Fond funciar

Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Suceava sub nr. _/314/2007 din 2.10.2007, rec1amantul D.A.V.C., in contradictoriu cu paratele Comisia Judeteana de aplicare a Legii 18/1991 S. si Comisia Locala de aplicarea a Legii 18/1991 L., a solicitat instantei desfiintarea Hotararii nr.2116/2007 a Comisiei Judetene S.

In motivarea cererii, rec1amantul a aratat ca stapaneste suprafata de 419 mp, in vatra satului de la parintii sai, care nu a fost declarata in registrul agricol.

In dovedire, a depus la dosar inscrisuri.
Parata Comisia Judeteana S. a formulat intampinare, in care a solicitat respingerea actiunii, ca nefondata. A aratat ca cererea de reconstituire a fost depusa dupa 30 noiembrie 2005, ceea ce atrage decaderea. A depus la dosar documentatia care a stat la baza emiterii hotararii contestate, acte de stare civila si alte inscrisuri.
Parata Comisia Locala L. a aratat ca este de acord cu reconstituirea, a identificat terenul solicitat, cu vecinatati si a invederat ca terenul nu este revendicat de alte persoane si nu este emis titlu de proprietate. A depus la dosar rol agricol , cerere si tabel .
La termenul de judecata din 30.11.2007, reclamantul a precizat actiunea, in sensul ca a solicitat desfiintarea hotararii nr.2116/2007 a Comisiei Judetene S. si reconstituirea dreptului de proprietate pentru 419mp, in intravilanul satului Liteni. A mai aratat ca nu poseda inscrisuri pentru acest teren si intelege sa faca dovada dreptului de proprietate cu martorii vecini, proba admisa si administrata de instanta. De asemenea, a depus titluri de proprietate pentru vecini.
Prin sentinta civila nr.87 din 11 ianuarie 2008, Judecatoria Suceava a admis plangerea, a desfiintat Hotararea nr.2116/2007, a Comisiei Judetene S. si a reconstituit reclamantului dreptul de proprietate pentru suprafata de 419 m.p. situata in intravilanul orasului Liteni, jud. Suceava.
Pentru a hotari astfel instanta a retinut urmatoarele:
Potrivit art.11 din Legea nr.18/199l, dreptul de proprietate pentru reconstituire rezulta din:actele de proprietate, cartea funciara, cadastru, cererii de intrare in CAP, registrul agricol, evidentele cooperativei sau, in lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv declaratii de martori.

Potrivit art.6 al. 13 din Legea nr.1/2000 in situatia in care nu mai exista inscrisuri doveditoare, proba cu martori este suficienta in reconstituirea dreptul de proprietate cand aceasta se face pe vechile amplasamente si cand martorii ce le recunosc sunt proprietarii vecini sau mostenitorii lor.

In speta reclamantul nu detine inscrisuri pentru suprafata de 419 mp intravilan, insa dreptul sau de proprietate rezulta din declaratiile martorilor vecini care detin titluri de proprietate, astfel cum au fost indicati si de Comisia Locala L., martori care au aratat ca reclamantul a mostenit terenul de la parinti, care l-au avut in proprietate pana la CAP si nimeni nu a tulburat pe reclamant in posesie.

Vazand si raspunsul Comisiei Locale L. (fil.40), care a identificat suprafata de teren, indicand ca posesia apartine reclamatului si a aratat ca este acord cu reconstituirea dreptului de proprietate, instanta a admis cererea si a reconstituit dreptul de proprietate in favoarea reclamantului pe vechiul amplasament aflat in posesia acestuia.
Parata Comisia Judeteana S. a solicitat respingerea cererii, ca nefondata motivand ca cererea de reconstituire a fost depusa tardiv, intervenind decaderea.
Instanta nu a putut retine aceasta aparare, pentru urmatoarele :
Art.l din Protocolul 1 (CEDO) garanteaza dreptul de proprietate, limitarile aduse acestui drept trebuind sa urmareasca un scop legitim, sa fie proportionale cu acest scop, sa nu afecteze insasi substanta dreptului. Jurisprudenta CEDO s-a pronuntat, in mod constant, impotriva limitarii in timp a exercitarii dreptului de retrocedare, considerand o astfel de limitare excesiva si disproportionata fata de scopul urmarit. Prevederile CEDO prevaleaza asupra reglementarilor interne, judecatorul national fiind obligat sa le aplice prioritar, chiar impotriva normelor interne.
Refuzul de a solutiona fondul cererii de reconstituire ar atrage incalcarea si a art.6 alin.l CEDO, care prevede ca orice persoana are dreptul la judecarea mod echitabil, in mod public si intr-un termen rezonabil a cauzei sale, de catre instanta independenta si impartiala, instituita de lege.

