Inadmisibilitatea actiunii in revendicare dupa aparitia Legii nr. 10/2001, viziune asupra acesteia prin prisma practicii CEDO. Respectarea regulii unanimitatii in promovarea actiunii in revendicare. Calitatea de succesor al proprietarului tabular do...

Inadmisibilitatea actiunii in revendicare dupa aparitia Legii nr. 10/2001, viziune asupra acesteia prin prisma practicii CEDO. Respectarea regulii unanimitatii in promovarea actiunii in revendicare.
Calitatea de succesor al proprietarului tabular dovedita printr-un act oficial emanand de la autoritatile altui stat (Element de extraneitate si incidenta Legii nr. 105/1992).

          Prin cererea conexa nr.15770/2002 reclamantul G.J.M. a chemat in judecata paratii Municipiul Brasov, prin primar, SC RIAL SRL; C.G., C.E., C.C., C.D., G.C.T. si G.C.M., solicitand ca instanta  sa constate ca imobilul in litigiu a fost preluat de stat fara titlu valabil, sa admita cererea in revenidcarea imobilului in litigiu si evacuarea paratilor din imobil; cu cheltuieli de judecata. De precizat ca prima instanta a dispus conexarea acestui dosar la dosarul nr.6900/2002 prin incheierea de sedinta din 31.01.2003 (fila 132 din dosarul primei instante).
          Conform extrasului de carte funciara imobilul inscris in CF 21600 Brasov  nr. top 2068/11/1/2/2 - casa de caramida cu subsol, parter si etaj  - cu teren de 525,6 mp este proprietatea  tabulara a numitei G.V.L., nascuta A. - mama reclamantului, cu titlu de drept  cumparare si donatie (act 6026/36 si 7911/39 CF).
          Reclamantul a solicitat sa se constate ca imobilul a fost preluat de stat fara titlu valabil, obligarea paratilor sa-i predea in deplin proprietate imobilul si evacuarea paratilor, cumparatori in baza Legii nr. 112/1995.
  Fata de aceste petite, apelantii parati C. au invocat in cererea de apel exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantului, aratand ca acesta nu a facut dovada calitatii sale de mostenitor.
          Prin decizia civila 376/2005 pronuntata de Tribunalul Brasov sectia civila a dispus urmatoarele:
          S-a admis exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinta a paratei G.V.L. si in consecinta:
          S-au admis apelurile declarate de apelantul reclamant G.J.M.  si apelantii parati C.G.S., C.F., C.S. si C.R. impotriva sentintei civile nr.11115/12.12.2003 a Judecatoriei Brasov pe care a schimbat-o in parte in sensul ca:
          S-a admis in parte actiunea civila formulata de reclamantii C.C. si C.D. in contradictoriu cu paratii SC RIAL SRL si Municipiul Brasov prin primar si in consecinta:
          S-a constatat ca intre reclamanti si parata SC RIAL SRL a intervenit contractul de vanzare-cumparare nr.21839/21.03.1997 avand ca obiect apartamentul nr. 2 din  imobilul inscris in CF nr.21600 Brasov nr.top 2068/11./1/2/2.
          S-au respins restul pretentiilor formulate in contradictoriu cu parata G.V.L., ca fiind formulata impotriva unei persoane fara capacitate procesuala de folosinta.
          S-a respins cererea reconventionala  formulata, precizata si completata de G.J.M. in contradictoriu cu paratii reconventionali Municipiul Brasov, prin primar, SC RIAL SRL, C.G., C.E., C.C., C.D., G.C.T., G.C.M., C.G.S., C.F., C.S. si  C.R., ca fiind formulata de o terta persoana in privinta careia nu a intervenit o transmisiune legala a drepturilor procesuale de la parata initiala G.V.L.
          S-a admis in parte cererea conexa din dosarul nr.6901/2002 al Judecatoriei  Brasov, formulata de reclamantii C.G. si C.E. in contradictoriu cu paratii SC RIAL SRL si Municipiul Brasov, prin primar, si in consecinta:
          S-a constatat ca intre reclamanti si parata SC RIAL SRL a intervenit contractul de vanzare-cumparare nr.20179/10.09.1996 avand ca obiect apartamentul nr.1 din imobilul situat in Brasov, inscris in CF nr.21600 Brasov nr. top 2068/11.1/2/2.
          S-au respins restul pretentiilor formulate in contradictoriu cu acesti parati.
          S-a anulat actiunea formulata de reclamantii C.G. si C.E. in contradictoriu cu parata  G.V.L., ca fiind formulata impotriva unei persoane fara capacitate  procesuala de folosinta.
          S-a admis actiunea conexa formulata in dosar nr.15770/2002 de reclamantul G.J.M. in contradictoriu cu paratii Municipiul Brasov prin primar, SC  RIAL SRL, C.G., C.E., C.C., C.D., G.C.T. si G.C.M. si in consecinta:
          S-a constatat ca imobilul situat in Brasov, inscris in CF nr.21600 Brasov, nr. top 2068/11/1/2/2 a fost preluat de stat fara titlu valabil, autoarea reclamantului, G.V.L., pastrandu-si calitatea de proprietar avuta la data preluarii.
