Pensii - Exceptia puterii de lucru judecat respinsa - valorificarea unei noi adeverinte

La data de 25 01 2013, contestator G.R. a chemat in judecata  intimata CASA  JUDETEANA DE PENSII DOLJ, solicitand instantei ca prin sentinta ce se va pronunta, sa fie obligata parata sa-i recalculeze pensia pe baza adeverintei nr. 135 din 23 01 2013 in cuprinsul careia sunt trecute sumele realizate in perioada 01 01 1970 - 26 12 1990 aferente timpului lucrat de 10 ore pe zi, sume pentru care s-a platit in intregime CAS precum si toate cheltuielile prevazute de legile in vigoare.
A depus la dosar adeverinta nr. 135/23 01 2013 eliberata de T.I.A.B., unitatea la care a fost angajat reclamantul, in functia de maistru.
La data de 25 03 2013, intimata Casa Judeteana de Pensii Dolj a formulat si depus la dosar intampinare, prin care a solicitat respingerea actiunii formulate de reclamantul Gheorghita Radu.
A invocat exceptia puterii de lucru judecat, deoarece reclamantul a solicitat recalcularea drepturilor de pensie, prezentand adeverinta nr. 1338/15 06 2009,depusa cu cererea nr. 125739/24 06 2009,in care au fost mentionate sumele pe care le-a incasat ca diferenta pentru 10 ore si perioadele in care le-a incasat,cerere ce a fost solutionata prin raspunsul nr. 125739/10 08 2009,impotriva acestui raspuns fiind intentata actiune in dosarul nr. 13395/63/2009,actiune respinsa definitiv si irevocabil prin decizia nr. 4807/01 10 2010 a Curtii de Apel Craiova.
Impotriva  acestei decizii, reclamantul a formulate cerere de revizuire in dosarul nr. 3192/54/2010, cerere care a fost respinsa prin solutia pronuntata in data de 10 01 2011.
A mai formulat o alta cerere solicitand recalcularea drepturilor de pensie prezentand adeverinta nr. 210/08 02 2010,depusa cu cererea nr 125739/17 03 2010, cerere solutionata pin raspunsul nr. 125739/15 04 2010, raspuns care a fost contestat prin dosarul nr. 1406/63/2012 solutionand definitiv si irevocabil prin decizia nr. 6600/24 05 2012.
Pe fond, arata ca reclamantul a solicitat din nou recalcularea, prezentand adeverinta nr. 135/23 01 2013,depusa cu cererea nr. 3336/24 01 2013,cerere solutionata prin raspunsul nr. 3336/25 03 2013, prin care i s-a comunicat ca se mentin punctele de vedere  comunicate pin adresa nr. 125739/10 08 2009 si nr. 125739/15 01 2010 si ca,avand in vedere ca dispozitiile legale incidente in vigoare nu sunt modificate,fata de cele ale Legii 19/2000 si ca adeverinta nr. 135/23 01 2013,privind sumele acordate pentru regim de 10 ore are continut identic cu adeverintele nr. 1338/15 06 2009 si nr. 210/08 02 2010,aceasta ultima adeverinta nu se va valorifica, sumele acordate pentru regimul de 10 ore,nefacand parte din baza de calcul a pensiilor conform legislatiei anterioare datei de 01 04 2001,neplatindu-se contributie individuala pentru aceste sume, asa incat nu se incadreaza in prevederile art. 165 din Lg 263/2010 si nici nu se regaseste printre sporurile prevazute de anexa 15 pct VI din HG 257/2011.
De asemenea i s-a comunicat faptul ca aceasta adeverinta nu poate fi avuta in vedere si din cauza faptului ca nu indeplineste conditiile de forma prevazute de HG 257/2011, respectiv, ii lipseste temeiul legal in baza carora a incasat aceste sume.
