Fond Funciar
(Decizie nr. 717 din data de 04.05.2010 pronuntata de Tribunalul Suceava)Prin hotararile nr.161 din 02.02.2007, 163/02.2007, 313/01.03.2007, 314/01.03.2007, 315/01.03.2007, s-au respins cererile pentru reconstituirea dreptului de proprietate formulate de U. G. dupa U. V. (V.), U. T. dupa U. V.. a V., U. G. dupa U. V., P. I., C. V., C. P., C. V., V. M., M. R., M. V. si V. D. dupa U.V. a V., U. T. dupa U. V. (V.) pentru diverse suprafete de padure, toate pe raza Ocolului Silvic Breaza - Comisia de Fond Funciar Moldova Sulita.
Impotriva hotararilor sus-mentionate s-au formulat plangeri potrivit legislatiei fondului funciar de catre petenti, toate conexate in dosarul 3595/206/2008, ( fost nr. 874/206/2007).
S-a solicitat de catre petenti anularea hotararilor Comisiilor Judetene Suceava, in contradictoriu cu emitenta hotarare, cu Directia Silvica Suceava si Comisia Comunala de Fond Funciar Moldova-Sulita si reconstituirea dreptului de proprietate pentru 8,99 ha padure la "Vleju" si 20 ha padure la "Glodu", dupa U. V., conform solicitarii lui U. G.; 80 ha padure dupa U. V. conform solicitarii lui U. T., 42 ha padure la "Paraul Glodului" si "Paraul Velecia" dupa U. V., conform solicitarii lui U. G., 67 ha padure dupa U. V., conform solicitarii petentilor P. I., C. V., V. M., M. R., M. V. si 28 ha padure dupa U. V. (V.) conform solicitarii lui U. T..
Prin sentinta civila nr. 938/26 mai 2008 a Judecatoriei C-lung.Mold. s-au admis in parte plangerile formulate de petentii sus-mentionati, s-au desfiintat hotararile comisiilor judetene aratate si s-a reconstituit petentilor dreptul de proprietate pentru 27 ha padure ca mostenitori dupa U.V. a V. si U. V. (V.).
Prin decizia civila nr. 2506 din 20.11.2008 a Tribunalului Suceava, s-au admis recursurile declarate de U. G., P. I., V. M., C. V., M. V., M. R., U. L.S. si Comisia Judeteana de Fond Funciar Suceava, fiind casata sentinta civila nr. 938/2008, cauza fiind trimisa spre rejudecare la instanta de fond cu indicatia efectuarii unei expertize topo cadastrale care sa identifice terenurile pretinse, amplasamentul si intinderea, sa se stabileasca amplasamentul celor 20 ha padure la Bobeica, suprafetele la care sunt indreptatiti petentii dupa autorii lor.
Cauza a fost reinregistrata la Judecatoria C-lung. Mold., in actualul dosar nr. 3595/206/2008 la 16.12.2008.
Prin sentinta civila nr. 1755 din data de 24 noiembrie 2009, Judecatoria Cimpulung Moldovenesc a admis plangerile formulate de petentii U.G., U. L. S. (mostenitor dupa U. T.), P. I., V. M., C.V., M. V., M.R., parati fiind Comisia comunala de fond funciar Moldova Sulita, Comisia judeteana Suceava si Directia Silvica Suceava, in dosarul cu nr. de mai sus si dosarele conexate, a anulat hotararile nr.161/2.02.2007, 163/2.02.2007, 313/1.03.2007, 314/1.03.2007si 315/1.03.2007a Com. Jud. de fond funciar Suceava si a reconstituit petentilor sus-mentionati ca mostenitori dupa autorii U.V. a V. si U. V. (V.), dreptul de proprietate pentru suprafata totala de 46,03 ha padure, la locurile numite "Bobeica, Paraul Velecia si Paraul Glodu", comuna Moldova Sulita - Ocolul Silvic Breaza.
Pentru a hotari astfel, prima instanta a retinut ca petentii din dosarele conexate in prezenta cauza sunt mostenitori dupa def. U. v. si U. V.(V.) in calitate de fii si nepoti de fii.
Desi intre ei au existat litigii anterioare prin care si-au contestat unii altora vocatia succesorala calitatea de mostenitori dupa autorii comuni, in speta, nu au avut relevanta hotararile privind constatarea calitatii de mostenitor si a vocatiei succesorale anterioare anului 199, intrucat legislatia de fond funciar aparuta in 1991 si anii ulteriori, a repus in termenul de acceptare a succesiunii pe toti mostenitorii, in ce priveste imobilele preluate la stat, respectiv, terenuri agricole si paduri, astfel incat toti erau indreptatiti sa formuleze cereri de reconstituire a drepturilor de proprietate si sa-si valorifice drepturile pretinse, cu conditia respectarii termenelor si cerintelor din legislatia fondului funciar, astfel incat toti petentii din dosarele conexate in prezenta cauza au calitate procesuala activa si vocatie succesorala atata timp cat au formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate conform legislatiei speciale de fond funciar.
Conform relatiilor de la Primaria Moldova Sulita, (fila 197) a rezultat ca pana in prezent s-au reconstituit deja dupa U. V. pe de o parte si U. V. pe de alta parte, dreptul de proprietate pentru 15,97 ha padure.
Exista la dosar - la filele 54 in dosarul 893/206/2007, f. 70 in dosarul nr. 874/206/2007, extrase de carte funciara, declaratiile martorilor, alte documente, inclusiv expertiza topo efectuata in cauza - dovezi cu privire la faptul ca de la familia U. V. si V., s-au preluat in total 62 ha padure, din care 20 ha la locul numit Bobeica, 35 ha la Paraul Glodului si 7 ha la Paraul Velecica.
Expertul topo a identificat parte din terenul din litigiu constatand ca o parte din el este liber, o parte din el este ocupat, ca in teren situatia este oarecum diferita de sustinerile partilor, dar partea libera poate fi retrocedata in natura, iar pentru terenul ocupat petentii pot opta si pot beneficia de alte forme legale pentru realizarea drepturilor pe care legislatia fondului funciar le recunosc (fie predarea terenului pe alt amplasament, fie despagubiri in modalitatile legale).
Conform expertizei, suprafata de 47,57 ha identificata de expert ca fiind libera, poate include suprafata aritmetica de 46,03 ha la care au dreptul partile din totalul de 62 ha preluat la stat dupa scaderea a 15,97 ha deja reconstituite (predate probabil pe alte amplasamente decat cele vechi).
In consecinta, ramane la latitudinea Comisiei Locale de fond funciar sa stabileasca amplasamentul celor 46,03 ha padure pentru care se va reconstitui in bloc petentilor dreptul de proprietate ca mostenitori dupa U. V. a V. si U. V. (V.) pe raza Ocolului Silvic Breaza, comuna Moldova-Sulita, avand in vedere ca asa cum s-a aratat mai sus si cum se identifica in expertiza exista 3 amplasamente sunt numele Bobeica, paraul Velecica si paraul Glodu.
Impotriva sentintei au declarat recurs reclamantul U. G. si paratele Comisia Comunala de fond funciar Moldova Sulita si Directia Silvica Suceava.
Reclamantul, prin recursul sau, a solicitat in baza disp. art. 312 a1.3 Cod procedura civila, raportat la disp. art. 304 pct. 7 si pct. 9 si art. 304 ind. 1 Cod procedura civila, in principal, admiterea recursului si modificarea partiala a solutiei de fond, in sensul reconstituirii dreptului de proprietate numai in favoarea petentului-recurent asupra suprafetei de 21,67 ha teren cu vegetatie forestiera, in calitate de mostenitor dupa autoarea deposedata -U. V. sau V., iar pentru toti petentii (asa cum de altfel s-a dispus prin solutia atacata), asupra suprafetei de 27.90ha teren cu vegetatie forestiera, in calitate de mostenitori dupa autorul deposedat - U. V. a V. (practic modificarea, atat a intinderii dreptului de proprietate reconstituit, de la 46.03ha padure la 49.57 ha cumulativ pentru ambii autori deposedati),dar si a componentei petentilor, pe autori deposedati, (cum este legal a se proceda, potrivit spetei, conform cererilor de reconstituire formulate), urmand a obliga petentii-intimati, persoane fizice, la plata cheltuielilor de judecata, atat de la fond (unde instanta a omis sa le acorde, astfel ca si acest aspect se include ca si motiv de modificare a sentintei), dar si din recurs; in subsidiar, in situatia in care se va aprecia ca in cauza este necesar probatoriu suplimentar cu privire la existenta cererilor de reconstituire, care indica componenta petentilor care vin la reconstituire, dupa fiecare autor in parte, cu privire la suprafata detinuta de fiecare autor deposedat sau reconstituirile anterioare, care determina deduceri din suprafata detinuta de catre autori, in baza disp. art. 312 al. 3 Cod procedura civila, sa se procedeze la casarea sentintei aratate si la trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiasi instante de fond (dar in ceea ce-l priveste, considera ca in cauza este suficient probatoriu care permite si impune modificarea partiala a sentintei, pentru ca dispozitiile privind anularea hotararilor Comisiei Judetene Suceava, se impun a fi mentinute).
In motivare a aratat ca se impune a se stabili in cauza, ce reconstituiri sunt solicitate, respectiv, dupa ce autori deposedati si care sunt suprafetele detinute de catre acestia, urmand ca mai apoi sa se rezolve problema petentilor care vin dupa fiecare autor in parte, deducerea suprafetelor deja reconstituite anterior, ca in final sa se stabileasca intinderea dreptului de proprietate care se impune a se stabili pentru petenti in cauza.
In speta de fata, in mod cert, este vorba despre doi autori deposedati U.V. sau V. si sotul acesteia - U. V. a V. si tot in mod cert, asa cum rezulta din situatia de tabula, depozitiile martorilor, cat si din continutul expertizei topometrice efectuata de catre expert Titi Petre, acestia au avut proprietati proprii si nu codevalmase, ceea ce impune a se face o diferentiere intre suprafata de padure detinuta de catre unul sau de catre celalalt, ori, in dispozitivul sentintei, nu se face aceasta diferentiere, toti petentii venind la reconstituire, dupa ambii autori, pentru o suprafata cumulata - fapt posibil, insa numai in situatia in care, toti petentii, au formulate cereri de reconstituire, dupa ambii autori, iar vocatia lor succesorala, le permite acest lucru.
In cauza insa, retinand numai continutul adreselor emise de catre Comisia comunala de fond funciar Moldova Sulita, nr. 212/15 decembrie 2008 (fila f. 17, dosar de fond la rejudecare) si nr. 552/26 februarie 2009 (fila f. 58, dosar de fond la rejudecare), rezulta care este situatia cererilor de reconstituire formulate, anume, dupa U.V., a formulat cerere de reconstituire, doar petentul si urmasa lui U. V. - G., decedat in anul 1974, dar care nu este petenta in cauza sau intervenienta (in prima adresa, se mentioneaza expres despre U. T. ca nu are depusa o asemenea cerere, iar in ce ¬de-a doua se mentioneaza expres ca mostenitorii lui C. E., in speta - P. I. V. M., C. V., M. V. si M. R. nu au formulat cereri de reconstituire dupa autoarea in cauza, in timp ce dupa U. V. a V., toti petenti au formulat cereri de reconstituire, intr-adevar, fapt pe care il confirma petentul si personal.
In situatia data, sigur ca, nu se poate reconstitui si celorlalti petenti, afara de petentul U. V. G., dreptul de proprietate dupa U. V., pentru ca nu au fomulat asemenea cereri de reconstituire, ori nu sunt parti in cauza si sigur ca acest fapt impune si diferentierea pe suprafete, intre autorii deposedati.
Deci, dupa U. V., doar petentul U. V. G. este mostenitor, iar dupa U. V. a V., toti petentii (in care se include si petentul sus-mentionat).
