PARTAJ BUNURI COMUNE

Prin decizia civila nr. 750/16.11.2012, tribunalul a respins, ca nefondat, recursul declarat de  recurentul - parat B.I., in contradictoriu cu intimata-reclamanta P.M.
Pentru a pronunta aceasta hotarare tribunalul a retinut ca prin actiunea civila inregistrata sub nr. 3340/329/2011 din 14 noiembrie 2011 pe rolul Judecatoriei TM, reclamanta PM a chemat in judecata si personal la interogatoriu  pe paratul BI   solicitand ca prin hotararea care se va  pronunta sa se dispuna partajarea bunurilor comune dobandite de ei in timpul casatoriei in cote de 70 % pentru reclamanta si 30 % pentru parat.
In motivarea actiunii, reclamanta  arata ca au fost casatoriti in perioada 27 octombrie 1973 - 5 octombrie 2011, iar prin decizia civila nr.163 din 21 decembrie 2011 s-a admis apelul paratului si s-a declarat desfacuta casatoria prin acordul partilor.
  A mai aratat ca au dobandit in timpul casatoriei, in cote de cate 70% pentru reclamanta si 30% pentru parat ,urmatoarele bunuri imobile :
  - imobil situat in TM, strada T, nr.27, judetul T - imobil ce consta intr-o casa de locuit, din caramida, compusa din trei camere, antreu, bucatarie si baie, acoperita cu tabla, construita inainte de 1940, cu finisaje inferioare, suprafata construita fiind  de 40 m.p. , anexe gospodaresti, respectiv o magazie din scandura, acoperita cu tabla si un garaj din caramida, acoperit cu placi din azbociment cat si terenul aferent acestor constructii cu suprafata de 342 m.p., avand vecinii: N- strada T, E - S M, S - PF si IA si V - DVM.
  -  teren cultivat cu vita - de -vie  cu suprafata de 2.000 m.p. situat in extravilanul municipiului TM, in tarlaua 102/II, parcela 49, cu vecinii : N - m.BI, E - drum, S - M.BI si V.- drum.
  -  teren arabil cu suprafata totala de 82.160 m.p. situat in extravilanul comunei SV, judetul T, avand zonele de amplasament solele si parcelele consemnate in titlurile de proprietate numarul 6900822 emis la data de 30 ianuarie 1995 si numarul 6900982 emis la data de 15 martie 1995.
Reclamanta a mentionat ca  solicitat o cota mai mare pentru ca si contributia ei la dobandirea acestor bunuri a fost mai mare, obtinand  venituri din salariu pana in anul 2004 cand a plecat din tara si a locuit si muncit in Spania pana in primavara anului 2011, perioada in care a realizat venituri foarte mari si cu care a renovat in totalitate exteriorul casei de locuit. Ea s-a ocupat exclusiv de menajul familiei si treburile gospodaresti, dar si de cresterea si educarea celor doi copii ai lor care in prezent sunt majori. Din anul 2009 a obtinut decizia de pensionare iar din anul 1993 - 1994 paratul, fiind dat afara din serviciu datorita consumului excesiv de alcool, acesta nu a mai realizat venituri pana in urma cu circa 8-9 ani cand a fost pensionat.
Tot in justificarea cotei  a mai sustinut ca paratul a cheltuit sume importante de bani pentru a-si satisface viciul betiei.
In dovedirea actiunii, reclamanta a depus la dosar inscrisuri in copii xerox.
La data de 21 decembrie 2011, paratul a depus intampinare.
In dovedirea cererii formulate, paratul a depus la dosar ,in copie, carnetul de munca, un cupon de pensie si decizia de pensionare nr.135784/5.02.1999.
Au fost audiati martori.