Intimata invedereaza si faptul ca prin Decizia nr. 19/2012 s-a admis recursurile in interesul legii referitoare la aplicarea prevederilor art. 2 lit. e si art. 164 alin 2 si 3 din Lg 19/2000,concluzionandu-se ca principalul element obiectiv apt sa conduca la o justa si legala stabilire su reactualizarea pensiilor provenind din fostul sistem de asigurari sociale de stat il reprezinta contributiile de asigurari sociale platite,astfel ca la stabilirea si reactualizarea drepturilor de pensie trebuie luate in calcul toate sporurile si alte venituri de natura salariala pentru care angajatorul / angajatul a platit contributia pentru asigurari sociale de stat.
Intimpinarea a fost intemeiata pe prevederile art. 115 - 118 cpc si Lg 263/2010.
Conform art. 242 cod pr civila a solicitat judecarea chiar si in lipsa sa.
S-au depus la dosar in copie, cererile formulate  prin care a fot solicitata recalcularea pensiei , adeverintele sus mentionate, deciziile de pensie, date privitoare la activitatea in munca.
La data de 22 04 2013, intimata Casa Judeteana de Pensii Dolj a depus la dosar completare la intampinare prin care a invederat aceleasi motive .
A mai invocat si exceptia inadmisibilitatii actiunii , deoarece actiunea este formulata ca si o obligatie de a face,iar in materia drepturilor de pensie nu poate sa subziste obligatia de a face deoarece drepturile de pensie sunt reglementate prin legislatia speciala,la data formularii actiunii reclamantul nici nu primise raspuns de la Casa Judeteana de Pensii Dolj, intrucat cererea cu care a depus adeverinta nr. 135/23 01 2013 a fost inregistrata la nr. 3336/24 01 2013, iar actiunea este inregistrata la instanta in data de 25 01 2013.
Prin sentinta nr. 3938/23.04.2013 instanta a respins exceptia inadmisibilitatii, a respins exceptia puterii lucrului judecat, a admis actiunea formulata de contestator si a obligat parata sa recalculeze pensia reclamantului si sa emita o noua decizie cu luarea in considerare  a adeverintei 135/23.01.2013 emisa de TIAB Craiova retinand urmatoarele:.
In conformitate cu dispozitiile art 137 alin (1) C. proc civ, "instanta se va pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura si asupra celor de fond care fac de prisos, in torul sau in parte, cercetarea in fond a pricinii"
Exceptia puterii lucrului judecat este grevata pe ideea ca Adeverinta 135/23.01.2013 privind sumele acordate pentru regim de 10 ore are continut identic cu adeverintele 1338/15.06.2009 si 210/ 08.02.2010 care au fost examinate intr-un cadru procesual anterior, respectiv in cauza ce a format obiectul dosarului 13395/63/2009, actiune respinsa definitiv si irevocabil prin decizia 4807/01.10.2010 a Curtii de Apel Craiova., decizie examinata si ca urmare a unei cereri de revizuire care, de asemenea , a fost respinsa.
In conformitate cu dispozitiile  art. 166 C. proc. civ " exceptia puterii lucrului judecat se poate ridica, de parti sau de judecator, chiar inaintea instantelor de recurs"
Principiul puterii lucrului judecat, rezultand din art. 1201 C. civ, impiedica nu  numai judecarea din nou a unui proces terminat, avand acelasi obiect, aceeasi cauza si purtat intre aceleasi parti, chiar cu pozitia procesuala inversata, ci si contrazicerile dintre doua hotarari judecatoresti , in sensul ca drepturile recunoscute unei parti printr-o hotarare definitiva sa nu fie contrazise printr-o alta hotarare ulterioara  pronuntata intr-un alt proces Pentru a exista identitate de obiect intre doua actiuni, nu este nevoie ca obiectul sa fie formulat  in ambele in acelasi mod, ci este suficient ca din cuprinsul acelor actiuni sa rezulte  ca scopul final urmarit este acelasi in ambele actiuni (ICCJ- Sectia civila si de proprietate intelectuala, decizia nr. 4525/2005, Jurisprudenta Sectiei civile pe anul 2005, p. 533)
Din perspectiva identitatii de obiect , tribunalul constata ca , intr-adevar,  conditia este indeplinita sub aspectul scopului final urmarit prin cele doua sau mai multe actiuni deduse judecatii.