O alta nelegalitate se refera la intinderea dreptului de proprietate ce insa se impune a fi reconstituit, defalcat pe autori deposedati (si nu cumulat, privind pe ambii autori deposedati) datorita faptului ca proprietatile fusesera proprii si nu codevalmase, problematica care impune a se lua in discutie si reconstituirile anterioare, care trebuie deduse.
Sustine petentul ca si in situatia cumulului efectuat de catre instanta, pentru ambii autori deposedati, fata de continutul probatoriului administrat in cauza, la care s-a mai referit deja in cele aratate, suprafata reconstituita de catre instanta, este inferioara celei reale, ce se impune a fi reconstituita in mod legal.
Instanta de fond, a ajuns la concluzia, de altfel corecta (si pe care petentul nu o contesta), ca suprafata cumulata a celor doi autori, ar fost de aproximativ 62 ha pe padure, insa a dedus ca fiind deja reconstituita, o suprafata de 15,97 ha, in mod eronat, fara a avea la baza vreun probatoriu care sa indice acest lucru sau sa motiveze de unde a rezultat aceasta suprafata, ajungand astfel la rezultatul de 46,03 ha. Daca se lectureaza cu atentie intreg dosarul, insa cu predilectie lucrarea de expertiza, nu se poate deduce din celte 62 de ha decat suprafata de 9,97 ha, anume 2,97ha, reconstituita petentului, in baza Legii nr. 1/2000, dupa U. V., din trupul Glodu II si 7 ha reconstituite personal def. U. V. (1 ha - Lg. nr. 18/91 si 6 ha - Lg. nr. 1/2000). Rezulta astfel, o diferenta de 52,03 ha si nu de 46,03 ha, cum a retinut instanta de fond.
Revenind la constatarile expertului topometru, ceea ce este de retinut in cauza, este ca autoarea - U. V. a detinut o suprafata de 24,64ha, anume 2,97ha in trupul Piriul Glodu II ce ii fusese deja reconstituita petentului si 21,67 ha in trupul Piriul Glodul 1¬suprafata libera ce poate fi reconstituita).
In consecinta, petentul este indreptatit la reconstituire dupa U.V., pentru suprafata de 21,67 ha padure pe vechiul amplasament, care este liber.
Cat priveste pe autorul U. V. a V., acesta a detinut, suprafata de 27,90 ha, anume 15ha din trupul Piriul Glodu II (din care 13 ha sunt libere) si 12,90 ha din trupul Bobeica (aceasta din urma, fiind libera, apaa de reconstituire, in intregime).
Deci, toti petentii, sunt indreptatiti la reconstituire dupa U. V. a V., pentru suprafata de 27,90 ha padure, din care libera este doar suprafata de 25,90 ha, pentru rest, impunandu-se reconstituirea sub forma despagubirilor.
Petentul revine iarasi cu un calcul de verificare si arata ca cele 21,67 ha padure, apte de reconstituit dupa U. V., adunate cu cele 27,90 ha padure, apte de reconstituit dupa U. V. a V., adunate cu cele 9,97 ha padure, deja reconstituite, dau suma de 59,54 ha, astfel ca sunt respectate atat suprafetele totale, cumulate ale celor doi autori, care s-ar ridica la 62 ha (suma rezultata fiind chiar inferioara), se dovedeste ca exista doar deducerile de 9,97 ha, privind suprafetele deja reconstituite, care nu pot fi in cuantum de 15,97 ha, asa cum eronat a retinut instanta de fond.
Daca instantei de fond i-a rezultat o suprafata de reconstituit, pentru ambii autori de 46,03 ha, atunci din calculul de mai sus, care este corect, rezulta o suprafata cumulata de 49,57 ha, ceea ce dovedeste ca solutia de fond este gresita.
Petentul a mai aratat ca in mod gresit instanta a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru toti petentii din dosar, dupa ambii autori, U. V. si U. V. (V.), autori care au avut fiecare, separat, suprafete proprii de teren padure, dovedite cu acte de proprietate si identificate prin expertiza.
Repunerea in termenul de acceptare si reconstituirea dreptului de proprietate, conform Legii fondului funciar, se face numai la cerere, cerere care trebuie formulata cu respectarea termenelor de depunere si apoi de contestare. Cererea este personala, in baza ei opereaza si repunerea in termenul de acceptare a succesiunii - acceptare care este tot personala - si nu se poate prezuma ca, daca este facuta de un mostenitor, poate profita tuturor mostenitorilor,
In cazul de fata, singurul care a formulat cerere de reconstituire dupa autoarea U. V. (V.) este petentul U.G..
De altfel, petentii P. I., V. M., C.V. ,M. V. si M. R., nici nu au solicitat (in dosarul comisiei comunale si in plangerea impotriva Hotararii comisiei judetene) reconstituirea dreptului de proprietate dupa autoarea U.V. (V.), ci doar dupa autorul U. V., astfel ca instanta le-a dat ceea ce nu au cerut.
U. T. - actiune continuata de urmasul U. L. S. ¬a sustinut ca a formulat si el cerere de reconstituire dupa autoarea U. V. (V.), dar aceasta sustinere a lui este contrazisa de relatiile sosite de la Comisia comunala, respectiv:
- la fila 18 dosar - "nu exista inregistrata cerere formulata de numitul U. T. ... dupa autoarea U. V. (V.)";
- la fila 58 dosar - "dupa autoarea U. V. (V.) au depus cerere de reconstituire ... urmatorii mostenitori, U. G. si B. V. (persoana care nu a mai continuat procedura) iar,
- la fila 87 dosar, comisia comunica ca, la cererea de reconstituire dupa autoarea U. V. (V.) s-au formulat, in termen, doua contestatii, ambele de catre petentul U. G..
Considera petentul ca, atata timp cat, U. T., P. I., V. M., C. V.,M. V. si M. R., nu au formulat cerere de reconstituire - neavand cerere nu puteau formula nici contestatie - dupa autoarea U. V. (Vasilca), in mod gresit instanta a dispus reconstituirea si pentru ei - persoane care nu au cerut¬ dupa autoarea U.V. (V.).
Acesti petenti, au formulat cerere si sunt indreptatiti la reconstituire doar dupa autorul U. V.e. Astfel, instanta a acordat ceea ce nu s-a cerut.
Instanta a omis a se pronunta asupra terenului in suprafata de 8,99 ha la trupul "Vleju", care a apartinut autoarei U. V. (V.), teren pentru care petentul a depus acte de proprietate, plan de situatie privind amplasamentul, a dovedit si cu proba cu martori si pentru care a solicitat reconstituirea fara amplasament. Acest teren nu a facut obiectul expertizei, intrucat era deja identificat si dovedit si probabil acesta este si motivul pentru care instanta a omis a se pronunta, ea avand in vedere doar terenul din expertiza.
Instanta nu s-a pronuntat nici asupra cheltuielilor de judecata solicitate, cu toate ca ceilalti petenti au aratat ca sunt de acord sa participe si ei la cheltuielile de judecata ocazionate cu prezentul dosar (contravaloarea expertizei).
Reclamantul a depus la dosar o serie de inscrisuri.
Directia Silvica Suceava, prin recursul formulat a solicitat admiterea acestuia si casarea sentintei civile nr. 1755/24.11.2009 si trimiterea cauzei spre
rejudecare aceleiasi instante, pentru urmatoarele motive:
In fapt, de catre petenti au fost formulate plangeri la Legea nr. 247/2005 impotriva Hotararilor nr. 161/02.02.2007, 163/02.02.2007, 313/01.03.2007, 314/01.03.2007 si 315/01.03.2007 ale Comisiei Judetene pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate privata Asupra terenurilor Suceava.
Prin actiunea formulata, petentii au precizat ca solicita reconstituirea dreptului de proprietate pentru diferite suprafete de teren cu vegetatie forestiera dupa U.V. si U. V..
Este evident insa ca, in judecarea cauzei, instanta a depasit atributiile puterii judecatoresti, motiv de nelegalitate a hotararii ce se circumscrie art. 304 punct 4 Cod Procedura civila procedand la o evidenta si nepermisa imixtiune in atributiile puterii executive, respectiv in cele conferite prin lege Comisiei Judetene Pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privata Asupra Terenurilor Suceava.
Astfel, in timp ce majoritate instantelor din tara in exercitarea controlului judecatoresc asupra hotararilor comisiei judetene de fond funciar apreciate ca nelegale se rezuma la a desfiinta in tot sau in parte hotararea in cauza si la obligarea aceleiasi comisii de a reconstitui dreptul de proprietate in limita legala, eventual la a valida tot comisia un amplasament, instanta de fond a reconstituit ea insasi dreptul de proprietate, desi din litera si spiritul legilor fondului funciar aceasta competenta revine exclusiv comisie judetene si nu este admisibila substituirea instantei in atributiile acesteia.
Practic, prin reconstituirea nemijlocita a dreptului de proprietate, instanta judecatoreasca a savarsit acte care intra in atributiile unui organ ce apartine altei autoritati constituite de stat, deci suntem in prezenta unui conflict de atributii intre instanta si comisia judeteana, incalcandu-se de catre Judecatoria Campulung Moldovenesc principiul separatiei puterilor in stat.
Apreciaza parata ca, in mod legal procedeaza acele instante care prin dispozitivul sentintei obliga parata comisia judeteana sa reconstituie petentului dreptul de proprietate, atunci cand in exercitarea controlului judecatoresc desfiinteaza in totalitate sau partial hotararea de validare sau invalidare si nicidecum sa procedeze la reconstituire in mod nemijlocit.
Prin desconsiderarea limitelor la care trebuie sa se restranga puterea judecatoreasca, se ajunge la pronuntarea de solutii din cele mai nastrusnice cum este si sentinta criticata, prin dispozitivul careia, se reconstituie petentului un drept de proprietate pentru o suprafata de teren cu vegetatie forestiera fara a se preciza amplasamentul acesteia in amenajamentul silvic, desi prin expertiza efectuata in cauza s-a identificat amplasamentul liber al autorilor petentilor, desi legiuitorul prin prevederile imperative ale art. 24 alin. 1 din Legea nr. 1/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, a statuat ca reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere se face pe vechile amplasamente.
Daca la aceasta reconstituire era obligata, in virtutea obligatiilor prevazute de lege, Comisia Judetean Pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privata Asupra Terenurilor Suceava, aceasta ar fi procedat prin specialistii ce o compun fie la stabilirea vechiului amplasament, fie la reconstituirea in temeiul alin. 2 si 5 al aceluiasi articol intr-un perimetru ce face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate privata daca vechiul amplasament era atribuit vechilor proprietari cu respectarea Legii nr. 18/1991, fie propunea acordarea de despagubiri.
De asemenea, in luarea deciziei sale, instanta de fond a admis si proba cu martori. Conform prevederilor art. 6 alin 13 din Legea nr. 1/2000, cu modificarile si completarile ulterioare "in situatia in care nu mai exista inscrisuri doveditoare, proba cu martori este suficienta in reconstituirea dreptului de proprietate cand acestea se face pe vechile amplasamente si cand martorii ce le recunosc sunt proprietarii vecini sau mostenitorii lor, pe toate laturile terenului pentru care s-a cerut reconstituirea".
Conform acestor prevederi, proba cu martori este admisa numai in cazul in care nu mai exista inscrisuri doveditoare, ori in cazul de fata exista inscrisuri doveditoare. De asemenea, conform acelorasi prevederi, martorii trebuie sa fie proprietarii vecini pe toate laturile terenului pentru care s-a cerut reconstituirea. In cazul de fata declaratiile nu sunt de la totii vecinii terenului pentru care se solicita reconstituirea dreptului de proprietate, iar declaratiile acestora nu sunt insotite de acte de proprietate.
Deci, daca a inteles sa se substituie in atributiile comisiei judetene prin depasirea atributiilor puterii judecatoresti atunci instanta de fond in egala masura trebuia sa o faca prin aplicarea corecta si completa a legii, solutionand cauza integral si nu doar partial.