Coroborand sustinerile partilor cu actele depuse la dosar si depozitiile martorilor audiati in cauza,  instanta a retinut prin incheierea din 08 februarie 2012, pronuntata conform art.673 ind.5 si 6 C.pr.civ., ca toate bunurile imobile descrise in actiune, necontestate de parat, au fost dobandite dupa incheierea casatoriei, respectiv in anul 1983 casa de locuit, in anul 2003 suprafata de 2000 mp si in anul 2001 terenul in suprafata de 82.160 mp.
In perioada dobandirii acestor imobile ambele parti realizau venituri fiind incadrate in munca ca salariati, pana in anul 1994, paratul care din 1999 a devenit pensionar cu o pensie de 640.253 lei  vechi, iar reclamanta pana in anul 2004 cand a plecat la munca  in Spania .  Drepturile obtinute din pensie in suma de 634 lei stabilite prin decizia din 13.04.2009 i-au fost economisite in tara de catre sotul parat care ii incasa pensia pe baza de procura.
Din anul 2004 pana in anul 2011  paratul care a ramas in casa de locuit s-a intretinut din pensie, din veniturile obtinute de pe terenul agricol si nu a realizat nici un fel de imbunatatiri la imobilul casa de locuit.
Instanta a mai retinut ca sporul de valoare adus numai din economiile realizate de catre reclamanta in perioada in care partile practic au fost despartite in fapt justifica o cota mai mare cu 10 % pentru reclamanta, cota care s-a retinut pentru universalitatea bunurilor comune realizate de cei doi soti in timpul casatoriei.
S-a numit pentru evaluare si lotizate  expertul SE -specializare constructii, cu un onorariu de 900 lei si pentru teren - extravilan si aferent constructiilor -expertul BC cu un onorariu de 800 lei, onorarii ce au fost  avansate de catre reclamanta.
Prin sentinta civila nr. 695 din 25 aprilie 2012 Judecatoria TM a admis in parte actiunea civila pentru partaj bunuri comune si a atribuit partilor bunurile imobile - casa de locuit si teren aferent,  in varianta  1 a raportului de expertiza tehnica judiciara intocmit de expertul SE.
A obligat pe parat sa plateasca reclamantei suma de 1729 lei reprezentand 40% din cheltuielile de judecata, ramase dupa compensare.
Instanta, avand in vedere motivele expuse de catre instanta in incheierea din 08 februarie 2012 , sustinerile  partilor si cele doua rapoarte de expertiza intocmite in cauza, in temeiul art.358 din Noul Cod civil  a admis actiunea si a atribuit partilor bunurile dobandite in timpul casatoriei.
In ce priveste casa de locuit si terenul aferent, imobile in valoare de 61.069 lei, instanta a avut in vedere raportul de expertiza potrivit caruia, imobilul nu este comod partajabil, iar prin variantele de atribuire in natura propuse de catre expert la solicitarea paratului nu se asigura o exploatare normala, functionala a partilor din imobil ce ar putea fi atribuite fiecarei parti.
S-a mai retinut ca ar fi imposibil ca partile aflate intr-o stare conflictuala sa poata folosi in indiviziune, de exemplu baia, cat si celelalte utilitati indispensabile folosintei unui imobil.
Pentru aceste considerente si avand in vedere contributia mai mare a reclamantei la masa bunurilor de impartit, imbunatatirile efectuate la imobil numai cu contributia sa, suprafata foarte mica a terenului aferent, si disp.art.673 ind.9 C.pr.civ. instanta a atribuit reclamantei intreg imobilul casa de locuit si terenul aferent in suprafata de 342 mp - din acte - si 394 mp rezultati din masuratori, si anexele gospodaresti, imobile in valoare de 61.069 lei, atribuirea s-a efectuat cu ocazia solutionarii cauzei pe fond, avandu-se in vedere ca paratul nu a fost de acord cu acordarea unui termen pentru plata sultei.
   S-a atribuit partilor terenul agricol extravilan in varianta  nr.3 propusa de catre expertul BC in noul raport de expertiza tehnica judiciara, loturile fiind din punct de vedere valoric egale cu cotele partilor.
