ACTIUNE IN CONSTATARE

Prin decizia civila nr. 756/25.10.2013, tribunalul a respins, ca nefondat,  recursul  declarat de recurenta-reclamanta S.C. "A" S.R.L.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, tribunalul a retinut ca prin cererea introdusa la Judecatoria Rosiori de Vede si inregistrata sub  nr.4327/292/2012 din 07 decembrie 2012, reclamanta SC A SRL in contradictoriu cu paratele CI si SC M SRL a solicitat instantei ca prin hotararea ce se va pronunta sa constate: existenta dreptului de folosinta exclusiv al reclamantei cu privire la terenul agricol in suprafata de 2,0834 ha, situat in localitatea S, judetul T, conform contractului de arendare inregistrat la Consiliul local S sub nr.270 din 01.09.2010; nulitatea absoluta a contractului de arendare incheiat intre CI si SC M SRL, avand ca obiect aceeasi suprafata de teren.
In motivarea cererii, a aratat ca i-a arendat aceeasi suprafata de teren, in baza contractului de arendare inregistrat la nr.270 din 01.09.2010 la Consiliul local S.
In prezent acest contract nu este reziliat, isi produce efectele juridice in continuare, societatea reclamanta cultiva terenul, iar arendatorul isi primeste drepturile la termenul si in cuantumul stabilit in contractul de arenda.
In cazul in care se va respinge  acest capat de cerere solicita, in subsidiar, ca instanta sa constate existenta dreptului de folosinta al reclamantei cu privire la suprafata de teren .
In ceea ce priveste nulitatea contractului de arendare incheiat intre parata - in calitate de arendator si SC  M SRL in calitate de arendas,  sa se constate ca este lovit de nulitate intrucat lipseste obiectul contractului ( arendatorul nu mai putea transmite inca o data dreptul de folosinta asupra terenului, deoarece acesta era deja transmis anterior, pentru o perioada de 10 ani catre SC A SRL).
In momentul incheierii contractului de arendare cu SC M SRL, parata CI nu mai avea posesia terenului, deci nu putea transmite dreptul de folosinta asupra terenului.
Contractul de arendare incheiat cu SC M SRL nu respecta doua conditii esentiale de validitate a contractului, prev. de art.948 Cod civil: nu exista un obiect determinat; contractul se intemeiaza pe o cauza ilicita.
Obiectul contractului il reprezinta transmiterea dreptului de folosinta, insa in momentul incheierii conventiei arendatorul nu mai avea folosinta terenului, deoarece fusese deja transmisa catre SC A SRL.
Conform art.966 Cod civil obligatia fara cauza sau fondata pe o cauza falsa sau nelicita nu poate avea nici un efect.
Potrivit art.968 Cod civil - cauza este nelicita cand este prohibita de legi, cand este contrara bunelor moravuri si ordinii publice.
Art.1 alin.1 din Legea arendarii nr.16/1994 prevede ca bunurile agricole pot fi arendate in conditiile legii, prin sintagma "in conditiile legii" legiuitorul a avut in vedere dispozitiile dreptului comun, deci ale Codului civil in vigoare la momentul respectiv.
Contractul incheiat de SC M SRL incalca atat dispozitiile Legii nr.16/1994 cat si ale Codului civil, fapt ce atrage nulitatea acestuia.
A mai solicitat ca instanta sa aiba in vedere ca in anul 2011 a lucrat acest teren pentru prima data, terenul nefiind cultivat anterior, astfel ca au facut lucrari suplimentare de destelenire, erbicidare, fertilizare, etc., productia obtinuta fiind scazuta fata de media zonei; in acest an reclamanta a efectuat lucrari agricole, respectiv insamantarea culturilor pentru anul curent, cu efectuarea lucrarilor de erbicidare, fertilizare, etc., aferente si nu considera normal sa se renunte la acest contract in conditiile in care nu a beneficiat de rezultatele muncii depuse; a platit la timp arenda la data de 12.09.2011, ultima zi de recoltare din camp fiind data de 02.08.2011, astfel cum rezulta din avizul de insotire a recoltei catre silozul reclamantei.
In drept, cererea a fost intemeiata pe disp. art.948, art.968, art.966 Cod civil, at.24 alin.1, art.109, art.111 Cod procedura civila.