Parata reitereaza faptul ca, asemenea solutii genereaza litigii in cascada, duble reconstituiri cu afectarea fondului forestier proprietate publica a statului care nu a apartinut niciodata persoanelor fizice, imposibilitatea executarii hotararilor judecatoresti de catre comisiile comunale si detinatorii actuali ai terenurilor forestiere, etc.
In drept, si-a intemeiat recursul pe dispozitiile art. 304, punctele 4 si 9, si art. 304/1 Cod Procedura Civila.
Prin recursul sau, parata Comisia comunala de fond funciar Moldova-Sulita a solicitat admiterea acestuia si sa se corecteze dispozitivul sentintei civile nr. 1755/2009 a Judecatoriei Campulung Moldovenesc, in sensul ca, parcelele de la locul numit Bobeica si Paraul Velecea se afla pe raza comunei Izvoarele Sucevei si intra in competenta solutionarii de catre Comisia comunala Izvoarele Sucevei, iar pentru parcela de la locul numit Paraul Glodu sa se precizeze care este suprafata de padure reconstituita, pe parcele silvice, conform expertizei si pentru care din cei doi autori.
In motivare a aratat ca instanta de fond reconstituie mostenitorilor lui U. V. V. si U.V., dreptul de proprietate pentru suprafata totala de 46,03 ha padure, la locurile numite "Bobeica, Paraul Velecia si Paraul Glodu ", comuna Moldova-Sulita - Ocolul Silvic Breaza, insa suprafetele de 7 ha de la Paraul Velecia si 20 ha de la Bobeica (dupa cum Sunt Inscrise in Tabloul padurilor O.S.Breaza la nivelul anului 1949) se afla situate pe raza administrativ teritoriala a comunei Izvoarele Sucevei si nu a comunei Moldova - Sulita lucru care va duce la imposibilitatea solutionarii acestei sentinte judecatoresti, respectiv la punerea in posesie a acestor suprafete de padure, de catre Comisia comunala Moldova-Sulita.
De asemeni instanta de fond a omis sa precizeze care este suprafata libera pentru retrocedare la locul numit Paraul Glodu de pe raza comunei Moldova-Sulita, conform expertizei judecatoresti, avand in vedere ca mostenitorilor lui U. V. si U. V., pana in prezent li s-a reconstituit dreptul de proprietate, pentru teren cu vegetatie forestiera, pe acest amplasament, cu legile de fond funciar anterioare si a omis sa faca departajarea suprafetelor de padure pentru cei doi autori, conform expertizei.
Mai precizeaza parata ca, conform evidentelor comisiei locale, dupa autoarea U. V. au depus cereri de reconstituire pentru teren padure, conform Legii nr. 247/2005, mostenitorii U. G. si B. V., iar dupa autorul U. V., au depus cereri U. G.l, B. V., P. I., C. V., C.P., C. V., V. M., M. R., M.V., V. D. si U. T..
In drept au fost invocate prevederile art. 299 si urm. Cod procedura civila si Legea nr. 1/2000 modificata si completata cu Legea nr. 247/2005.
Reclamantul intimat U. L.-S. a formulat intampinare prin care a solicitat admiterea in parte recursul, sa modificati sentinta recurata in sensul reconstituirii dreptului de proprietate si pentru suprafata de 8,99 ha teren padu¬re, fara amplasament in trupul "Veju", precum si cu privire la plata cotei ce mi se cuvi¬ne din cheltuielile avansate de recurent pentru efectuarea expertizei.
In motivare a aratat ca in mod corect si legal instanta a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru toti petentii din dosar, dupa ambii autori U. V. si U. V. (V.) autori care au avut fiecare, separat, suprafete proprii de teren padure dovedite cu acte si identificate prin expertiza.
Recurentul U. G. nu este singurul mostenitor care a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate dupa autoarea U. V. (V.) pentru ca si def. U. T. al carui mostenitor este, a depus in termen legal cereri atat dupa def. U. V., cat si dupa def. U. V. (V.) motiv pentru care prin Hot. nr. 314/01.03.2007, i-a fost respinsa contes¬tatia dupa def. U. V. a V., iar prin Hot. nr. 315/01.03.2007, i-a fost res¬pinsa contestatia dupa def. U. V.(V.) motivul in ambele hotarari, fiind lipsa planului de situatie, proces verbal de vecinatati si dovada proprietatii, acte ca¬re au fost depuse de U. G..
Faptul ca la dosar, ulterior, prin relatiile sosite de la Com. Comunala de Fond Fun¬ciar Moldova Sulita, se mentioneaza la fila 18, ca "nu exista Inregistrata cerere formulata de numitul U. T. ... dupa autoarea U. V.(V.)" nu corespund cu realitatea, tocmai aceste relatii se contrazic cu faptul ca prin Hot. Com. Jud. Suceava nr. 315/01.03.2007 a fost respinsa contestatia formulata de U. T. din satul _, prin care a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafata de 28 ha teren cu vegetatie forestiera, situata pe raza O. S. Breaza, in calitate de mostenitor al mamei sale, U.V. (V.).
Aceste relatii au fost depuse la insistentele recurentului U. G., care a profitat de calitatea pe care o are, de consilier in cadrul Consiliului Local.
Arata intimatul ca isi insuseste recursul formulat de recurentul U. G. pentru suprafata solicitata de 8,99 ha teren padure, fara amplasament, in trupul "Veju", care a apartinut autoarei U. V. (V.) teren pentru care s-au depus acte de proprie¬tate, plan de situatie privind amplasamentul si au fost audiati martori.
In ceea ce priveste cheltuielile de judecata, asa cum a aratat si la judecata in fond, sunt de acord sa suport cota ce i se cuvine din cheltuielile avansate pentru efec¬tuarea expertizei.
Reclamantul intimat a depus la dosar hotararea nr. 315/2007 a Comisiei Judetene Suceava.
Parata Comisia Comunala de Fond Funciar Moldova Sulita, fata de recursul formulat de catre intimata Directia Silvica Suceava, a depus la dosar intampinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca fiind nefondat, pentru urmatoarele considerente:
In mod corect instanta de fond a desfiintat hotararea Comisiei Judetene Suceava si a procedat la reconstituire, fara a deplasa aceasta atributie Comisiei Judetene, iar in ceea ce priveste proba cu martori, aceasta a vizat martori vecini ai terenului in cauza, asa cum prevede legea, fiind vorba despre amplasament liber, apt de reconstituit.
Aceeasi parata a formulat raspuns la intampinarea intimatului U. L. S., prin care infirma toate sustinerile aratate in aceasta (mai putin partea din intampinare in care se achieseaza la recursul introdus de catre recurentul U.G.), astfel:
Este eronat a se arata ca numitul U. T. a formulat cerere de reconstituire dupa ambii defuncti, in conditiile in care in mod oficial, prin adresa nr. 212, pe care intimata Comisia de fond funciar Moldova Sulita a emis-o la data de 15 decembrie 2008, existenta in dosarul de fond la rejudecare, a indicat in mod expres ca acesta nu a introdus cerere dupa U. V..
Recurentul U. G., nu are calitatea de consilier in cadrul Consiliului Local al Comunei Moldova Sulita, fapt pe care intimata l-a confirmat si in mod oficial prin adresa nr. 1324/12 aprilie 2010, pe care a eliberat-o recurentului, la cererea sa expresa.
Este normal ca, fata de modul in care au fost formulate cererile de reconstituire, suprafata de teren ce a apartinut lui U. V. (V.), sa fie reconstituita numai celor care au introdus cereri dupa acest autor, in speta -recurentului U. G.. Apreciaza intimata ca si suprafata solicitata de catre acesta, este in conformitate cu suprafata detinuta de autoare.
Reclamantul U. G. a formulat intampinare fata de recursul declarat de Directia Silvica Suceava, prin care a solicitat respingerea acestuia, pentru motivele ce succed:
Prin recursul declarat impotriva sentintei civile nr. 1755 din 24.11.2009 a Judecatoriei Campulung Moldovenesc, parata Directia Silvica Suceava a cerut a fi admis recursul, a se casa sentinta civila recurata si a se trimite cauza spre rejudecare aceleasi instante.
In motivarea solutiei cerute, parata apreciaza ca instanta a depasit atributiile puterii judecatoresti procedand la o evidenta si nepermisa imixtiune in atributiile puterii executive conferite prin lege Comisiei Judetene pentru aplicarea Legii 18/1991.
In opinia paratei solutia este nelegala pentru ca desfiintand hotararea Comisiei Judetene instanta trebuia sa se rezume la a obliga Comisia Judeteana la reconstituirea dreptului de proprietate si nu avea dreptul a reconstitui acest drept, instanta la atat trebuia a se limita exercitand puterea judecatoreasca. In sprijinul acestei teze a fost invocata practica majoritatii instantelor din tara, precum si disp. art. 24 al. 1 din Legea nr. 1/2000 - reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere se face pe vechile amplasamente.
A mai fost criticata solutia si prin aceea ca instanta de fond nu trebuia sa admita proba cu martori, ca acesti martori trebuia sa fie vecini cu terenul in litigiu, etc.
Motivele invocate nu au un temei legal intrucat hotararile judecatoresti ce se pronunta in plangerile impotriva actelor administrative reconstituie dreptul de proprietate prin admiterea plangerilor:
1. Tribunalul Bistrita - dec. 11/R/21.ian.2009 comentata in "Fond funciar - Culegere de jurisprudenta" -Denisa Lvia Baldean s.a.pag.101-a admis in parte plangerea formulata de petenta ... in contradictoriu cu ... si in consecinta a dispus anularea Hotararii _ si reconstituirea ... deci nu obligarea la reconstituire.
2. C.A Craiova - dec.825/08.04.2005 comentata in "Jurisprudenta in materia fondului funciar" pag. 498 de Mona Pivniceru s.a - a dispus anularea Hotararii Comisiei Judetene nr. _si reconstituirea dreptului de proprietate.
In ipoteza admiterii plangerilor asa sunt solutionate si redactate hotararile, procedand altfel, abia atunci ar fi deschisa calea unui alt litigiu, recurenta facand o ferventa critica proceselor in cascada, imprejurare in care se contrazice.
Avand in vedere dispozitiile Legii nr. 18/1991 si nr. 1/2000, instantele au competenta de a examina legalitatea reconstituirii dreptului de proprietate si stabilirii amplasamentelor terenurilor ce se restituie.
Conform art. 2 alin. 2 din Legea nr. 1/2000, reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, daca acestea sunt libere. Din moment ce legile succesive privind fondul funciar dau in mod expres in competenta instantelor judecarea cererilor formulate de persoanele indreptatite, inseamna ca instantele sunt cele indreptatite sa examineze legalitatea reconstituirii dreptului de proprietate si sa stabileasca amplasamentul terenurilor ce se restituie. Ceea ce s-a si facut in speta de fata.
Intimatii P. I., V. M., C. V., M. V. si M. R. au depus la dosar note de concluzii prin care au aratat ca sentinta civila recurata este legala si temeinica, motiv pentru care au solicitat respingerea ca nefondate a tuturor recursurilor.
Examinand recursurile, ce se subsumeaza prev. art. 304 pct. 9 si art. 3041 Cod procedura civila, prin prisma actelor si lucrarilor dosarului, a considerentelor sentintei si a criticilor invocate, tribunalul retine urmatoarele:
Asa cum corect au semnalat recurentii U. G. si Comisia locala pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 Moldova Sulita, prima instanta a procedat gresit analizand global cererile de reconstituire a dreptului de proprietate formulate dupa cei doi def. U. V. (V.) si U. V. a V., in conditiile in care acestia au avut proprietati distincte, fapt necontestat de mostenitori si rezultat din extrasele funciare depuse la dosar si din informatiile furnizate de Directia Judeteana Suceava a Arhivelor Nationale (f. 11, 12, 61, 70, 231 dosar nr. 874/206/2007 al Judecatoriei Cimpulung Moldovenesc, f. 54 dosar nr. 893/206/2007 al aceleiasi judecatorii).