          A obligat paratii sa predea in deplina proprietate imobilul reclamantului.
          S-a dispus evacuarea paratilor persoane fizice din imobilul descris mai sus.
          s-a respins cererea reclamantului G.J.M. de obligare a paratilor la plata cheltuielilor de judecata.
          S-au pastrat dispozitiile primei  instante privind respingerea exceptiilor invocate  de reclamantii C.C., C.D., C.G., C.E. si de paratii G. si C.
          Impotriva acestei decizii au formulat recurs atat mostenitorul proprietarului tabular cat si subdobanditorii care invoca printre alte motive de recurs lipsa calitatii procesuale active a reclamantului, inadmisibilitatea actiunii in revendicare dupa aparitia Legii nr. 10/2001 si nerespectarea regulii unanimitatii in promovarea actiunii in revendicare.
          In ceea ce priveste recursul formulat de  recurentii chiriasi, avand in vedere ca sunt identice sub  aspectul criticilor privitoare la inadmisibilitatea actiunii in revendicare dupa aparitia Legii 10/2001 si  pentru nerespectarea regulii unanimitatii  instanta va analiza cu prioritate aceste critici  concluzionand in sensul respingerii lor pentru urmatoarele motive.
          Practica CEDO in deciziile recente sprijina fostii proprietari in procesul de  redobandire a imobilelor preluate de stat abuziv cu considerarea ca inadmisibilitatea unei actiuni de drept comun in redobandirea unui astfel de imobil ar echivala cu o incalcare a art.6 din Conventie.
          Este adevarat ca imediat dupa aparitia Legii 10/2001 practica judiciara nationala  s-a cristalizat in sensul considerarii ca inadmisibile a  unor astfel de actiuni, insa date fiind solutiile CEDO de condamnare a  Statului Roman in cazuri de nerestituire a imobilelor  preluate de stat abuziv, s-a constatat cel putin in cursul anului 2006 o reorientare  a practicii nationale sub acest aspect, confirmata de solutii ale I.C.C.J. in sensul ca "interpretarea Legii 10/2001 conduce la concluzia ca numai  o actiune in revendicare impotriva Statului este  inadmisibila, nu si cea impotriva chiriasilor cumparatori in baza Legii 112/1995" (decizia 122/2005 a Curtii de Apel Bucuresti), asa cum este si cea dedusa judecatii in prezentul litigiu.
          Justificarea admisibilitatii actiunii in revendicare  a fostului proprietar  sau a mostenitorilor acestuia impotriva subdobanditorului dupa aparitia  Legii 10/2001 rezulta din aceea ca, dupa intrarea in vigoare a Legii 10/2001, persoanele indreptatite  la restituire trebuie  sa urmeze procedura administrativa prevazuta de aceasta  lege speciala de separatie. Aceasta procedura este insa conditionata de detinerea imobilului solicitat la data  intrarii in vigoare a Legii 10/2001  de una din persoanele juridice prevazute la alin.1 si 2 din art.20 din lege.
          Ori in speta, la data intrarii in vigoare  a Legii 10/2001 (14.02.2001) imobilul revendicat  din Brasov,  nu mai era detinut de una din persoanele juridice prevazute de lege, intrucat fusese anterior  instrainat chiriasilor reclamanti din actiunea 6900/2002 si actiunea conexa 15770/2002  inregistrata la Judecatoria Brasov conform contractului de vanzare-cumparare 21839/21.03.1997 si respectiv 20179/19.09.1996.
          In consecinta actiunea in revendicare este admisibila, dispozitiile art.46 Legea 10/2001 neexcluzand actiunea in revendicare a bunului  (Decizia 4202/2005 a I.C.S.J.).
          Fata de aceste consideratii exceptia inadmisibilitatii actiunii reclamantului G.J.M. este nefondata motivele de recurs formulate sub acest aspect  sunt neintemeiate.
          Cu privire la criticile din recursurile  subdobanditorilor fata de lipsa calitatii procesuale active a reclamantului G.J.M., se constata ca actiunea in dosarul conex 15770/2002 este formulata de acesta ca  unic mostenitor al proprietarei tabulare G.V.L.
          Instanta de apel si-a fundamentat respingerea exceptiei pe efectele certificatului de atestare a calitatii de mostenitor 69/2005 data fiind precizarea de la fila 8 (incheierea din 16.09.2005) din dosarul 1402/2005  al Tribunalului Brasov din care  rezulta ca recurentul reclamant nu intelege sa se mai foloseasca in cauza de inscrisul  defaimat respectiv testamentul L.G.V.  ramanand relevanta in cauza hotararea Curtii  Superioare a Statului California din 8.10.2002 cu privire la distributia finala a averii defunctului.