In dovedire, au  fost depuse inscrisuri, au fost audiati martori.
La data de 19 februarie 2013 parata CI a formulat intampinare si cerere reconventionala prin care a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata si sa se constate ca a intervenit rezilierea de drept a Contractului de arenda inregistrat la nr.270 din 01.09.2010 incheiat intre aceasta si societatea reclamanta, cu obligarea acesteia sa-i lase in deplina proprietate si posesie terenul in suprafata de 2,0834 ha situat in extravilanul comunei S, judetul T; cu cheltuieli de judecata.
In motivare, parata a sustinut ca intre aceasta si reclamanta a fost incheiat contractul de arenda mai sus mentionat, ca a fost inregistrat la Consiliul local al comunei S. Desi se pretinde acest lucru pe contract nu este aplicata stampila Consiliului local ci stampila Primariei S stiut fiind ca nu poate exista identitate intre cele doua institutii. In aceste conditii contractul nu respecta prevederile art.6 alin.4 din Legea nr.16/1994 a arendei, act normativ ce a fost aplicabil la momentul incheierii si inregistrarii contractului de arenda, nefiind astfel opozabil.
Pe de alta parte, arendasul nu si-a indeplinit obligatiile asumate prin contract, iar neindeplinirea culpabila a obligatiilor asumate conduce la rezilierea de drept a contractului de arenda, fara interventia instantei, conform art.9 alin.1 din contract. Aceasta clauza prevede posibilitatea denuntarii unilaterale a contractului, neexecutarea obligatiei atragand rezilierea de drept, fara interventia instantei.
In aceste conditii, incepand cu data de 10 septembrie.2011 contractul se considera reziliat de plin drept intrucat reclamanta nu a executat corespunzator obligatiile asumate, conform clauzei contractuale, clauza ce consfinteste un pact comisoriu de gradul IV.
In cazul inserarii unui asemenea pact comisoriu, creditorul are posibilitatea sa aleaga intre o actiune in justitie pentru executarea contractului sau rezolutiunea unilaterala a contractului. Parata a ales rezolutiunea deoarece reclamanta nu prezinta garantia ca pe viitor poate exploata terenul in conditiile in care s-a obligat, neavand spatii de depozitare a produselor. Conform  acestui pact comisoriu de gradul IV, prevazut in contract, rezilierea intervine la denuntarea unilaterala a oricareia dintre parti, fara actiune in justitie si fara nici o alta formalitate. Cu toate acestea, reclamanta a fost notificata si i s-a solicitat restituirea terenului.
Culpa arendasului consta in aceea ca nu a achitat plata arendei in termen de 45 de zile de la terminarea recoltatului, asa cum s-a obligat prin art.6 alin.4 din contract; recoltatul s-a incheiat pe raza comunei S anterior datei de 15 iulie 2011.
Mai mult decat atat, conform art.6 alin. 2 din contract, reclamanta s-a obligat  sa efectueze plata arendei in maximum 45 de zile de la recoltare, iar produsul livrat, respectiv graul,  trebuie sa corespunda din punct de vedere calitativ. Datorita faptului ca reclamanta nu detine spatii de depozitare, mai precis a depozitat recolta de grau sub cerul liber, graul a fost impropriu consumului alimentar, fapt stabilit prin probele facute. Nu au fost asigurate conditii minime pentru ridicarea arendei in natura. Desi a intentionat sa ridice arenda in natura datorita calitatii graului dar si invalmaselii create ca efect al lipsei de organizare la livrarea graului, nu a reusit acest lucru, astfel incat, dupa declararea denuntarii unilaterale i-a fost trimisa contravaloarea arendei in bani.
A mentionat parata ca a notificat denuntarea unilaterala a contractului atat reclamantei cat si Primariei comunei S unde se afla inregistrat contractul de arendare.
In aceste conditii  instanta sa constate denuntarea unilaterala a contractului de arenda si sa oblige reclamanta sa-i predea terenul. Pe cale de consecinta, sa respinga capatul de cerere privitor la constatarea existentei dreptului de folosinta asupra terenului proprietatea sa atata vreme cat ea a denuntat contractul de arendare.