In ceea ce priveste intinderea dreptului de proprietate, de asemenea prima instanta a retinut gresit suprafata totala de 46,03 ha padure dupa ambii defuncti, in conditiile in care din actele si lucrarile dosarului reiese ca dupa def. U. V. (V.) se justifica reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafata de 21,67 ha padure situata pe raza com. Moldova Sulita,la locul "Paraul Glodu I"cu care aceasta a figurat inscrisa in CF 759 a com. cad. Fundu Moldovei, identica cu parte din p.c. 4335/1, iar dupa def. U. V. a V. se justifica reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafata totala de 27,90 ha padure situata pe raza aceleiasi comune, de care acesta a fost deposedat la nationalizare la locul "Bobeica" si "Glodul II".
Este adevarat ca anterior, la Legea nr. 18/1991 si Legea nr. 1/2000 dupa cei doi defuncti s-a obtinut reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafata totala de 14,97 ha (1 ha prin hotararea C. J. Sv. 282/1991, 1 ha prin hotararea C. J. Sv. 16105/1992, 9 ha prin hotararea C. J. Sv. 16/2005, toate dupa def. U. V., respectiv 2,97 ha prin hotararea C. J. Sv. 1549/2003 si 1 ha prin hotararea C. J. Sv. 1417/1993, ambele dupa def. U. V., asa cum rezulta din adresa nr. 2394/2 august 2007 emisa de Primaria com. Moldova Sulita - f. 197 dosar nr. 874/206/2007 al Judecatoriei Cimpulung Moldovenesc), insa din raportul de expertiza intocmit de catre exp. Titi Petrea pe baza extraselor de carte funciara rezulta ca si suprafetele mai sus-mentionate au reprezentat proprietatea tabulara a celor doi defuncti, fiind libere in prezent.
Astfel, in ceea ce priveste suprafata de 21,67 ha padure, identica cu parte din p.c. 4335/1 din CF 759 a com. cad. Fundu Moldovei, proprietatea tabulara a def. U. V., a concluzionat expertul ca se afla in U.P. I, ca se identifica cu parcelele amenajistice 157B, 157A, 156C, 149, 153 si 154A si ca nu au fost supuse reconstituirii dreptului de proprietate (f. 124, 129).
In ceea ce priveste terenurile de retrocedat dupa def. U. V. a V., a concluzionat acelasi expert ca se compun din suprafata de 12,90 ha la locul "Bobeica", identica cu U.P. II cu parcelele amenajistice 83A, 83B si 83C, neretrocedata vreunei alte persoane, precum si cu suprafata de 15 ha la locul "Glod II", din care doar 13 ha sunt libere, identificate in unitatea amenajistica U.P. I cu parte din parcela amenajistica 158, diferenta de 2 ha fiind reconstituita numitilor A. Ghe. (1 ha) si C. M. (1 ha) - f. 124, 125, 128 si 130.
Dupa def. U.V. (V.) s-a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate si pentru suprafata de 8,99 ha - "Veju" sau "Vleju" (cererea recurentului U.G. - f. 22 dosar recurs), insa nu s-a depus la dosar niciun plan de situatie cu privire la acest teren, cerinta absolut obligatorie in situatia in care pentru acest teren s-a tins la dovedirea dreptului de proprietate prin martori (art. 6 al. 13 din Legea nr. 1/2000 modif. prin Legea nr. 247/2005 si art. 39 al. 2 din H.G. nr. 890/2005).
Prin urmare, apreciaza tribunalul ca in privinta acestui teren nu s-a facut dovada dreptului de proprietate, audierea unor persoane (f. 48, 49 dosar fond) in lipsa identificarii terenului neavand relevanta juridica.
Cata vreme terenurile pentru care s-a probat dreptul de proprietate au fost identificate in conformitate cu art. art. 2, 24 din Legea nr. 1/2000, cu art. 39 si art. 61 din H.G. nr. 890/2005, stabilindu-se ca reprezinta vechile amplasamente ale celor doi defuncti si ca sunt libere, nefiind atribuite legal altor persoane, prima instanta trebuia sa le indice in dispozitivul hotararii, asa cum corect a semnalat si recurenta Directia Silvica Suceava, astfel ca sub acest aspect si recursul acesteia este fondat.
Nefondata este insa critica aceleiasi recurente in sensul ca reconstituind ea insasi dreptul de proprietate petentilor, prima instanta si-ar fi depasit atributiile.
Concluzia contrara se desprinde chiar din disp. art. 53 al. 2 Legea nr. 18/1991 repub. si modif., ce constituie temeiul de drept al actiunii de fata, care stipuleaza ca hotararea comisiei judetene este supusa controlului judecatoresc la judecatoria in a carei raza teritoriala se afla terenul.
Prin urmare, prin aceasta cale de atac a plangerii se da posibilitatea persoanei indreptatite sa supuna cenzurii instantei, autoritate independenta si impartiala in acceptiunea art. 6 pct. 1 din CEDO, masurile luate de un organ administrativ jurisdictional, aceasta putandu-le asadar desfiinta, modifica, ori obliga la indeplinirea lor in caz de refuz nejustificat.
Apreciaza tribunalul ca numai in aceasta din urma situatie, cand autoritatea administrativ jurisdictionala nu a raspuns la cererea de reconstituire a dreptului de proprietate, instanta de judecata dispune obligarea sa la indeplinirea atributiilor ce-i revin in conformitate cu art. 6 din H.G. nr. 890/2005, in celelalte situatii reconstituind ea insasi dreptul de proprietate, ca o garantie a dreptului la un proces echitabil de care trebuie sa beneficieze solicitantul, cu toate componentele sale: accesul liber la justitie; examinarea cauzei in mod echitabil, public si intr-un termen rezonabil; examinarea cauzei de catre un tribunal independent, impartial, stabilit prin lege.
In ceea ce priveste proba cu martori, corect a fost incuviintata si administrata de catre instanta in conditiile prevazute de dreptul comun, teza probatorie fiind continuitatea dreptului de proprietate asupra terenurilor in litigiu in patrimoniul celor doi defuncti pana la nationalizare, astfel ca referirile recurentei la art. 6 al. 13 din Legea nr. 1/2000 nu au relevanta, conditiile restrictive pe care acest articol le prevede in cazul probei testimoniale aplicandu-se doar in situatia in care se tinde la dovedirea dreptului de proprietate cu martori, ceea ce nu este cazul in speta, dreptul in sine fiind probat cu inscrisuri (extrase CF, informatii de la Arhivele Nationale).
In alta ordine de idei, nu pot fi retinute criticile Comisiei Locale Moldova Sulita, in sensul ca o parte din amplasamentele retrocedate s-ar situa pe raza com. Izvoarele Sucevei, contrariul rezultand din raportul de expertiza intocmit de exp. Titi Petrea, care a concluzionat ca terenurile de la locurile "Bobeica" si "Glodul I si II" sunt situate in com. Moldova Sulita (f. 128 - 130 dosar).
In ceea ce priveste vocatia la reconstituirea dreptului de proprietate, corect au semnalat recurentii U. G. si Comisia Locala Moldova Sulita ca numai dupa def. U. V. a V. au formulat cerere de reconstituire toti petentii, dupa def. U. V. (V.) solicitand reconstituirea dreptului de proprietate doar petentul U. G. si numita B. V. (f. 59 dosar nr. 874/206/2007 al Judecatoriei Cimpulung Moldovenesc, f. 18 - 23 dosar recurs, f. 17, 58 dosar nr. 3595/206/2008 al Judecatoriei Cimpulung Moldovenesc), aceasta din urma nefinalizand insa procedura speciala.
Este adevarat ca si numitul U. T., autorul intimatului U. L. S., a obtinut o hotarare a comisiei judetene (nr. 315/2007) prin care i s-a respins contestatia dupa def. U. V. pentru suprafata de 98 ha, fara insa a avea cerere prealabila de reconstituire a dreptului de proprietate.
Or, lipsa cererii de reconstituire a dreptului de proprietate in conformitate cu art. 9 al. 3 teza finala din Legea nr. 18/1991 atrage decaderea, adica stingerea dreptului subiectiv civil (concret) de reconstituire, in conditiile legii, a dreptului de proprietate privata, precum si stingerea dreptului procesual de a solicita si obtine analiza si rezolvarea favorabila a cererii de reconstituire.
Decaderea opereaza in privinta numitului U. T. chiar daca acestuia i s-a emis hotarare de catre comisia judeteana de invalidare pe fond, cata vreme aceasta sanctiune a fost invocata de catre partea in drept, Comisia Locala de fond funciar Moldova Sulita, pana la finalizarea procedurii prin pronuntarea hotararii judecatoresti in baza art. 53 al. 2 din Legea nr. 18/1991.
In concluzie, apreciaza tribunalul ca dupa def. U. V.(V.) este indreptatit la reconstituirea dreptului de proprietate numai petentul U. G., singurul care a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate si a finalizat procedura speciala.
Pentru toate considerentele de fapt si de drept mai sus-mentionate, retinand partial intemeiate criticile formulate de toti cei trei recurenti, in baza art. 312 al. 1 Cod procedura civila tribunalul va admite recursurile, va modifica in parte sentinta civila nr. 1755/24 noiembrie 2009 a Judecatoriei Cimpulung Moldovenesc, in sensul ca:
Va respinge plangerea formulata de petentul U. T., continuata de intimatul U. L. S., ce a facut obiectul dosarului conexat nr. 1335/206/2007 (hotararea nr. 315/2007).
Va anula in parte hotararile nr. 161/2007, 163/2007 si 314/2007 emise de Comisia Judeteana Suceava si in totalitate hotararea nr. 313/2007 emisa de Comisia Judeteana Suceava.
Va reconstitui petentului U. G. dupa defuncta U. V. (V.) dreptul de proprietate pentru suprafata de 21,67 ha padure situata pe raza com. Moldova Sulita, identica cu parte din p.c. 4335/1 din CF 759 a com. cad. Fundu Moldovei aflata in UP I si cu parcelele amenajistice 157B, 157A, 156C, 149, 153 si 154A, astfel cum a fost materializata pe planul de situatie - Anexa 2 la raportul de expertiza intocmit de expert Titi Petrea (f. 129 dosar de fond).
Va reconstitui in favoarea tuturor petentilor dupa defunctul U. V. a V. dreptul de proprietate pentru suprafata totala de 27,90 ha padure situata pe raza com. Moldova Sulita, dupa cum urmeaza: - 12,90 ha la locul "Bobeica", identica cu UP II si cu parcelele amenajistice 83A, 83B si 83C, materializata pe planul de situatie - Anexa 1 la raportul de expertiza (f. 128 dosar de fond); - 13 ha la locul "Glodu II", identica cu parte din UP I si cu parte din parcela amenajistica 158, materializata in culoarea albastra pe planul de situatie - Anexa 3 la raportul de expertiza (f. 130 dosar de fond); - 2 ha teren padure fara amplasament.
Va mentine celelalte dispozitii ale sentintei care nu sunt contrare prezentei decizii.
Avand in vedere imprejurarea ca pretentiile/criticile invocate de fiecare parte au fost partial incuviintate, in baza art. 276 Cod procedura civila va compensa cheltuielile de judecata.
Impotriva hotararilor sus-mentionate s-au formulat plangeri potrivit legislatiei fondului funciar de catre petenti, toate conexate in dosarul 3595/206/2008, ( fost nr. 874/206/2007).
