Partaj judiciar succesoral - rezerva succesorala - constatarea simulatiei contractului de intretinere - contract autentic de intretinere cu un succesibil in linie dreapta - calitate procesuala

Partaj judiciar succesoral - rezerva succesorala - constatarea simulatiei contractului de intretinere - contract autentic de intretinere cu un succesibil in linie dreapta - calitate procesuala

Solutia la instanta de fond - Sentinta civila nr. 645/19.01.2010, a Judecatoriei Craiova - a fost  respinsa actiunea. A fost respinsa  actiunea in reductiune, ca lipsita de obiect. A fost respinsa cererea de partaj a averii succesorale a defunctului RI, in contradictoriu cu parata SVC, ca fiind formulata in contradictoriu cu o persoana fara calitate procesuala pasiva. A fost respinsa cererea avand ca obiect atribuirea rezervei succesorale din averea defunctului RI, in contradictoriu cu parata SFC, ca lipsita de obiect. A fost respinsa cererea avand ca obiect partajul averii succesorale a defunctei RM, ca fiind formulata de o persoana fara calitate procesuala activa.

Solutia la instanta de recurs - a fost respins recursul ca nefondat

Motivarea:
Prin cererea inregistrata pe rolul instantei la data de 17 februarie 2009, sub nr.3831/215/2009, reclamantul RCA a chemat in judecata paratele SVC si SFA solicitand ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna partajarea averii defunctilor RIA si RA si reductiunea in limitele cotitatii disponibile, a liberalitatii consimtite prin contractul de intretinere autentificat sub nr.167/22.02.2001.
In motivarea in fapt, s-a aratat ca la data de 19.02.2005 a decedat autorul RIA, iar la data de 4 mai 2007 a decedat autoarea RM, mostenitori legali ai acestora fiind reclamantul si parata SVC, in calitate de descendenti de grad I.
La decesul autorilor au ramas urmatoarele bunuri: un imobil compus din teren de 203 mp si o casa din caramida, acoperita cu tabla, cu 3 camere, 3 holuri, o bucatarie, baie si camara, situate in Craiova, strada Paltinis nr.86.
A mai solicitat sa se constate ca contractul de intretinere autentificat sub nr.167/22.02.2001 de BNP Mircea Dragusin este incheiat cu un succesibil in linie dreapta iar in temeiul art.845 C.civil este prezumat o donatie de vreme ce debitoarea obligatiei de intretinere nu si-a respectat obligatiile asumate prin contract.
Prin incheierea acestui contract s-a depasit cotitatea disponibila fiind incalcata rezerva succesorala.
Avand in vedere ca mostenitorii rezervatari au dreptul la rezerva legala in natura, a solicitat includerea in masa partajabila a cotei de 1 din acest imobil.
In drept, au fost invocate dispozitiile art.728, 845 C.civil, art.673 C.pr.civ.
La data de 14 aprilie 2009, reclamantul a completat actiunea initiala solicitand, pe langa partajul averii succesorale si reductiunea liberalitatii excesive, si constatarea simulatiei contractului de intretinere autentificat sub nr.167/22.02.2001, in sensul ca aceasta conventie este o donatie deghizata, fiind aplicabile dispozitiile art.1875 si 847 C.civil.
In ceea ce priveste caracterul simulat, a aratat ca scopul real urmarit de parti la incheierea conventiei a fost inlaturarea de la mostenire a reclamantului; ca din analiza clauzelor contractuale reiese ca intentia autorilor nu a fost aceea de a obtine contraprestatiile specifice contractului de intretinere, intrucat contractul nu cuprinde clauze exprese si clare cu privire la obligatia de intretinere, modalitatile practice de executare; in plus, era obligatoriu ca defunctii sa fie asistati de catre un reprezentant al autoritatii tutelare; pe langa lipsa acestor elemente obligatorii, scopul urmarit a fost acela de a eluda dispozitiile referitoare la rezerva succesorala; un alt aspect relevant in analizarea vointei reale a sotilor R este acela ca, incercand sa elimine orice dubiu cu privire la actul incheiat, s-au declarat ambii ca fiind proprietari, in conditiile in care capacitate de a instraina valabil avea doar defunctul RI, imobilul instrainat fiind bun propriu al acestuia, dobandit prin mostenire (cota de 1) si prin donatie (cealalta cota de 1).
La 10 noiembrie 2009, reclamantul a mai depus o precizare referitoare la compunerea masei succesorale, aratand ca masa defunctului se compune din cota de 1/1 din terenul situat in Craiova, strada Paltinis nr.86 - dobandit prin mostenire de la tatal sau (cota de 1) si prin donatie (cealalta cota de 1) de la numita PCA - si cota de 1 din imobilul constructie, imobil edificat in timpul casatoriei cu defuncta RM; ca masa defunctei RM se compune din cota de 1 din imobilul constructie, edificat in timpul casatoriei pe terenul apartinand sotului.
Legal citate, paratele nu au formulat intampinare.
In sedinta publica din 12 ianuarie 2010, au fost invocate exceptiile lipsei calitatii procesuale active pentru actiunea in partajul averii celor 2 autori, si exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei SV pentru cererea de partaj a averii defunctului RI.
Prin sentinta civila nr. 645/19.01.2010, a Judecatoriei Craiova a fost  respinsa actiunea formulata de reclamantul RCA, in contradictoriu cu paratele SVC si SFA.
A fost respinsa  actiunea in reductiune, ca lipsita de obiect.
A fost respinsa cererea de partaj a averii succesorale a defunctului RI, in contradictoriu cu parata SVC, ca fiind formulata in contradictoriu cu o persoana fara calitate procesuala pasiva.