In ceea ce priveste capatul de cerere referitor la constatarea nulitatii absolute a contractului de arendare incheiat cu SC M SRL Costesti parata solicita instantei sa dispuna respingerea; contractul respectiv intruneste toate elementele de legalitate prev. de art.5 din legeanr.16/1994 , act normativ sub imperiul caruia a fost incheiat; obiectul contractului este descris si individualizat de catre parti, putand fi oricand identificat.
Prin Sentinta civila nr.1050 din 18.11.2011 pronuntata de Tribunalul Teleorman, Consiliul local si Primarul comunei S au fost obligati sa inregistreze in registrul special contractul de arenda incheiat cu SC M SRL; sentinta a devenit irevocabila prin  Decizia civila nr.2093 din 18 mai 2012 a Curtii de Apel Bucuresti; de altfel, in prezent contractul a fost inregistrat la Consiliul local S, devenind astfel opozabil erga omnes.
Pana in prezent reclamanta nu i-a lasat liber terenul, l-a lucrat abuziv si fara acordul sau in anul  agricol 2011-2012, in timp ce a ridicat arenda de la SC M SRL, aceasta societate aducandu-si la indeplinire obligatiile asumate.
In drept, cererea a fost intemeiata pe disp. art.115 si 119 Cod procedura civila.
In dovedire au fost depuse inscrisuri, au fost audiati martori.
Prin intampinarea formulata la data de 19 februarie 2013, SC M SRL cu sediul in orasul Costesti, a solicitat respingerea actiunii reclamantei ca nefondata; cu cheltuieli de judecata.
In motivarea in fapt, parata a sustinut ca reclamanta, prin actiunea formulata, a solicitat si constatarea nulitatii absolute a contractului de arendare pe care l-a incheiat cu parata CI pentru suprafata de 2,0834 ha, situata in extravilanul comunei S.
Societatea parata a solicitat inscrierea acestui contract in registrul special tinut de Consiliul local al comunei S, insa acest lucru a fost refuzat. In atare situatie, a solicitat, dupa o prealabila notificare, pe calea unei actiuni in contencios administrativ, obligarea Consiliului local S si a Primarului comunei S la inregistrarea contractului pentru a fi opozabil tertilor.
Prin Sentinta civila nr.1050 din 18.11.2012 Tribunalul Teleorman a dispus obligarea celor doi parati sa inregistreze contractul, sentinta devenind irevocabila si executorie la data de 18.05.2012, prin Decizia civila nr.2093/2012, dandu-se astfel forta juridica contractului incheiat de parata CI cu SC M SRL.
Contractul incheiat intre paratele  in cauza respecta conditiile impuse de art.5 din legea arendei, obiectul contractului fiind descris conform art.1 lit. b; obiectul contractului este descris si individualizat de catre parti putand fi oricand identificat, fiind astfel determinat. Faptul ca nu a fost predat terenul nu constituie un motiv de nulitate absoluta deoarece predarea terenului nu constituie o conditie de validitate a incheierii contractului de arenda. Contractul de arenda incheiat sub imperiul Legii nr.16/1994 ca si reglementarea Noului Cod civil  este un contract consensual si nu real, nefiind necesara traditiunea bunului. Singura conditie de valabilitate impusa in plus fata de cele prevazute de art.948 Cod civil este forma scrisa a contractului si inregistrarea acestuia la Consiliul local, conform art.6 alin.4 din legea 16/1994.
Inregistrarea contractelor de arenda la Consiliul local reprezinta doar o conditie de opozabilitate in reglementarea Noului Cod civil  si nu una de validitate.
In ceea ce priveste obiectul contractului de arenda, art.5 alin.1 lit. b din lege prevede obligativitatea descrierii bunurilor si nu predarea acestora. In contractul a carui nulitate se solicita a fi constatata, bunurile sant descrise, fiind precizata atat suprafata arendata cat si individualizarea acesteia prin indicarea solei si parcelei in care se afla situata.
Reclamanta este tert fata de contractul de arendare incheiat intre cele doua parate in cauza de fata, astfel incat nu are calitatea de a solicita anularea contractului, motivul invocat fiind unul de inopozabilitate si nu de nulitate.
In drept, au fost invocate disp. art.115 Cod procedura civila.
In dovedire, au fost solicitate incuviintarea probelor cu inscrisuri si interogatoriu.