La stabilirea acestei variante expertul a tinut cont si de posesia actuala a terenului extravilan, cat si de instrainarile efectuate prin acte sub semnatura privata de catre parat.
Solicitarea paratului ca la acest teren sa se retina o cota egala sotilor a fost  primita,  intrucat cota partilor de universalitatea de bunuri este de 60% pentru reclamanta si 40% pentru parat, iar terenul extravilan a fost dobandit de catre parti prin contracte de vanzare - cumparare.
In conformitate cu disp.art.274 C. proc.civ. instanta a obligat pe parat sa plateasca reclamantei suma de 1729 lei reprezentand 40% din cheltuielile de judecata, ramase dupa compensare.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs paratul, care a formulat critici pentru nelegalitate si netemeinice, pentru urmatoarele motive:
1. Hotararea instantei de fond este data cu aplicarea gresita a legii.
In dezvoltarea acestui motiv de recurs, recurentul a aratat ca in mod gresit s-a retinut o cota mai mare pentru reclamanta, desi aceasta nu a avut niciodata un salariu mai mare decat el, pensia sa este mai mare decat a reclamantei, din anul 1994 el a renuntat la serviciu pentru a munci pamantul in suprafata de 10 ha, la solicitarea tatalui sau, teren  pe care l-a lucrat cu persoane particulare pe care le platea, obtinea productii mari pe care le vindea, iar banii obtinuti ii aducea  familiei.
A mai mentionat ca din anul 2004 pana in anul 2011 reclamanta a lucrat in Spania, perioada in care el a intretinut casa si copiii si nu a cunoscut ce venituri obtinea reclamanta.
Sub acelasi aspect, recurentul a mai mentionat ca reclamanta a efectuat imbunatatiri la imobilul proprietatea lor, desi acestea nu se justificau, iar contravaloarea lor nu putea justifica acordarea unei cote de contributie mai mare, in conditiile in care, el a intretinut casa pentru a nu se degrada in perioada in care intimata a fost plecata in Spania.
2. Instanta de fond a incalcat principiul egalitatii partilor in fata legii, intrucat a atribuit reclamantei  in intregime imobilul casa de locuit si o cota mai mare din terenul extravilan care le-a fost vandut de mama lui, cu rezerva dreptului de uzufruct viager.
Recurentul a solicitat admiterea recursului, modificarea hotararii atacate, in sensul stabilirii unei cote egale de contributie la dobandirea bunurilor comune si atribuirea cotei sale in natura, in varianta 6 lotul nr. 1.
In drept, au fost invocate dispozitiile art. 299, 304 pct.9 si 312 alin.3 C. proc.civ.
Verificand legalitatea sentintei atacate, in raport de criticile formulate, Tribunalul, va respinge ca nefondat recursul declarat, pentru considerentele care vor succede.
In ce priveste primul motiv de recurs, prin care recurentul critica hotararea instantei de fond, in ce priveste stabilirea unei cote de contributie la dobandirea bunurilor comune de 60% pentru reclamanta si de 40% pentru parat, se apreciaza ca este neintemeiat.
Din declaratiile martorilor audiati, reiese  ca in vara anului 2011 reclamanta,  folosind economiile realizate in perioada anilor cat a muncit in Spania, a renovat casa de locuit de pe strada T in sensul ca a placat tot exteriorul cu polistiren, a aplicat  vopsea decorativa pe tot exteriorul casei,  la bucatarie a dat cu glet si vopsea lavabila pe peretii interiori, a montat faianta pe cativa metri din bucatarie  iar la holul de la intrare a dat cu glet si lavabila, a inlocuit toate usile si geamurile cu  termopan, manopera si materialele  fiind in valoare de circa 6000 de euro.