Impotriva sentintei a declarat recurs COMISIA JUDETEANA PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR S., criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie cu motivarea ca cererea de reconstituire a fost depusa cu depasirea termenului prevazut de lege sub sanctiunea decaderii.
Arata recurenta ca prima instanta a interpretat gresit Protocolul 1 CEDO, acesta referindu-se la alte moduri de dobandire a dreptului de proprietate, iar art.6 alin.1 CEDO nu are legatura cu fondul cauzei si cu limitele legale in care aceasta trebuia solutionata.
In drept, recurenta a invocat art.299 Cod procedura civila, legile fondului funciar si regulamentele de aplicare ale acestora.
Intimata Comisia locala de fond funciar L., prin adresa inaintata instantei, a aratat ca este de acord cu reconstituirea dreptului de proprietate in favoarea petentului.
Analizand recursul sub aspectul motivelor invocate in raport de dispozitiile art.3041Cod procedura civila, tribunalul a constatat ca acesta este intemeiat pentru urmatoarele considerente:
In conformitate cu dispozitiile art.33 din Legea nr.1/2000 astfel cum a fost modificat prin Legea nr.247/2005, reconstituirea dreptului de proprietate se putea solicita pana la data de 30.11.2005.
Reclamantul s-a adresat cu cerere de reconstituire comisiei locale la data de 10.07.2007, cu depasirea termenului limita impus de dispozitiile legale mentionate.
Ca urmare, Hotararea Comisiei Judetene nr.2116 din 29.08.2007 prin care s-a respins cererea petentului ca tardiv formulata este legala si temeinica.
A retinut prima instanta incidenta art.1 din Protocolul 1 CEDO si art.6 alin.1 CEDO.
In conformitate cu art.1 din Protocolul 1 aditional la Conventie, "Orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decat pentru cauza de utilitate publica si in conditiile prevazute de lege si de principiile generale ale dreptului international".
Tribunalul Suceava a apreciat ca nu poate fi retinuta incalcarea art.1 din Protocol prin instituirea de catre stat a unui termen de formulare a cererilor pentru restituirea proprietatii intrucat, in conformitate cu practica Curtii Europene a Drepturilor Omului reclamantul nu actioneaza ca proprietar al bunului in cauza ci ca solicitant. Reclamantul a introdus in fata autoritatilor nationale o cerere cu scopul de a obtine restituirea terenului care a apartinut parintilor sai si care a iesit din patrimoniul acestora ca urmare a cooperativizarii in perioada 1948-1962.
Ca urmare, nu se poate vorbi despre o procedura referitoare la un "bun actual" in sensul CEDO si nici de incalcarea dreptului de proprietar al reclamantului (cauza Brezuy si Brezuy c.Slovaciei, Malhous c.Republicii Cehe, Glod c.Romaniei)
Protectia oferita de art.1 din Primul protocol aditional la Conventie se intinde doar la bunurile actuale si nu garanteaza dreptul de a dobandi altele.
In ceea ce priveste nesocotirea dreptului fundamental prevazut de art.6 alin.1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, Curtea Europeana a admis in mod constant in jurisprudenta sa ca dreptul la acces la un tribunal nu este unul absolut, ci unul compatibil cu limitari implicite, statele contractante dispunand in aceasta materie, de o anumita marja de apreciere. Ele pot institui, prin legislatia lor interna, limitari ale dreptului de acces la un tribunal, cu conditia sa nu fie atins in substanta sa dreptul in discutie, sa urmareasca un scop legitim si sa existe un raport rezonabil de proportionalitate intre mijloacele folosite si scopul urmarit.
Nu se poate retine ca, prin instituirea in legislatia interna a unui termen limita (ce a fost prelungit succesiv pe parcursul a 14 ani) pana la care poate fi formulata cererea de reconstituire, atinge in substanta sa dreptul de acces la un tribunal, in conditiile in care orice persoana, ce nu poate invoca necunoasterea legii, are acces efectiv la tribunal care se pronunta asupra temeiniciei pretentiilor sale, cu conditia depunerii cererii de reconstituire pana la data de 30 noiembrie 2005.
De asemenea, instituirea prin legislatia interna a unui termen limita a avut un scop legitim, acela al garantarii stabilitatii raporturilor juridice dintre cetateni, deoarece formularea de cereri de reconstituire a dreptului de proprietate nelimitata in timp ar fi putut aduce atingere unor drepturi deja recunoscute si implicit unor titluri intrate in circuitul civil.
In consecinta, reclamantul nu a actionat in termen din lipsa de diligenta, iar nu pentru ca interpretarea si aplicarea normelor procedurale in materie ar fi fost arbitrare sau de natura sa afecteze, in substanta sa, dreptul petentului de acces la un tribunal.
Ca urmare, in temeiul art.312 Cod procedura civila, tribunalul a admis recursul si a modificat hotararea primei instante, in sensul ca a respins plangerea ca nefondata.