S-a solicitat de catre petenti anularea hotararilor Comisiilor Judetene Suceava, in contradictoriu cu emitenta hotarare, cu Directia Silvica Suceava si Comisia Comunala de Fond Funciar Moldova-Sulita si reconstituirea dreptului de proprietate pentru 8,99 ha padure la "Vleju" si 20 ha padure la "Glodu", dupa U. V., conform solicitarii lui U. G.; 80 ha padure dupa U. V. conform solicitarii lui U. T., 42 ha padure la "Paraul Glodului" si "Paraul Velecia" dupa U. V., conform solicitarii lui U. G., 67 ha padure dupa U. V., conform solicitarii petentilor P. I., C. V., V. M., M. R., M. V. si 28 ha padure dupa U. V. (V.) conform solicitarii lui U. T..
Prin sentinta civila nr. 938/26 mai 2008 a Judecatoriei C-lung.Mold. s-au admis in parte plangerile formulate de petentii sus-mentionati, s-au desfiintat hotararile comisiilor judetene aratate si s-a reconstituit petentilor dreptul de proprietate pentru 27 ha padure ca mostenitori dupa U.V. a V. si U. V. (V.).
Prin decizia civila nr. 2506 din 20.11.2008 a Tribunalului Suceava, s-au admis recursurile declarate de U. G., P. I., V. M., C. V., M. V., M. R., U. L.S. si Comisia Judeteana de Fond Funciar Suceava, fiind casata sentinta civila nr. 938/2008, cauza fiind trimisa spre rejudecare la instanta de fond cu indicatia efectuarii unei expertize topo cadastrale care sa identifice terenurile pretinse, amplasamentul si intinderea, sa se stabileasca amplasamentul celor 20 ha padure la Bobeica, suprafetele la care sunt indreptatiti petentii dupa autorii lor.
Cauza a fost reinregistrata la Judecatoria C-lung. Mold., in actualul dosar nr. 3595/206/2008 la 16.12.2008.
Prin sentinta civila nr. 1755 din data de 24 noiembrie 2009, Judecatoria Cimpulung Moldovenesc a admis plangerile formulate de petentii U.G., U. L. S. (mostenitor dupa U. T.), P. I., V. M., C.V., M. V., M.R., parati fiind Comisia comunala de fond funciar Moldova Sulita, Comisia judeteana Suceava si Directia Silvica Suceava, in dosarul cu nr. de mai sus si dosarele conexate, a anulat hotararile nr.161/2.02.2007, 163/2.02.2007, 313/1.03.2007, 314/1.03.2007si 315/1.03.2007a Com. Jud. de fond funciar Suceava si a reconstituit petentilor sus-mentionati ca mostenitori dupa autorii U.V. a V. si U. V. (V.), dreptul de proprietate pentru suprafata totala de 46,03 ha padure, la locurile numite "Bobeica, Paraul Velecia si Paraul Glodu", comuna Moldova Sulita - Ocolul Silvic Breaza.
Pentru a hotari astfel, prima instanta a retinut ca petentii din dosarele conexate in prezenta cauza sunt mostenitori dupa def. U. v. si U. V.(V.) in calitate de fii si nepoti de fii.
Desi intre ei au existat litigii anterioare prin care si-au contestat unii altora vocatia succesorala calitatea de mostenitori dupa autorii comuni, in speta, nu au avut relevanta hotararile privind constatarea calitatii de mostenitor si a vocatiei succesorale anterioare anului 199, intrucat legislatia de fond funciar aparuta in 1991 si anii ulteriori, a repus in termenul de acceptare a succesiunii pe toti mostenitorii, in ce priveste imobilele preluate la stat, respectiv, terenuri agricole si paduri, astfel incat toti erau indreptatiti sa formuleze cereri de reconstituire a drepturilor de proprietate si sa-si valorifice drepturile pretinse, cu conditia respectarii termenelor si cerintelor din legislatia fondului funciar, astfel incat toti petentii din dosarele conexate in prezenta cauza au calitate procesuala activa si vocatie succesorala atata timp cat au formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate conform legislatiei speciale de fond funciar.
Conform relatiilor de la Primaria Moldova Sulita, (fila 197) a rezultat ca pana in prezent s-au reconstituit deja dupa U. V. pe de o parte si U. V. pe de alta parte, dreptul de proprietate pentru 15,97 ha padure.
Exista la dosar - la filele 54 in dosarul 893/206/2007, f. 70 in dosarul nr. 874/206/2007, extrase de carte funciara, declaratiile martorilor, alte documente, inclusiv expertiza topo efectuata in cauza - dovezi cu privire la faptul ca de la familia U. V. si V., s-au preluat in total 62 ha padure, din care 20 ha la locul numit Bobeica, 35 ha la Paraul Glodului si 7 ha la Paraul Velecica.
Expertul topo a identificat parte din terenul din litigiu constatand ca o parte din el este liber, o parte din el este ocupat, ca in teren situatia este oarecum diferita de sustinerile partilor, dar partea libera poate fi retrocedata in natura, iar pentru terenul ocupat petentii pot opta si pot beneficia de alte forme legale pentru realizarea drepturilor pe care legislatia fondului funciar le recunosc (fie predarea terenului pe alt amplasament, fie despagubiri in modalitatile legale).
Conform expertizei, suprafata de 47,57 ha identificata de expert ca fiind libera, poate include suprafata aritmetica de 46,03 ha la care au dreptul partile din totalul de 62 ha preluat la stat dupa scaderea a 15,97 ha deja reconstituite (predate probabil pe alte amplasamente decat cele vechi).
In consecinta, ramane la latitudinea Comisiei Locale de fond funciar sa stabileasca amplasamentul celor 46,03 ha padure pentru care se va reconstitui in bloc petentilor dreptul de proprietate ca mostenitori dupa U. V. a V. si U. V. (V.) pe raza Ocolului Silvic Breaza, comuna Moldova-Sulita, avand in vedere ca asa cum s-a aratat mai sus si cum se identifica in expertiza exista 3 amplasamente sunt numele Bobeica, paraul Velecica si paraul Glodu.
Impotriva sentintei au declarat recurs reclamantul U. G. si paratele Comisia Comunala de fond funciar Moldova Sulita si Directia Silvica Suceava.
Reclamantul, prin recursul sau, a solicitat in baza disp. art. 312 a1.3 Cod procedura civila, raportat la disp. art. 304 pct. 7 si pct. 9 si art. 304 ind. 1 Cod procedura civila, in principal, admiterea recursului si modificarea partiala a solutiei de fond, in sensul reconstituirii dreptului de proprietate numai in favoarea petentului-recurent asupra suprafetei de 21,67 ha teren cu vegetatie forestiera, in calitate de mostenitor dupa autoarea deposedata -U. V. sau V., iar pentru toti petentii (asa cum de altfel s-a dispus prin solutia atacata), asupra suprafetei de 27.90ha teren cu vegetatie forestiera, in calitate de mostenitori dupa autorul deposedat - U. V. a V. (practic modificarea, atat a intinderii dreptului de proprietate reconstituit, de la 46.03ha padure la 49.57 ha cumulativ pentru ambii autori deposedati),dar si a componentei petentilor, pe autori deposedati, (cum este legal a se proceda, potrivit spetei, conform cererilor de reconstituire formulate), urmand a obliga petentii-intimati, persoane fizice, la plata cheltuielilor de judecata, atat de la fond (unde instanta a omis sa le acorde, astfel ca si acest aspect se include ca si motiv de modificare a sentintei), dar si din recurs; in subsidiar, in situatia in care se va aprecia ca in cauza este necesar probatoriu suplimentar cu privire la existenta cererilor de reconstituire, care indica componenta petentilor care vin la reconstituire, dupa fiecare autor in parte, cu privire la suprafata detinuta de fiecare autor deposedat sau reconstituirile anterioare, care determina deduceri din suprafata detinuta de catre autori, in baza disp. art. 312 al. 3 Cod procedura civila, sa se procedeze la casarea sentintei aratate si la trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiasi instante de fond (dar in ceea ce-l priveste, considera ca in cauza este suficient probatoriu care permite si impune modificarea partiala a sentintei, pentru ca dispozitiile privind anularea hotararilor Comisiei Judetene Suceava, se impun a fi mentinute).
In motivare a aratat ca se impune a se stabili in cauza, ce reconstituiri sunt solicitate, respectiv, dupa ce autori deposedati si care sunt suprafetele detinute de catre acestia, urmand ca mai apoi sa se rezolve problema petentilor care vin dupa fiecare autor in parte, deducerea suprafetelor deja reconstituite anterior, ca in final sa se stabileasca intinderea dreptului de proprietate care se impune a se stabili pentru petenti in cauza.
In speta de fata, in mod cert, este vorba despre doi autori deposedati U.V. sau V. si sotul acesteia - U. V. a V. si tot in mod cert, asa cum rezulta din situatia de tabula, depozitiile martorilor, cat si din continutul expertizei topometrice efectuata de catre expert Titi Petre, acestia au avut proprietati proprii si nu codevalmase, ceea ce impune a se face o diferentiere intre suprafata de padure detinuta de catre unul sau de catre celalalt, ori, in dispozitivul sentintei, nu se face aceasta diferentiere, toti petentii venind la reconstituire, dupa ambii autori, pentru o suprafata cumulata - fapt posibil, insa numai in situatia in care, toti petentii, au formulate cereri de reconstituire, dupa ambii autori, iar vocatia lor succesorala, le permite acest lucru.
In cauza insa, retinand numai continutul adreselor emise de catre Comisia comunala de fond funciar Moldova Sulita, nr. 212/15 decembrie 2008 (fila f. 17, dosar de fond la rejudecare) si nr. 552/26 februarie 2009 (fila f. 58, dosar de fond la rejudecare), rezulta care este situatia cererilor de reconstituire formulate, anume, dupa U.V., a formulat cerere de reconstituire, doar petentul si urmasa lui U. V. - G., decedat in anul 1974, dar care nu este petenta in cauza sau intervenienta (in prima adresa, se mentioneaza expres despre U. T. ca nu are depusa o asemenea cerere, iar in ce ¬de-a doua se mentioneaza expres ca mostenitorii lui C. E., in speta - P. I. V. M., C. V., M. V. si M. R. nu au formulat cereri de reconstituire dupa autoarea in cauza, in timp ce dupa U. V. a V., toti petenti au formulat cereri de reconstituire, intr-adevar, fapt pe care il confirma petentul si personal.
In situatia data, sigur ca, nu se poate reconstitui si celorlalti petenti, afara de petentul U. V. G., dreptul de proprietate dupa U. V., pentru ca nu au fomulat asemenea cereri de reconstituire, ori nu sunt parti in cauza si sigur ca acest fapt impune si diferentierea pe suprafete, intre autorii deposedati.
Deci, dupa U. V., doar petentul U. V. G. este mostenitor, iar dupa U. V. a V., toti petentii (in care se include si petentul sus-mentionat).
O alta nelegalitate se refera la intinderea dreptului de proprietate ce insa se impune a fi reconstituit, defalcat pe autori deposedati (si nu cumulat, privind pe ambii autori deposedati) datorita faptului ca proprietatile fusesera proprii si nu codevalmase, problematica care impune a se lua in discutie si reconstituirile anterioare, care trebuie deduse.
Sustine petentul ca si in situatia cumulului efectuat de catre instanta, pentru ambii autori deposedati, fata de continutul probatoriului administrat in cauza, la care s-a mai referit deja in cele aratate, suprafata reconstituita de catre instanta, este inferioara celei reale, ce se impune a fi reconstituita in mod legal.
Instanta de fond, a ajuns la concluzia, de altfel corecta (si pe care petentul nu o contesta), ca suprafata cumulata a celor doi autori, ar fost de aproximativ 62 ha pe padure, insa a dedus ca fiind deja reconstituita, o suprafata de 15,97 ha, in mod eronat, fara a avea la baza vreun probatoriu care sa indice acest lucru sau sa motiveze de unde a rezultat aceasta suprafata, ajungand astfel la rezultatul de 46,03 ha. Daca se lectureaza cu atentie intreg dosarul, insa cu predilectie lucrarea de expertiza, nu se poate deduce din celte 62 de ha decat suprafata de 9,97 ha, anume 2,97ha, reconstituita petentului, in baza Legii nr. 1/2000, dupa U. V., din trupul Glodu II si 7 ha reconstituite personal def. U. V. (1 ha - Lg. nr. 18/91 si 6 ha - Lg. nr. 1/2000). Rezulta astfel, o diferenta de 52,03 ha si nu de 46,03 ha, cum a retinut instanta de fond.