Prin raspunsul la intampinare si intampinare la cererea reconventionala formulata de parata CI, la data de 05 martie 2013 reclamanta SC A SRL cu sediul in Rosiorii de Vede a sustinut urmatoarele: toate contractele de arendare prezentate spre inregistrare sant stampilate de Primaria comunei S, fiind in acelasi timp inregistrate in Registrul special al contractelor de arendare tinut de primarie; eliberarea adeverintelor privind suprafetele arendate se face in baza datelor inscrise in registrul Agricol al Primariei S. Cu inscrisurile de la dosar s-a facut dovada ca si-a indeplinit obligatiile contractuale asumate, respectiv a respectat termenul de plata  arendei de 45 de zile de la recoltare, recoltarea s-a incheiat la data de 02.08.2012, a platit arenda in bani la data de 12.09.2012, deci in termenul de 45 de zile de la recoltare; parata nu poate invoca rezilierea incepand cu data de 10.09.2011 intrucat nu se implinise termenul de 45 de zile de la recoltare; clauza cuprinsa in art.9 al.1 din contract privind rezilierea nu consfinteste un pact comisoriu de grad IV ci de grad II; desi parata sustine ca a notificat-o cu privire la "denuntarea unilaterala a contractului" in realitate nu a primit nicio notificare, confirmarea de primire depusa la dosar nu are aplicata stampila si semnatura societatii reclamante; parata sustine ca a notificat si Primaria S cu privire la denuntarea unilaterala insa aceasta are calitatea unui tert fata de contractul de arendare;  denuntarea unilaterala este o modalitate de incetare a contractului incheiat pe durata nedeterminata si nu este aplicabila arendarii deoarece acest gen de contract se incheie pe o durata determinata; denuntarea unilaterala fara sa existe o culpa dovedita a celeilalte parti nu este prevazuta nici in legea arendarii si nici in contract ca modalitate de incetare a acestuia. Referitor la calitatea graului cu inscrisuri ( buletine de analiza emise de mari procesatori de grau din Romania) face dovada ca acesta se incadreaza in toti parametrii de calitate prevazuti de lege pentru gradul de panificatie.
Mai arata ca sustinerile paratei sant simple afirmatii destinate a denatura adevarul si a denigra imaginea reclamantei in fata instantei de judecata; in cadrul societatii exista depozite de depozitare a graului, sant angajati specialisti in domeniul agricol, detin utilaje corespunzatoare, profitul societatii fiind unul agricol si ar fi imposibil sa-si desfasoare activitatea curenta in lipsa unor asemenea cerinte.
Contractul  de arendare este un contract cu executare succesiva ce poate inceta prin reziliere si nu prin rezolutiune, aceasta din urma fiind aplicabila contractelor cu executare  dintr-o data. Sanctiunea desfiintarii contractului intervine in momentul neexecutarii in mod culpabil a unei obligatii nu in cazul in care arendatorul apreciaza ca pe viitor este posibil ca arendasul sa nu isi poata indeplini obligatiile.
In drept au fost invocate disp. art.115 Cod procedura civila si dispozitiile Legii arendarii nr.16/1994.
 Fata de intampinarea formulata de parata SC M SRL, reclamanta, prin raspunsul la intampinare formulat in cauza la data de 05 martie 2013, a sustinut urmatoarele: referitor la primul capat de cerere, actiunea in constatarea si realizarea dreptului de folosinta, parata a inteles sa nu formuleze nici un fel de aprecieri sau aparari, considerand ca acest capat de cerere nu o priveste,  parata nu contesta existenta in favoarea societatii reclamante a unui drept de folosinta valabil si legal cu privire la terenul agricol in suprafata de 2,0834 ha, atitudinea procesuala a acesteia reprezentand de fapt o recunoastere a pretentiilor reclamantei; in ceea ce priveste al doilea capat de cerere, constatarea nulitatii absolute a contractului de arendare incheiat intre cele doua parate, avand ca obiect terenul agricol in suprafata de 2,0834 ha, sustine ca parata CI nu putea transmite dreptul de folosinta asupra terenului intrucat nu avea posesia acestuia; contractul de arendare cu societatea parata nu respecta cele doua conditii esentiale prev. de art.948 Cod civil ( nu existam un obiect determinat si contractul se intemeiaza pe o cauza ilicita, invoca disp. art. 966 Cod civil, art.968 Cod civil, art.1 alin.1 din Legea nr.16/1994, art.24 alin.1 din Legea arendarii); contractul de arendare, specie a contractului de locatiune, are ca obiect transmiterea dreptului de folosinta, fiind un contract translativ de proprietate, in cazul in care arendatorul nu mai avea posesia terenului in momentul incheierii contractului cu SC M SRL, transferul dreptului de folosinta nu mai putea opera, aflandu-se in prezenta unui contract lipsi de obiect, deci nul, in lumina disp. art.948 Cod civil car prevad expres conditiile de validitate ale contractului.