Tribunalul constata, insa , ca nu este indeplinita conditia identitatii de cauza., si  se impune un scurt demers teoretic asupra cauzei in procesul civil
Actiunea civila nu poate fi conceputa fara existenta a trei elemente esentiale: un element subiectiv - partile- si doua elemente obiective - obiectul si cauza actiunii.
Fara aceste elemente, actiunea nu reprezinta o entitate juridica in considerarea careia instanta sa devina activa, sa-si inceapa exercitiul sau special.
Elementele actiunii civile servesc la individualizarea acesteia in raport cu o alta actiune si ii determina cadrul procedural necesar si indispensabil.
Actiunea civila nu se poate identifica deplin numai prin parti si obiect, fiind indispensabil si un al treilea element - cauza
Prin cauza actiunii civile trebuie inteles temeiul juridic al cererii (causa petendi), fundamentul legal al dreptului pe care una dintre parti il valorifica impotriva celeilalte.
Spre deosebire de obiectul actiunii, care nu poate fi schimbat, si nici depasit, temeiul juridic nu leaga instanta, care este indreptatita si chiar obligata, in exercitarea rolului sau activ si pentru a ajuta efectiv partile, in ocrotirea drepturilor si intereselor lor legitime, sa dea actiunii calificarea juridica exacta, alta decat cea data de reclamant prin cererea sa de chemare in judecata.
Cauza actiunii civile, privita din punct de vedere al scopului, trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa existe, sa fie reala si sa fie licita si morala.
Prima conditie se indeplineste de regula, deoarece cel ce actioneaza in justitie urmareste un anumit scop, neputand porni o actiune lipsita complet de cauza
Cauza actiunii trebuie sa fie reala. Realitatea cauzei cere ca cel ce reclama sa-si fi exprimat vointa de a proceda in felul acesta, determinat de un anumit scop.
Cauza actiunii trebuie sa fie licita si morala, adica sa nu urmareasca un interes contrar ordinii publice si bunelor moravuri.
Cauza actiunii civile se determina nu numai raportat la cererea de chemare in judecata, ci trebuie cautata in complexitatea de circumstante care determina si intretin vointa partii interesate de a reclama sau de a se apara si de a starui in ceea ce reclama ori in ceea ce contesta. Existenta motivelor de a actiona sau apara in fata instantei un anumit drept, sau totuna cu cauza raportului juridic ori a obligatiei puse in discutie (causa debendi), fara prefigurarea mintala a obtinerii unui anumit rezultat, nu determina pe nimeni sa reclame sau sa se apere injustitie.
In caiza dedusa judecatii circumstantele care care au determinat   si intretinut   vointa reclamantului de a intenta o actiune civila se constituie din intrarea in posesie  a unei noi adeverinte emise de fostul angajator, coroborata cu modificarea viziunii asupra drepturilor  salariatilor ce au lucrat in program prelungit, viziune consacrata si prin practica judiciara.
 Adeverinta de care se prevaleaza reclamantul nr. 135/23.01.2013, in final cuprinde  Nota "Este aceeasi adeverinta cu nr. 210/08.02.2010"( pentru care instanta de control judiciar a constatat ca are aceeasi forma cu adeverinta nr. 1338/15.06.2009, emisa de aceeasi unitate) dar aceasta stare de fapt  nu cenzureaza vointa reclamantului   de a se constitui intr-o cauza licita si morala, cat timp fiecare cetatean isi probeaza pretentiile in conformitae cu propriile posibilitati si propria disponibilitate Din aceasta perspectiva  faptiul obtinerii unei noi adeverinte l-a indreptatit pe reclamant  sa uzeze de un nou demers in justitie, iar  aceasta noua adeverinta se poate constitui intr-o noua cauza a actiunii civile. Pe de alta parte, la datele  la care cererea reclamantului in precedentele cicuri procesuale se judeca ( s.c./962/05.03.2010 si decizia nr. 4807/01.10.2010 ) nu se consacrase jurisprudenta instituita de DECIZIA nr. 5 din 20 septembrie 2010 pentru examinarea recursului in interesul legii cu privire la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, prin luarea in considerare a formelor de retribuire obtinute in regim de lucru prelungit, prevazute de art. 2 din Hotararea Consiliului de Ministri nr. 1.546/1952 care a statuat ca"
"In interpretarea dispozitiilor art. 2 lit. e), art. 78 si art. 164 alin. (1) si (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si ale art. 1 si 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, stabilesc ca:
Sumele platite pentru munca prestata de fostii salariati in regim de lucru prelungit, in conditiile art. 1 si 2 din Hotararea Consiliului de Ministri nr. 1.546/1952, se au in vedere la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public. "
Cum aceasta Decizie  este obligatorie, potrivit art. 329 alin. 3 din Codul de procedura civila., pentru viitor,  pentru reclamant o noua actiune in justitIe  este legala, licita si morala, intemeindu-se , asadar pe o cauza care , in precedentele cicluri  procesuale nu putea fi invocata , deoarece nu aparuse ca si temei  legal .