          In cadrul prezentului recurs fiind contestat certificatul 69/2005, recurentul G.J.M. a declarat ca isi justifica calitatea procesuala activa prin aceasta hotarare  care respecta dispozitiile Legii 105/1992 fiind apostilata conform  Conventiei de la Haga si prezentata in original cat si in copie legalizata.
          Se confirma prin aceasta hotarare ca asupra averii defunctei, recurentul reclamant a fost  desemnat executor testamentar, imputernicire ce nu a fost revocata si ca "proprietatea bunurilor mostenite este distribuita lui M.J.G., D.B., L.G.K., M.G. si M.J.G.,  custodele C.G. asa cum  se arata si in anexa A "- anexa ce recunoaste  ca  beneficiar al mostenirii este recurentul  reclamant in procent de 60% primind o anumita suma in dolari, iar ceilalti mostenitori  au un procent de cate 10% din proprietatile  defunctei".
          Se precizeaza ca "orice alta proprietate  care ar face parte din mostenire sau care ar putea fi revendicata (ex.imobilul in speta) va fi distribuita acelorasi persoane din anexa mai sus amintita".
          Aceasta hotarare poate produce efecte in cauza. Desi in hotarare imobilele din masa succesorala se afla pe teritoriul altui stat decat cel romanesc, fiind aplicabila legea locului unde bunul este situat (art.66 Legea 105/1992), totusi  hotararea confirma cu efecte si asupra raporturilor juridice din  prezenta cauza ca recurentul reclamant are vocatia de a mosteni, face dovada filiatiei, confirmand calitatea de mostenitor a reclamantului (art.161 Legea 105/1992).
          In cauza nu se pune in discutie legea aplicabila mostenirii, ci problema dovedirii  calitatii de mostenitor a reclamantului  ca efect  al unui act autentic emis pe teritoriul altui stat.
          Or, proba acestei calitati a fost facuta  de recurentul reclamant in conformitate cu art.161 din Legea 105/1992 in raport cu care "forta probanta a actului de notorietate este aceea recunoscuta de legea locului unde actul a fost intocmit, care prin art.669 Cod civil  echivaleaza actul de notorietate cu certificatul de mostenitor si-i acorda putere doveditoare  in privinta calitatii de mostenitor" (decizia civila  1142/21.12.2004 Curtea de Apel Bucuresti).
          In consecinta nici aceste motive de recurs nu pot fi primite si  pentru aceleasi  argumente instanta va inlatura ca neintemeiate si motivele de recurs cu privire la  prescriptia dreptului de optiune succesorala a reclamantului, lipsa calitatii procesuale active a reclamantului.
          In legatura cu motivele de recurs invocate de recurenti fata de inadmisibilitatea actiunii in revendicare promovata numai de un coindivizar pe motiv ca se incalca regula unanimitatii, in cadrul actiunii in revendicare si evacuare, instanta consta ca si aceste critici sunt nefondate  pentru urmatoarele motive:
          Chiar daca sustinerile celorlalti recurenti sunt adevarate, in sensul ca in afara de recurentul reclamant  exista si nepoti care au acceptat mostenirea defunctei din Statul California, totusi  regula unanimitatii prezentei actiuni nu-i poate fi opusa in scopul respingerii ca inadmisibila  a actiunii. Practica si doctrina de specialitate  recente au prevazut ca "in cazul in care exercitarea prerogativelor dreptului real este incalcata de catre un tert prin luarea abuziva in  posesie a bunului, oricare dintre coproprietari poate  introduce actiune in revendicare, in caz contrar, dreptul de proprietate ramanand vaduvit de caracterele sale esentiale - caracter exclusiv si absolut, iar in cazul in care proprietarul castiga in revendicare, hotararea judecatoreasca  este benefica si celorlalti coindivizari" (Revista Dreptul 9/2006).
          Pe de alta parte, potrivit I.C.C.J. - decizia 2330/23.03.2005 - Buletinul casatiei 1/2006) "actiunea in revendicare nu va fi respinsa ca inadmisibila, ci i se va da curs, daca intre  timp ea este confirmata de ceilalti coindivizari intrucat este  aplicabil principiul  conform caruia  ratificarea valoreaza mandat". Ori in speta  putem interpreta ca prin formularea interventiei in interesul apelantului formulate in apel de catre cele patru nepoate mentionate in anexa A a hotararii pronuntate de Statul  California de distribuire finala a mostenirii defunctei proprietare tabulare in speta, prin  care s-a aratat ca acestea au cunostinta de actiunea in revendicare si ca isi dau consimtamantul la promovarea si sustinerea acestei actiuni pana la obtinerea hotararii judecatoresti in vederea redobandirii imobilului.
          Fata de aceste considerente se apreciaza ca nu este inadmisibila nici o actiune in administrare  si dispozitie intreprinsa de reclamant cu privire la imobilul in cauza, deci nici actiunea in  evacuare, cu atat mai mult actiunea in revendicare.
                           (Decizia civila nr. 476/R din 30 octombrie 2006 )