In drept, au fost invocate art.948, art.966, art.-968 Cod civil, art.1 al.1, art.24 din legea nr.16/1994.
Prin sentinta civila nr. 2085/16/07/2013 Judecatoria Rosiori de Vede a respins  actiunea avand ca obiect anulare act, actiune in constatare, cerere formulata de reclamanta SC A SRL  in contradictoriu cu paratele CI, si SC M SRL ; a admis  cererea reconventionala formulata de parata CI si a constatat  ca a intervenit rezilierea  de drept a contractului de arendare nr. 270 din 01 septembrie 2010 incheiat intre CI si reclamanta ; a obligat  reclamanta sa-i lase in deplina posesie paratei CI terenul in suprafata de 2,0834 ha situat in comuna S, judetul T; a obligat  reclamanta la plata catre parata CI  a sumei de 10,3 lei cheltuieli de judecata reprezentand taxa judiciara de timbru si timbru judiciar ; a respins  solicitarea paratei SC M SRL privind obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecata, ca nefondata.
Pentru a hotari astfel instanta de fond  a retinut ca,  au fost incalcate astfel disp. art. 6 alin. 2 teza a II- a din contractul de arenda incheiat intre CI  si societatea reclamanta, si astfel a constatat  intervenita rezilierea de drept a contractului in baza unui pact comisoriu de grad IV. Acesta se regaseste in art. 9 alin. 1 din contract care prevede ca: "in caz de neexecutare culpabila a obligatiilor de catre una din parti, contractul se considera reziliat de drept, fara interventia instantei".
De asemenea a retinut ca , urmare cererilor formulate de proprietarii de teren si a actiunii ce a facut obiectul dosarului nr. 4460/87/2011 a Tribunalului Teleorman, contractele incheiate de SC. M cu proprietarii de teren au fost inregistrate la Primaria Comunei S.
Referitor la capatul de cerere avand ca obiect constatarea nulitatii absolute a contractului incheiat intre parate, prima instanta a  retinut  ca acest contract a fost incheiat cu respectarea  prevederilor  art. 5 din Legea 16/1994, obiectul fiind  descris si individualizat.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs in  termenul legal prev. de art. 301 C. proc. civ. recurentul - reclamant  SC "A" SRL  solicitand admiterea recursului, modificarea in tot a sentintei recurate  in sensul de a se constata  existenta unui drept de folosinta  in favoarea S.C. A S.R.L., izvorat din contractul de arendare inregistrat sub nr  270/2010  ;  nulitatea absoluta a contractului de arendare incheiat de S.C. M S.R.L. si CI   cu privire la aceeasi suprafata de teren agricol si, pe cale de consecinta,   respingerea  ca inadmisibila si in subsidiar ca neintemeiata, a cererii  reconventionale formulata de parata CI   privind denuntare/unilaterala a contractului de arendare si obligarea la  predarea terenului ; in subsidiar a solicitat casarea sentintei recurate si trimiterea cauzei spre rejudecare primei instante.
Criticand  sentinta pentru nelegalitate si netemeinicie a invocat urmatoarele motive:
1. Hotararea nu cuprinde te¬meiurile de fapt si de drept care au format convingerea instantei, fiind astfel,  lovita  de nuli¬tatea prevazuta de disp art 261 pe 5, C.p.c. In sustinerea acestui motiv a aratat ca hotararea nu este motivata, necuprinzand temeiurile de fapt si de drept care au format  convingerea instantei, fiind astfel lovita de nulitatea prevazuta de disp.art. 261 pc.5 C.p.c.
2. Hotararea instantei de fond a fost data cu incalcarea si aplicarea gresita a legii , respectiv a dispozitiilor art. 948 , 996 si 968 CC.