In consecinta,  actiunea dedusa judecatii  este intemeiata pe o noua cauza reprezentata de Decizia nr. 5 a ICCJ,  iar exceptia puterii lucrului judecat nu opereaza.
Pe fondul cauzei actiunea este intemeiata
Potrivit dispozitiilor art.4 alin 2 si 3 din OUG nr.4/2005, sporurile , indemnizatiile si majorarile de retributii tarifare care, potrivit legislatiei anterioare datei de 01.04.2001, au facut parte din baza de calcul a pensiilor si care se utilizeaza la determinarea punctajelor, sunt enumerate in anexele ordonantei, acestea putand fi dovedite atat prin inscrierile existente in carnetele de munca, cat si prin acte de certificare (adeverinte) emise de fostii angajatori, intocmite conform legii.
Astfel , adeverinta care indeplineste conditiile de forma si fond poate fi valorificata, intreaga raspundere pentru mentiunile cuprinse in aceasta revenind exclusiv unitatii emitente.
Casa teritoriala de pensii nu poate cenzura continutul unei adeverinte emise de angajator, care cuprinde elemente ale raportului juridic de munca privind conditiile de munca si stagiu, utile in stabilirea drepturilor de pensie. Prin urmare, in speta, refuzul de a valorifica mentiunile cuprinse in adeverinta este abuziv si lipsit de temei legal, intrucat inscrisul original supus valorificarii se bucura de prezumtia de validitate.
Or, in masura in care aprecia ca actul de certificare prezentat de catre persoana asigurata atesta mentiuni neadevarate, casa teritoriala de pensii avea posibilitatea de a se inscrie in fals in fata primei instante, cu toate consecintele care decurg din acestea.
Si apararile intimatei grevate pe ideea ca  adeverintei prezentate ii lipsesc mentiunile privind temeiul legal in baza caruia a incasat sumele consemnate in cuprinsul  inscrisului, vor fi inlaturate, deoarece   in raporturile de munca temeiul incasarii drepturilor salariale il reprezinta munca depusa de salariat iar  necunoasterea si neindicarea normei pozitive nu poate fi imputata acestuia.  Mentiunile ca  "sume diferente ore sunt sumele aferente timpului lucrat peste programul normal de lucr (10 ore) si ca "pentru perioadele sus mentionate unitatea a achitat in intregime cotele CAS precum si toate celelalte contributii prevazute de legislatia in vigoare" sunt  necesare si suficiente pentru ca inscrisul sa poata fi valorificat.
 Pe de alta parte doctrina a statuat ca "reclamantul nu este obligat sa indice chiar textul de lege pe care se intemeiaza, deoarece incadrarea in text o face judecatorul si spre deosebire de obiect instanta nu este  tinuta de temeiul juridic al cererii  ci il poate schimba  dupa ce , in respectarea principiilor contradictorialitatii si al dreptului la aparare, a pus in discutie noua cauza"( Mihaela Tabarca, Gheorghe Buta, Codul de procedura civila, comentat si a dnotat cu llegislatie , doctrina si jurisprudenta, Universul juridic ,Bucuresti 2007, pag399)