Revenind la constatarile expertului topometru, ceea ce este de retinut in cauza, este ca autoarea - U. V. a detinut o suprafata de 24,64ha, anume 2,97ha in trupul Piriul Glodu II ce ii fusese deja reconstituita petentului si 21,67 ha in trupul Piriul Glodul 1¬suprafata libera ce poate fi reconstituita).
In consecinta, petentul este indreptatit la reconstituire dupa U.V., pentru suprafata de 21,67 ha padure pe vechiul amplasament, care este liber.
Cat priveste pe autorul U. V. a V., acesta a detinut, suprafata de 27,90 ha, anume 15ha din trupul Piriul Glodu II (din care 13 ha sunt libere) si 12,90 ha din trupul Bobeica (aceasta din urma, fiind libera, apaa de reconstituire, in intregime).
Deci, toti petentii, sunt indreptatiti la reconstituire dupa U. V. a V., pentru suprafata de 27,90 ha padure, din care libera este doar suprafata de 25,90 ha, pentru rest, impunandu-se reconstituirea sub forma despagubirilor.
Petentul revine iarasi cu un calcul de verificare si arata ca cele 21,67 ha padure, apte de reconstituit dupa U. V., adunate cu cele 27,90 ha padure, apte de reconstituit dupa U. V. a V., adunate cu cele 9,97 ha padure, deja reconstituite, dau suma de 59,54 ha, astfel ca sunt respectate atat suprafetele totale, cumulate ale celor doi autori, care s-ar ridica la 62 ha (suma rezultata fiind chiar inferioara), se dovedeste ca exista doar deducerile de 9,97 ha, privind suprafetele deja reconstituite, care nu pot fi in cuantum de 15,97 ha, asa cum eronat a retinut instanta de fond.
Daca instantei de fond i-a rezultat o suprafata de reconstituit, pentru ambii autori de 46,03 ha, atunci din calculul de mai sus, care este corect, rezulta o suprafata cumulata de 49,57 ha, ceea ce dovedeste ca solutia de fond este gresita.
Petentul a mai aratat ca in mod gresit instanta a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru toti petentii din dosar, dupa ambii autori, U. V. si U. V. (V.), autori care au avut fiecare, separat, suprafete proprii de teren padure, dovedite cu acte de proprietate si identificate prin expertiza.
Repunerea in termenul de acceptare si reconstituirea dreptului de proprietate, conform Legii fondului funciar, se face numai la cerere, cerere care trebuie formulata cu respectarea termenelor de depunere si apoi de contestare. Cererea este personala, in baza ei opereaza si repunerea in termenul de acceptare a succesiunii - acceptare care este tot personala - si nu se poate prezuma ca, daca este facuta de un mostenitor, poate profita tuturor mostenitorilor,
In cazul de fata, singurul care a formulat cerere de reconstituire dupa autoarea U. V. (V.) este petentul U.G..
De altfel, petentii P. I., V. M., C.V. ,M. V. si M. R., nici nu au solicitat (in dosarul comisiei comunale si in plangerea impotriva Hotararii comisiei judetene) reconstituirea dreptului de proprietate dupa autoarea U.V. (V.), ci doar dupa autorul U. V., astfel ca instanta le-a dat ceea ce nu au cerut.
U. T. - actiune continuata de urmasul U. L. S. ¬a sustinut ca a formulat si el cerere de reconstituire dupa autoarea U. V. (V.), dar aceasta sustinere a lui este contrazisa de relatiile sosite de la Comisia comunala, respectiv:
- la fila 18 dosar - "nu exista inregistrata cerere formulata de numitul U. T. ... dupa autoarea U. V. (V.)";
- la fila 58 dosar - "dupa autoarea U. V. (V.) au depus cerere de reconstituire ... urmatorii mostenitori, U. G. si B. V. (persoana care nu a mai continuat procedura) iar,
- la fila 87 dosar, comisia comunica ca, la cererea de reconstituire dupa autoarea U. V. (V.) s-au formulat, in termen, doua contestatii, ambele de catre petentul U. G..
Considera petentul ca, atata timp cat, U. T., P. I., V. M., C. V.,M. V. si M. R., nu au formulat cerere de reconstituire - neavand cerere nu puteau formula nici contestatie - dupa autoarea U. V. (Vasilca), in mod gresit instanta a dispus reconstituirea si pentru ei - persoane care nu au cerut¬ dupa autoarea U.V. (V.).
Acesti petenti, au formulat cerere si sunt indreptatiti la reconstituire doar dupa autorul U. V.e. Astfel, instanta a acordat ceea ce nu s-a cerut.
Instanta a omis a se pronunta asupra terenului in suprafata de 8,99 ha la trupul "Vleju", care a apartinut autoarei U. V. (V.), teren pentru care petentul a depus acte de proprietate, plan de situatie privind amplasamentul, a dovedit si cu proba cu martori si pentru care a solicitat reconstituirea fara amplasament. Acest teren nu a facut obiectul expertizei, intrucat era deja identificat si dovedit si probabil acesta este si motivul pentru care instanta a omis a se pronunta, ea avand in vedere doar terenul din expertiza.
Instanta nu s-a pronuntat nici asupra cheltuielilor de judecata solicitate, cu toate ca ceilalti petenti au aratat ca sunt de acord sa participe si ei la cheltuielile de judecata ocazionate cu prezentul dosar (contravaloarea expertizei).
Reclamantul a depus la dosar o serie de inscrisuri.
Directia Silvica Suceava, prin recursul formulat a solicitat admiterea acestuia si casarea sentintei civile nr. 1755/24.11.2009 si trimiterea cauzei spre
rejudecare aceleiasi instante, pentru urmatoarele motive:
In fapt, de catre petenti au fost formulate plangeri la Legea nr. 247/2005 impotriva Hotararilor nr. 161/02.02.2007, 163/02.02.2007, 313/01.03.2007, 314/01.03.2007 si 315/01.03.2007 ale Comisiei Judetene pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate privata Asupra terenurilor Suceava.
Prin actiunea formulata, petentii au precizat ca solicita reconstituirea dreptului de proprietate pentru diferite suprafete de teren cu vegetatie forestiera dupa U.V. si U. V..
Este evident insa ca, in judecarea cauzei, instanta a depasit atributiile puterii judecatoresti, motiv de nelegalitate a hotararii ce se circumscrie art. 304 punct 4 Cod Procedura civila procedand la o evidenta si nepermisa imixtiune in atributiile puterii executive, respectiv in cele conferite prin lege Comisiei Judetene Pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privata Asupra Terenurilor Suceava.
Astfel, in timp ce majoritate instantelor din tara in exercitarea controlului judecatoresc asupra hotararilor comisiei judetene de fond funciar apreciate ca nelegale se rezuma la a desfiinta in tot sau in parte hotararea in cauza si la obligarea aceleiasi comisii de a reconstitui dreptul de proprietate in limita legala, eventual la a valida tot comisia un amplasament, instanta de fond a reconstituit ea insasi dreptul de proprietate, desi din litera si spiritul legilor fondului funciar aceasta competenta revine exclusiv comisie judetene si nu este admisibila substituirea instantei in atributiile acesteia.
Practic, prin reconstituirea nemijlocita a dreptului de proprietate, instanta judecatoreasca a savarsit acte care intra in atributiile unui organ ce apartine altei autoritati constituite de stat, deci suntem in prezenta unui conflict de atributii intre instanta si comisia judeteana, incalcandu-se de catre Judecatoria Campulung Moldovenesc principiul separatiei puterilor in stat.
Apreciaza parata ca, in mod legal procedeaza acele instante care prin dispozitivul sentintei obliga parata comisia judeteana sa reconstituie petentului dreptul de proprietate, atunci cand in exercitarea controlului judecatoresc desfiinteaza in totalitate sau partial hotararea de validare sau invalidare si nicidecum sa procedeze la reconstituire in mod nemijlocit.
Prin desconsiderarea limitelor la care trebuie sa se restranga puterea judecatoreasca, se ajunge la pronuntarea de solutii din cele mai nastrusnice cum este si sentinta criticata, prin dispozitivul careia, se reconstituie petentului un drept de proprietate pentru o suprafata de teren cu vegetatie forestiera fara a se preciza amplasamentul acesteia in amenajamentul silvic, desi prin expertiza efectuata in cauza s-a identificat amplasamentul liber al autorilor petentilor, desi legiuitorul prin prevederile imperative ale art. 24 alin. 1 din Legea nr. 1/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, a statuat ca reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere se face pe vechile amplasamente.
Daca la aceasta reconstituire era obligata, in virtutea obligatiilor prevazute de lege, Comisia Judetean Pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privata Asupra Terenurilor Suceava, aceasta ar fi procedat prin specialistii ce o compun fie la stabilirea vechiului amplasament, fie la reconstituirea in temeiul alin. 2 si 5 al aceluiasi articol intr-un perimetru ce face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate privata daca vechiul amplasament era atribuit vechilor proprietari cu respectarea Legii nr. 18/1991, fie propunea acordarea de despagubiri.
De asemenea, in luarea deciziei sale, instanta de fond a admis si proba cu martori. Conform prevederilor art. 6 alin 13 din Legea nr. 1/2000, cu modificarile si completarile ulterioare "in situatia in care nu mai exista inscrisuri doveditoare, proba cu martori este suficienta in reconstituirea dreptului de proprietate cand acestea se face pe vechile amplasamente si cand martorii ce le recunosc sunt proprietarii vecini sau mostenitorii lor, pe toate laturile terenului pentru care s-a cerut reconstituirea".
Conform acestor prevederi, proba cu martori este admisa numai in cazul in care nu mai exista inscrisuri doveditoare, ori in cazul de fata exista inscrisuri doveditoare. De asemenea, conform acelorasi prevederi, martorii trebuie sa fie proprietarii vecini pe toate laturile terenului pentru care s-a cerut reconstituirea. In cazul de fata declaratiile nu sunt de la totii vecinii terenului pentru care se solicita reconstituirea dreptului de proprietate, iar declaratiile acestora nu sunt insotite de acte de proprietate.
Deci, daca a inteles sa se substituie in atributiile comisiei judetene prin depasirea atributiilor puterii judecatoresti atunci instanta de fond in egala masura trebuia sa o faca prin aplicarea corecta si completa a legii, solutionand cauza integral si nu doar partial.
Parata reitereaza faptul ca, asemenea solutii genereaza litigii in cascada, duble reconstituiri cu afectarea fondului forestier proprietate publica a statului care nu a apartinut niciodata persoanelor fizice, imposibilitatea executarii hotararilor judecatoresti de catre comisiile comunale si detinatorii actuali ai terenurilor forestiere, etc.
In drept, si-a intemeiat recursul pe dispozitiile art. 304, punctele 4 si 9, si art. 304/1 Cod Procedura Civila.
Prin recursul sau, parata Comisia comunala de fond funciar Moldova-Sulita a solicitat admiterea acestuia si sa se corecteze dispozitivul sentintei civile nr. 1755/2009 a Judecatoriei Campulung Moldovenesc, in sensul ca, parcelele de la locul numit Bobeica si Paraul Velecea se afla pe raza comunei Izvoarele Sucevei si intra in competenta solutionarii de catre Comisia comunala Izvoarele Sucevei, iar pentru parcela de la locul numit Paraul Glodu sa se precizeze care este suprafata de padure reconstituita, pe parcele silvice, conform expertizei si pentru care din cei doi autori.