In drept au fost invocate dispozitiile art. 304 pct. 7 si 9 CPC si . art. 312 alin. 3 C.pr. civ.
In cursul cercetarii judecatoresti a recursului a fost administrata  proba cu inscrisuri - filele 31- 46 .
Au fost depuse la dosarul cauzei note de concluzii de catre recurentul- reclamant.
Verificand legalitatea si temeinicia sentintei recurate prin prisma motivelor   de recurs invocate, tribunalul retine ca solutia instantei de fond a fost data cu aplicarea si corecta interpretare a dispozitiilor legale.
In ce priveste motivul de recurs prin care se critica sentinta instantei de fond pe considerentul ca, hotararea nu cuprinde te¬meiurile de fapt si de drept care au format convingerea instantei, fiind astfel,  lovita  de nuli¬tatea prevazuta de disp art 261 pe 5, C.p.c. se constata  nefondat  .
In conformitate cu dispozitiile art. 261 Cod procedura civila, instanta de judecata este datoare sa arate in cadrul hotararii pe care o pronunta, motivele de fapt si de drept care i-au format convingerea, precum si motivele pentru care au fost inlaturate sustinerile partilor, iar nerespectarea acestor dispozitii legale, atrage nulitatea hotararii in conditiile art. 105 alin. 2 Cod procedura civila, daca partea dovedeste existenta unei vatamari, care nu poate fi inlaturata decat prin anularea hotararii; din acest motiv, normele procesule prevad un motiv distinct de casare care are in vedere atat lipsa totala a considerentelor, cat si existenta unor considerente contradictorii sau care nu au legatura cu pricina.
Recurentul - reclamant  considera ca acest motiv de recurs este incident in cauza, intrucat , pe baza probatoriilor administrate , prima instanta nu a argumentat ratiunea avuta in vedere la pronuntarea solutiei adoptate. In acest context apreciaza ca , in mod gresit a respins  actiunea avand ca obiect anulare act, si a admis  cererea reconventionala , constatand ca a intervenit rezilierea  de drept a contractului de arendare nr. 270 din 01 septembrie 2010
Din perspectiva motivului de recurs invocat de recurentul - reclamant   Tribunalul apreciaza ca in mod corect  a procedat prima instanta prin adoptarea solutiei pronuntate, explicand rationamentul care a determinat-o sa adopte o asemenea solutie, ceea ce,  in nici un caz , nu poate echivala  cu nulitatea hotararii. 
Este valabil cunoscut ca, in practica judiciara, poate fi folosita analogia si exista posibilitatea extinderii efectelor actelor juridice, bineinteles in anumite circumstante, care  trebuie  fie relevate, fie existenta lor trebuie sa  fie invocata si justificata .
Retinand ca, in sistemul nostru de drept, judecata acorda prevalenta probelor administrate in cauza si, doar in lipsa acestora - ceea ce nu este cazul in speta - sau a temeiului legal, judecata poate apela la principii de drept sau analogii precum si ratiunea ca, o motivare succinta dar la obiect nu poate fi asimilata nemotivarii, Tribunalul constata ca in cauza nu sunt incidente dispozitiile art. 261 CPC.
Cat priveste motivul de recurs  prin care se critica sentinta instantei de fond pe considerentul ca, Hotararea a fost data cu incalcarea si aplicarea gresita a legii, respectiv a dispozitiilor art. 948, 996 si 968 CC se constata de asemenea nefondat. 
Tribunalul constata ca textele de lege invocate de recurentul reclamant drept temeiuri care ar fi fundamentat solutia instantei de fond privesc cu totul alte institutii juridice fora legatura cu petitul cererii si chiar cu insusi temeiurile invocate de reclamant in petit.
De altfel, nici instanta de fond nu si-a argumentat solutia pe aceste temeiuri, ci dimpotriva pe dispozitiile art. 6 teza a doua din contractul de arenda, pe dispozitiile art. 5 din legea nr. 16/1994,  fara referire la textele invocate de recurentul reclamant. 
Cu aceste considerente,  tribunalul retinand ca,  in cauza nu sunt motive de modificare sau casare ale hotararii atacate potrivit articolului 3041 Cod procedura civila , a constatat ca recursul este nefondat si in temeiul articolului 312(1) Cod procedura civila l-a respins.