De asemenea, din inscrisurile depuse la dosar, rezulta ca, in perioada dobandirii imobilelor care fac parte din masa partajabila, ambele parti realizau venituri fiind incadrate in munca ca salariati, pana in anul 1994, paratul care din 1999 s-a pensionat, cu o pensie  de 640.253 lei  vechi, iar reclamanta pana in anul 2004 cand a plecat la munca  in Spania .  Drepturile obtinute din pensie in suma de 634 lei stabilite prin decizia din 13.04.2009 i-au fost economisite in tara de catre sotul parat care ii incasa pensia pe baza de procura.
Tot din  probele administrate a mai reiesit ca in perioada 2004-2011 in care reclamanta a fost plecata la munca in Spania,  paratul care a ramas in casa de locuit s-a intretinut din pensie, din veniturile obtinute de pe terenul agricol si nu a realizat nici un fel de imbunatatiri la imobilul casa de locuit.
In raport de cele expuse, se apreciaza ca, in mod corect a fost stabilita in favoarea reclamantei o cota de contributie cu 10% mai mare, avand in vedere sporul de valoare adus imobilului in litigiu ca urmare a imbunatatirilor efectuate de aceasta imobilului in litigiu.
Sustinerile  recurentului potrivit carora imbunatatirile efectuate de reclamanta nu au fost justificate, nu pot fi retinuta intrucat nu au fost dovedite.
In ce priveste criticile formulate in cadrul motivului doi de recurs, prin care s-a sustinut ca instanta de fond a incalcat principiul egalitatii partilor in fata legii, intrucat a atribuit reclamantei in intregime imobilul casa de locuit si o cota mai mare din terenul extravilan care le-a fost vandut de mama lui, cu rezerva dreptului de uzufruct viager, se constata ca sunt nefondate.
Art. 673 ind. 9 C. proc. civ. prevede ca la formarea si atribuirea loturilor, instanta va tine seama printre altele , de marimea cotei parti ce se cuvine fiecareia si de faptul ca unii dintre coproprietari inainte de a cere imparteala, au facut imbunatatiri.
In cauza, din probele administrate la instanta de fond, a rezultat ca intimata reclamanta a efectuat imbunatatiri la imobilul casa de locuit atribuit acesteia si de marimea cotei parti stabilita in favoarea acesteia, care a fost de 60%.
Instanta de fond, in mod corect a mai retinut la atribuirea casei de locuit si terenului aferent reclamantei, ca potrivit raportului de expertiza intocmit de expertul Bucata Costel,  imobilul nu este comod partajabil, iar prin variantele de atribuire in natura propuse de catre expert la solicitarea paratului nu se asigura o exploatare normala, functionala a partilor din imobil ce ar putea fi atribuite fiecarei parti si ca ar fi imposibil ca partile aflate intr-o stare conflictuala sa poata folosi in indiviziune, de exemplu baia, cat si celelalte utilitati indispensabile folosintei unui imobil.
Prin urmare, nu se poate retine ca utilizand la atribuire, criterii prevazute de lege si atribuind imobilul casa de locuit reclamantei, cu obligarea acesteia de a plati sulta catre recurentul parat, a fost incalcat principiul egalitatii in fata legii.
Nici critica potrivit careia, intimatei reclamante i s-a atribuit reclamantei o cota mai mare din terenul extravilan, desi acesta  le-a fost vandut de mama lui, cu rezerva dreptului de uzufruct viager, se constata ca este nefondata.
Instanta de fond a stabilit cota de contributie a partilor cu respectarea dispozitiilor legale, pe ansamblul masei partajabile si nu pentru fiecare bun in parte.
Faptul ca terenul extravilan a fost dobandit de soti prin vanzare-cumparare de la mama recurentului, nu justifica stabilirea unei cote superioare in favoarea acestuia,  chiar daca s-a instituit un drept de uzufruct viager in favoarea vanzatoarei, dreptul stabilit continuand sa-si produca efectele si dupa partaj, astfel ca in raport cu art. 312 alin. 1 Cod procedura civila, recursul a fost respins, ca nefondat.