In motivare a aratat ca instanta de fond reconstituie mostenitorilor lui U. V. V. si U.V., dreptul de proprietate pentru suprafata totala de 46,03 ha padure, la locurile numite "Bobeica, Paraul Velecia si Paraul Glodu ", comuna Moldova-Sulita - Ocolul Silvic Breaza, insa suprafetele de 7 ha de la Paraul Velecia si 20 ha de la Bobeica (dupa cum Sunt Inscrise in Tabloul padurilor O.S.Breaza la nivelul anului 1949) se afla situate pe raza administrativ teritoriala a comunei Izvoarele Sucevei si nu a comunei Moldova - Sulita lucru care va duce la imposibilitatea solutionarii acestei sentinte judecatoresti, respectiv la punerea in posesie a acestor suprafete de padure, de catre Comisia comunala Moldova-Sulita.
De asemeni instanta de fond a omis sa precizeze care este suprafata libera pentru retrocedare la locul numit Paraul Glodu de pe raza comunei Moldova-Sulita, conform expertizei judecatoresti, avand in vedere ca mostenitorilor lui U. V. si U. V., pana in prezent li s-a reconstituit dreptul de proprietate, pentru teren cu vegetatie forestiera, pe acest amplasament, cu legile de fond funciar anterioare si a omis sa faca departajarea suprafetelor de padure pentru cei doi autori, conform expertizei.
Mai precizeaza parata ca, conform evidentelor comisiei locale, dupa autoarea U. V. au depus cereri de reconstituire pentru teren padure, conform Legii nr. 247/2005, mostenitorii U. G. si B. V., iar dupa autorul U. V., au depus cereri U. G.l, B. V., P. I., C. V., C.P., C. V., V. M., M. R., M.V., V. D. si U. T..
In drept au fost invocate prevederile art. 299 si urm. Cod procedura civila si Legea nr. 1/2000 modificata si completata cu Legea nr. 247/2005.
Reclamantul intimat U. L.-S. a formulat intampinare prin care a solicitat admiterea in parte recursul, sa modificati sentinta recurata in sensul reconstituirii dreptului de proprietate si pentru suprafata de 8,99 ha teren padu¬re, fara amplasament in trupul "Veju", precum si cu privire la plata cotei ce mi se cuvi¬ne din cheltuielile avansate de recurent pentru efectuarea expertizei.
In motivare a aratat ca in mod corect si legal instanta a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru toti petentii din dosar, dupa ambii autori U. V. si U. V. (V.) autori care au avut fiecare, separat, suprafete proprii de teren padure dovedite cu acte si identificate prin expertiza.
Recurentul U. G. nu este singurul mostenitor care a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate dupa autoarea U. V. (V.) pentru ca si def. U. T. al carui mostenitor este, a depus in termen legal cereri atat dupa def. U. V., cat si dupa def. U. V. (V.) motiv pentru care prin Hot. nr. 314/01.03.2007, i-a fost respinsa contes¬tatia dupa def. U. V. a V., iar prin Hot. nr. 315/01.03.2007, i-a fost res¬pinsa contestatia dupa def. U. V.(V.) motivul in ambele hotarari, fiind lipsa planului de situatie, proces verbal de vecinatati si dovada proprietatii, acte ca¬re au fost depuse de U. G..
Faptul ca la dosar, ulterior, prin relatiile sosite de la Com. Comunala de Fond Fun¬ciar Moldova Sulita, se mentioneaza la fila 18, ca "nu exista Inregistrata cerere formulata de numitul U. T. ... dupa autoarea U. V.(V.)" nu corespund cu realitatea, tocmai aceste relatii se contrazic cu faptul ca prin Hot. Com. Jud. Suceava nr. 315/01.03.2007 a fost respinsa contestatia formulata de U. T. din satul _, prin care a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafata de 28 ha teren cu vegetatie forestiera, situata pe raza O. S. Breaza, in calitate de mostenitor al mamei sale, U.V. (V.).
Aceste relatii au fost depuse la insistentele recurentului U. G., care a profitat de calitatea pe care o are, de consilier in cadrul Consiliului Local.
Arata intimatul ca isi insuseste recursul formulat de recurentul U. G. pentru suprafata solicitata de 8,99 ha teren padure, fara amplasament, in trupul "Veju", care a apartinut autoarei U. V. (V.) teren pentru care s-au depus acte de proprie¬tate, plan de situatie privind amplasamentul si au fost audiati martori.
In ceea ce priveste cheltuielile de judecata, asa cum a aratat si la judecata in fond, sunt de acord sa suport cota ce i se cuvine din cheltuielile avansate pentru efec¬tuarea expertizei.
Reclamantul intimat a depus la dosar hotararea nr. 315/2007 a Comisiei Judetene Suceava.
Parata Comisia Comunala de Fond Funciar Moldova Sulita, fata de recursul formulat de catre intimata Directia Silvica Suceava, a depus la dosar intampinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca fiind nefondat, pentru urmatoarele considerente:
In mod corect instanta de fond a desfiintat hotararea Comisiei Judetene Suceava si a procedat la reconstituire, fara a deplasa aceasta atributie Comisiei Judetene, iar in ceea ce priveste proba cu martori, aceasta a vizat martori vecini ai terenului in cauza, asa cum prevede legea, fiind vorba despre amplasament liber, apt de reconstituit.
Aceeasi parata a formulat raspuns la intampinarea intimatului U. L. S., prin care infirma toate sustinerile aratate in aceasta (mai putin partea din intampinare in care se achieseaza la recursul introdus de catre recurentul U.G.), astfel:
Este eronat a se arata ca numitul U. T. a formulat cerere de reconstituire dupa ambii defuncti, in conditiile in care in mod oficial, prin adresa nr. 212, pe care intimata Comisia de fond funciar Moldova Sulita a emis-o la data de 15 decembrie 2008, existenta in dosarul de fond la rejudecare, a indicat in mod expres ca acesta nu a introdus cerere dupa U. V..
Recurentul U. G., nu are calitatea de consilier in cadrul Consiliului Local al Comunei Moldova Sulita, fapt pe care intimata l-a confirmat si in mod oficial prin adresa nr. 1324/12 aprilie 2010, pe care a eliberat-o recurentului, la cererea sa expresa.
Este normal ca, fata de modul in care au fost formulate cererile de reconstituire, suprafata de teren ce a apartinut lui U. V. (V.), sa fie reconstituita numai celor care au introdus cereri dupa acest autor, in speta -recurentului U. G.. Apreciaza intimata ca si suprafata solicitata de catre acesta, este in conformitate cu suprafata detinuta de autoare.
Reclamantul U. G. a formulat intampinare fata de recursul declarat de Directia Silvica Suceava, prin care a solicitat respingerea acestuia, pentru motivele ce succed:
Prin recursul declarat impotriva sentintei civile nr. 1755 din 24.11.2009 a Judecatoriei Campulung Moldovenesc, parata Directia Silvica Suceava a cerut a fi admis recursul, a se casa sentinta civila recurata si a se trimite cauza spre rejudecare aceleasi instante.
In motivarea solutiei cerute, parata apreciaza ca instanta a depasit atributiile puterii judecatoresti procedand la o evidenta si nepermisa imixtiune in atributiile puterii executive conferite prin lege Comisiei Judetene pentru aplicarea Legii 18/1991.
In opinia paratei solutia este nelegala pentru ca desfiintand hotararea Comisiei Judetene instanta trebuia sa se rezume la a obliga Comisia Judeteana la reconstituirea dreptului de proprietate si nu avea dreptul a reconstitui acest drept, instanta la atat trebuia a se limita exercitand puterea judecatoreasca. In sprijinul acestei teze a fost invocata practica majoritatii instantelor din tara, precum si disp. art. 24 al. 1 din Legea nr. 1/2000 - reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere se face pe vechile amplasamente.
A mai fost criticata solutia si prin aceea ca instanta de fond nu trebuia sa admita proba cu martori, ca acesti martori trebuia sa fie vecini cu terenul in litigiu, etc.
Motivele invocate nu au un temei legal intrucat hotararile judecatoresti ce se pronunta in plangerile impotriva actelor administrative reconstituie dreptul de proprietate prin admiterea plangerilor:
1. Tribunalul Bistrita - dec. 11/R/21.ian.2009 comentata in "Fond funciar - Culegere de jurisprudenta" -Denisa Lvia Baldean s.a.pag.101-a admis in parte plangerea formulata de petenta ... in contradictoriu cu ... si in consecinta a dispus anularea Hotararii _ si reconstituirea ... deci nu obligarea la reconstituire.
2. C.A Craiova - dec.825/08.04.2005 comentata in "Jurisprudenta in materia fondului funciar" pag. 498 de Mona Pivniceru s.a - a dispus anularea Hotararii Comisiei Judetene nr. _si reconstituirea dreptului de proprietate.
In ipoteza admiterii plangerilor asa sunt solutionate si redactate hotararile, procedand altfel, abia atunci ar fi deschisa calea unui alt litigiu, recurenta facand o ferventa critica proceselor in cascada, imprejurare in care se contrazice.
Avand in vedere dispozitiile Legii nr. 18/1991 si nr. 1/2000, instantele au competenta de a examina legalitatea reconstituirii dreptului de proprietate si stabilirii amplasamentelor terenurilor ce se restituie.
Conform art. 2 alin. 2 din Legea nr. 1/2000, reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, daca acestea sunt libere. Din moment ce legile succesive privind fondul funciar dau in mod expres in competenta instantelor judecarea cererilor formulate de persoanele indreptatite, inseamna ca instantele sunt cele indreptatite sa examineze legalitatea reconstituirii dreptului de proprietate si sa stabileasca amplasamentul terenurilor ce se restituie. Ceea ce s-a si facut in speta de fata.
Intimatii P. I., V. M., C. V., M. V. si M. R. au depus la dosar note de concluzii prin care au aratat ca sentinta civila recurata este legala si temeinica, motiv pentru care au solicitat respingerea ca nefondate a tuturor recursurilor.
Examinand recursurile, ce se subsumeaza prev. art. 304 pct. 9 si art. 3041 Cod procedura civila, prin prisma actelor si lucrarilor dosarului, a considerentelor sentintei si a criticilor invocate, tribunalul retine urmatoarele:
Asa cum corect au semnalat recurentii U. G. si Comisia locala pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 Moldova Sulita, prima instanta a procedat gresit analizand global cererile de reconstituire a dreptului de proprietate formulate dupa cei doi def. U. V. (V.) si U. V. a V., in conditiile in care acestia au avut proprietati distincte, fapt necontestat de mostenitori si rezultat din extrasele funciare depuse la dosar si din informatiile furnizate de Directia Judeteana Suceava a Arhivelor Nationale (f. 11, 12, 61, 70, 231 dosar nr. 874/206/2007 al Judecatoriei Cimpulung Moldovenesc, f. 54 dosar nr. 893/206/2007 al aceleiasi judecatorii).
In ceea ce priveste intinderea dreptului de proprietate, de asemenea prima instanta a retinut gresit suprafata totala de 46,03 ha padure dupa ambii defuncti, in conditiile in care din actele si lucrarile dosarului reiese ca dupa def. U. V. (V.) se justifica reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafata de 21,67 ha padure situata pe raza com. Moldova Sulita,la locul "Paraul Glodu I"cu care aceasta a figurat inscrisa in CF 759 a com. cad. Fundu Moldovei, identica cu parte din p.c. 4335/1, iar dupa def. U. V. a V. se justifica reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafata totala de 27,90 ha padure situata pe raza aceleiasi comune, de care acesta a fost deposedat la nationalizare la locul "Bobeica" si "Glodul II".
