi indeplinesc sarcinile cu privire la fondurile bugetare si extrabugetare si, ca atare, aceasta parata are calitatea procesuala pasiva tocmai pentru ca hotararea sa-i fie opozabila.
Exceptia prescriptiei dreptului la actiune pentru drepturile banesti aferente intervalului 1 septembrie 2002 - 18 decembrie 2004 nu opereaza pentru ca situatia discriminatorie in cauza a fost constatata prin Hotararea nr. 219/1 august 2008, iar conform art. 21 alin. 2 din O.G. Nr. 137/2000, termenul curge de la data savarsirii faptei sau de la data la care persoana interesata putea sa ia cunostinta de savarsirea ei, fiind evident ca, indiferent de forma discriminarii, anterior constatarii ei, nu s-ar fi recunoscut dreptul la sporul de 30% reclamantilor.
In ceea ce priveste norma de hrana, se impune a se releva ca, potrivit anexei la H.G. nr. 65/2003, norma 12 B reprezentand supliment pentru eforturi deosebite sau situatii speciale se acorda gratuit personalului caruia i se aplica Statutul politistului, care incadreaza unitatile si subunitatile de politie din structura I.G.P. (situatia la care s-au raportat reclamantii invocand discriminarea).
Fata de dispozitiile Legii nr. 218/2002, este evident ca inspectoratele judetene de politie nu fac parte din structura I.G.P., ci se afla in subordinea acestuia, astfel ca functionarii publici cu statut special din cadrul acestora nu pot beneficia de sporul de hrana 12 B, iar in ceea ce priveste discriminarea, pe langa faptul ca o asemenea situatie nu a fost constatata de catre Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii, nu s-a venit cu argumente concrete care sa impuna concluzia ca s-au inclus distinctii intre situatii analoage si comparabile fara ca acestea sa se bazeze pe o justificare rezonabila si obiectiva, in interpretarea data discriminarii de catre Curtea Europeana a Drepturilor Omului, nefiind administrate probe intr-un sens sau altul.
Asa fiind, in raport de cele expuse, exceptiile invocate vor fi respinse ca nefondate, iar actiunea va fi admisa in parte, urmand a se lua act si de renuntarea la judecata a reclamantilor MP s.a..
Astfel, vor fi obligati paratii Ministerul Internelor si Reformei Administrative, I.G.P.R. si I.P.J. TULCEA sa plateasca reclamantilor drepturile banesti reprezentand sporul de 30%  prevazut de O.U.G. nr. 43/2002, in raport de perioada in care fiecare a avut calitatea de ofiter de politie judiciara in intervalul 1 septembrie 2002 - 31 martie 2006, actualizate in raport cu indicele de inflatie, dar si sa efectueze in evidente mentiunile corespunzatoare cu privire la sumele recunoscute, in timp ce capatul de cerere privind plata normei de hrana 12 B va fi respins ca nefondat.
Urmeaza a fi admisa si cererea formulata impotriva Ministerului Economiei si Finantelor care nu va fi obligat sa plateasca sumele solicitate, ci doar sa asigure si sa vireze fondurile necesare achitarii pretentiilor recunoscute reclamantilor.