Este adevarat ca anterior, la Legea nr. 18/1991 si Legea nr. 1/2000 dupa cei doi defuncti s-a obtinut reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafata totala de 14,97 ha (1 ha prin hotararea C. J. Sv. 282/1991, 1 ha prin hotararea C. J. Sv. 16105/1992, 9 ha prin hotararea C. J. Sv. 16/2005, toate dupa def. U. V., respectiv 2,97 ha prin hotararea C. J. Sv. 1549/2003 si 1 ha prin hotararea C. J. Sv. 1417/1993, ambele dupa def. U. V., asa cum rezulta din adresa nr. 2394/2 august 2007 emisa de Primaria com. Moldova Sulita - f. 197 dosar nr. 874/206/2007 al Judecatoriei Cimpulung Moldovenesc), insa din raportul de expertiza intocmit de catre exp. Titi Petrea pe baza extraselor de carte funciara rezulta ca si suprafetele mai sus-mentionate au reprezentat proprietatea tabulara a celor doi defuncti, fiind libere in prezent.
Astfel, in ceea ce priveste suprafata de 21,67 ha padure, identica cu parte din p.c. 4335/1 din CF 759 a com. cad. Fundu Moldovei, proprietatea tabulara a def. U. V., a concluzionat expertul ca se afla in U.P. I, ca se identifica cu parcelele amenajistice 157B, 157A, 156C, 149, 153 si 154A si ca nu au fost supuse reconstituirii dreptului de proprietate (f. 124, 129).
In ceea ce priveste terenurile de retrocedat dupa def. U. V. a V., a concluzionat acelasi expert ca se compun din suprafata de 12,90 ha la locul "Bobeica", identica cu U.P. II cu parcelele amenajistice 83A, 83B si 83C, neretrocedata vreunei alte persoane, precum si cu suprafata de 15 ha la locul "Glod II", din care doar 13 ha sunt libere, identificate in unitatea amenajistica U.P. I cu parte din parcela amenajistica 158, diferenta de 2 ha fiind reconstituita numitilor A. Ghe. (1 ha) si C. M. (1 ha) - f. 124, 125, 128 si 130.
Dupa def. U.V. (V.) s-a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate si pentru suprafata de 8,99 ha - "Veju" sau "Vleju" (cererea recurentului U.G. - f. 22 dosar recurs), insa nu s-a depus la dosar niciun plan de situatie cu privire la acest teren, cerinta absolut obligatorie in situatia in care pentru acest teren s-a tins la dovedirea dreptului de proprietate prin martori (art. 6 al. 13 din Legea nr. 1/2000 modif. prin Legea nr. 247/2005 si art. 39 al. 2 din H.G. nr. 890/2005).
Prin urmare, apreciaza tribunalul ca in privinta acestui teren nu s-a facut dovada dreptului de proprietate, audierea unor persoane (f. 48, 49 dosar fond) in lipsa identificarii terenului neavand relevanta juridica.
Cata vreme terenurile pentru care s-a probat dreptul de proprietate au fost identificate in conformitate cu art. art. 2, 24 din Legea nr. 1/2000, cu art. 39 si art. 61 din H.G. nr. 890/2005, stabilindu-se ca reprezinta vechile amplasamente ale celor doi defuncti si ca sunt libere, nefiind atribuite legal altor persoane, prima instanta trebuia sa le indice in dispozitivul hotararii, asa cum corect a semnalat si recurenta Directia Silvica Suceava, astfel ca sub acest aspect si recursul acesteia este fondat.
Nefondata este insa critica aceleiasi recurente in sensul ca reconstituind ea insasi dreptul de proprietate petentilor, prima instanta si-ar fi depasit atributiile.
Concluzia contrara se desprinde chiar din disp. art. 53 al. 2 Legea nr. 18/1991 repub. si modif., ce constituie temeiul de drept al actiunii de fata, care stipuleaza ca hotararea comisiei judetene este supusa controlului judecatoresc la judecatoria in a carei raza teritoriala se afla terenul.
Prin urmare, prin aceasta cale de atac a plangerii se da posibilitatea persoanei indreptatite sa supuna cenzurii instantei, autoritate independenta si impartiala in acceptiunea art. 6 pct. 1 din CEDO, masurile luate de un organ administrativ jurisdictional, aceasta putandu-le asadar desfiinta, modifica, ori obliga la indeplinirea lor in caz de refuz nejustificat.
Apreciaza tribunalul ca numai in aceasta din urma situatie, cand autoritatea administrativ jurisdictionala nu a raspuns la cererea de reconstituire a dreptului de proprietate, instanta de judecata dispune obligarea sa la indeplinirea atributiilor ce-i revin in conformitate cu art. 6 din H.G. nr. 890/2005, in celelalte situatii reconstituind ea insasi dreptul de proprietate, ca o garantie a dreptului la un proces echitabil de care trebuie sa beneficieze solicitantul, cu toate componentele sale: accesul liber la justitie; examinarea cauzei in mod echitabil, public si intr-un termen rezonabil; examinarea cauzei de catre un tribunal independent, impartial, stabilit prin lege.
In ceea ce priveste proba cu martori, corect a fost incuviintata si administrata de catre instanta in conditiile prevazute de dreptul comun, teza probatorie fiind continuitatea dreptului de proprietate asupra terenurilor in litigiu in patrimoniul celor doi defuncti pana la nationalizare, astfel ca referirile recurentei la art. 6 al. 13 din Legea nr. 1/2000 nu au relevanta, conditiile restrictive pe care acest articol le prevede in cazul probei testimoniale aplicandu-se doar in situatia in care se tinde la dovedirea dreptului de proprietate cu martori, ceea ce nu este cazul in speta, dreptul in sine fiind probat cu inscrisuri (extrase CF, informatii de la Arhivele Nationale).
In alta ordine de idei, nu pot fi retinute criticile Comisiei Locale Moldova Sulita, in sensul ca o parte din amplasamentele retrocedate s-ar situa pe raza com. Izvoarele Sucevei, contrariul rezultand din raportul de expertiza intocmit de exp. Titi Petrea, care a concluzionat ca terenurile de la locurile "Bobeica" si "Glodul I si II" sunt situate in com. Moldova Sulita (f. 128 - 130 dosar).
In ceea ce priveste vocatia la reconstituirea dreptului de proprietate, corect au semnalat recurentii U. G. si Comisia Locala Moldova Sulita ca numai dupa def. U. V. a V. au formulat cerere de reconstituire toti petentii, dupa def. U. V. (V.) solicitand reconstituirea dreptului de proprietate doar petentul U. G. si numita B. V. (f. 59 dosar nr. 874/206/2007 al Judecatoriei Cimpulung Moldovenesc, f. 18 - 23 dosar recurs, f. 17, 58 dosar nr. 3595/206/2008 al Judecatoriei Cimpulung Moldovenesc), aceasta din urma nefinalizand insa procedura speciala.
Este adevarat ca si numitul U. T., autorul intimatului U. L. S., a obtinut o hotarare a comisiei judetene (nr. 315/2007) prin care i s-a respins contestatia dupa def. U. V. pentru suprafata de 98 ha, fara insa a avea cerere prealabila de reconstituire a dreptului de proprietate.
Or, lipsa cererii de reconstituire a dreptului de proprietate in conformitate cu art. 9 al. 3 teza finala din Legea nr. 18/1991 atrage decaderea, adica stingerea dreptului subiectiv civil (concret) de reconstituire, in conditiile legii, a dreptului de proprietate privata, precum si stingerea dreptului procesual de a solicita si obtine analiza si rezolvarea favorabila a cererii de reconstituire.
Decaderea opereaza in privinta numitului U. T. chiar daca acestuia i s-a emis hotarare de catre comisia judeteana de invalidare pe fond, cata vreme aceasta sanctiune a fost invocata de catre partea in drept, Comisia Locala de fond funciar Moldova Sulita, pana la finalizarea procedurii prin pronuntarea hotararii judecatoresti in baza art. 53 al. 2 din Legea nr. 18/1991.
In concluzie, apreciaza tribunalul ca dupa def. U. V.(V.) este indreptatit la reconstituirea dreptului de proprietate numai petentul U. G., singurul care a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate si a finalizat procedura speciala.
Pentru toate considerentele de fapt si de drept mai sus-mentionate, retinand partial intemeiate criticile formulate de toti cei trei recurenti, in baza art. 312 al. 1 Cod procedura civila tribunalul va admite recursurile, va modifica in parte sentinta civila nr. 1755/24 noiembrie 2009 a Judecatoriei Cimpulung Moldovenesc, in sensul ca:
Va respinge plangerea formulata de petentul U. T., continuata de intimatul U. L. S., ce a facut obiectul dosarului conexat nr. 1335/206/2007 (hotararea nr. 315/2007).
Va anula in parte hotararile nr. 161/2007, 163/2007 si 314/2007 emise de Comisia Judeteana Suceava si in totalitate hotararea nr. 313/2007 emisa de Comisia Judeteana Suceava.
Va reconstitui petentului U. G. dupa defuncta U. V. (V.) dreptul de proprietate pentru suprafata de 21,67 ha padure situata pe raza com. Moldova Sulita, identica cu parte din p.c. 4335/1 din CF 759 a com. cad. Fundu Moldovei aflata in UP I si cu parcelele amenajistice 157B, 157A, 156C, 149, 153 si 154A, astfel cum a fost materializata pe planul de situatie - Anexa 2 la raportul de expertiza intocmit de expert Titi Petrea (f. 129 dosar de fond).
Va reconstitui in favoarea tuturor petentilor dupa defunctul U. V. a V. dreptul de proprietate pentru suprafata totala de 27,90 ha padure situata pe raza com. Moldova Sulita, dupa cum urmeaza: - 12,90 ha la locul "Bobeica", identica cu UP II si cu parcelele amenajistice 83A, 83B si 83C, materializata pe planul de situatie - Anexa 1 la raportul de expertiza (f. 128 dosar de fond); - 13 ha la locul "Glodu II", identica cu parte din UP I si cu parte din parcela amenajistica 158, materializata in culoarea albastra pe planul de situatie - Anexa 3 la raportul de expertiza (f. 130 dosar de fond); - 2 ha teren padure fara amplasament.
Va mentine celelalte dispozitii ale sentintei care nu sunt contrare prezentei decizii.
Avand in vedere imprejurarea ca pretentiile/criticile invocate de fiecare parte au fost partial incuviintate, in baza art. 276 Cod procedura civila va compensa cheltuielile de judecata.
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Fondul funciar
Carte funciara - Sentinta civila nr. 224 din data de 30.07.2013Actiune oblica. Legea nr. 18/1991 - Sentinta civila nr. 805 din data de 21.09.2017
Contestatie in anulare speciala intemeiata pe motivul erorii materiale - Decizie nr. 452 din data de 10.05.2012
Constatarea nulitatii absolute partiale a titlului de proprietate - Decizie nr. 18 din data de 13.01.2011
Atribuirea unui teren revolutionarilor - Decizie nr. 45 din data de 19.02.2010
Actiune in revendicare - Decizie nr. 289 din data de 22.04.2010
Fond funciar - Decizie nr. 835 din data de 17.12.2009
Fond funciar - Sentinta civila nr. 680 din data de 12.09.2012
Fond funciar - Sentinta civila nr. 629 din data de 19.07.2012
Fond funciar - Sentinta civila nr. 376 din data de 18.04.2012
Fond funciar - Sentinta civila nr. 333 din data de 04.04.2012
Modificare titlu - Sentinta civila nr. 230 din data de 01.03.2012
Fond funciar - Sentinta civila nr. 561 din data de 16.02.2011
Actiune in constatare - Sentinta civila nr. 1387 din data de 16.12.2010
Fond funciar - Sentinta civila nr. 992 din data de 27.10.2010
Revendicare - Sentinta civila nr. 842 din data de 06.10.2010
Modificare titlu proprietate - Sentinta civila nr. 620 din data de 14.07.2010
Proprietate privata - Sentinta civila nr. 549 din data de 16.06.2010
Anulare titlu proprietate - Sentinta civila nr. 22 din data de 29.04.2010
Fond funciar - Sentinta civila nr. 116 din data de 17.02.2010