A fost respinsa cererea avand ca obiect atribuirea rezervei succesorale din averea defunctului RI, in contradictoriu cu parata SFC, ca lipsita de obiect.
A fost respinsa cererea avand ca obiect partajul averii succesorale a defunctei RM, ca fiind formulata de o persoana fara calitate procesuala activa.
Pentru a se pronunta astfel, instanta a  analizat cu prioritate cererea in constatarea simulatiei, considerand ca fata de  cererile cu care a fost investita si avand in vedere raportul de dependenta dintre ele, cererile privind reductiunea liberalitatii excesive si partajul succesoral sunt accesorii cererii in constatarea simulatiei, deoarece solutionarea lor depinde de modul de rezolvare al cererii in constatare.
Instanta de fond a retinut ca autorii RI si RM au incheiat cu parata SFA un contract de intretinere, autentificat sub nr.167/22.02.2001 de BNP Mircea Dragusin, prin care au transmis in patrimoniul acesteia imobilul teren si casa, din Craiova, strada Paltinis nr.86, in schimbul prestarii de catre parata a intretinerii, constand in asigurarea celor necesare traiului, inmormantarea potrivit obiceiurilor crestinesti.
Desi reclamantul a invocat caracterul simulat al acestui contract, sustinand ca reprezinta in fapt o donatie deghizata, probele administrat infirma aceste sustineri.
Astfel, din declaratiile martorilor GA si BG rezulta ca parata SFA s-a mutat efectiv in casa defunctilor in 1999, si a fost singura persoana care a avut grija de acestia. Martorul BG a declarat ca in perioada in care a locuit cu batranii, inainte de incheierea contractului de intretinere, parata ii ajuta pe acestia la curatenie, menaj, treburi gospodaresti mai grele; dupa incheierea contractului,  batranul a suferit o hemipareza (mai 2001-biletul de iesire din spital) iar parata, impreuna cu defuncta, au fost singurele persoane care i-au acordat ingrijirea de care avea nevoie; in conditiile in care, dupa hemipareza, batranul se deplasa greu, se imbraca greu si avea nevoie sa fie hranit de catre o alta persoana, parata a fost cea care l-a ingrijit efectiv: il ajuta sa se imbrace, il hranea, urmarea sa-si ia tratamentul; a mai aratat ca dupa pareza suferita batranul a avut permanent nevoie de ajutor si ca in ultimele luni de viata batranul a stat mai mult in pat; ca batrana a aflat in ultimul an de viata ca are cancer si tot parata a fost cea care a ingrijit-o, fiind singura persoana care a ramas sa locuiasca cu aceasta; martora GA arata ca parata avea grija de defuncti, ca in perioada cat erau internati era cea care s-a ocupat de problemele ivite, ca ii ducea la controale periodice si urmarea tratamentul acestora; ca defuncta a motivat incheierea contractului prin aceea ca parata era singura care avea grija de ei; Au mai aratat martorii ca parata primea periodic bani de la mama sa, care era plecata la munca in strainatate; ca tot parata s-a ocupat de inmormantare si de pomenile ulterioare.
Aceste declaratii confirma sustinerile paratei, din raspunsul la interogatoriu, potrivit cu care a locuit efectiv cu bunicii sai inca inainte de incheierea contractului de intretinere; ca dupa incheierea contractului, starea sanatatii defunctului s-a agravat si ca avea nevoie permanenta de ingrijire; ca batranul urma tratament injectabil permanent de care se ocupa parata, studenta la medicina; ca dupa o perioada in care s-a recuperat a urmat un al doilea accident vascular care a necesitat ingrijire si spitalizare; ca primea bani lunar de la mama sa aflata la munca in Spania, apoi in Italia.
Din inscrisurile depuse reiese ca batranul avea probleme grave de sanatate ce necesitau ingrijire speciala, fiind internat in 2001 si de 2 ori in 2003, precum si faptul ca parata primea de la mama sa atat bani cat si pachete, in perioada 2004-2006.
Cele rezultate din probele administrate se coroboreaza cu raspunsul la interogatoriu al defunctei (dat in dosar 11348/C/RJ/2006 la data de 9.02.2007, nr.4485/215/2006 in format ecris) prin care aceasta arata ca incheierea contractului s-a facut pentru asigurarea intretinerii ("nu avea cine sa aiba grija de noi"), ca parata a locuit cu batranii inca din perioada liceului, ca parata a fost singura care s-a ocupat de tratamentele batranilor, internarile in spital, ca facea piata, gatea, facea menajul.
Martorii propusi de reclamant nu au putut da informatii despre modul in care se gospodareau partile, defunctii si parata, martora PA afirmand ca a vizitat batranii in perioada 1984-1991, iar martorul AV a sustinut ca a vizitat batranii si dupa 2000 si ca locuiau singuri, fapt contrazis de celelalte probe.
Concluzionand, fata de probele administrate, instanta a apreciat ca nu s-a facut dovada caracterului simulat al contractului, respectiv al existentei unui act secret care sa corespunda vointei reale a partilor si care sa anihileze aparenta creata prin actul public.
A mai invocat reclamantul prezumtia instituita de art.845 C.civil (in cererea initiala). Insa aceasta prezumtie este relativa, putand fi rasturnata prin proba contrara, iar parata a facut, prin probele administrate, dovada caracterului oneros al contractului incheiat, respectiv a naturii acestuia de contract de intretinere.
Pe cale de consecinta, a fost respinsa si actiunea in reductiunea liberalitatii excesive, ca lipsita de obiect, cat timp nu s-a constatat ca intelegerea partilor ar reprezenta o donatie deghizata.
In privinta cererii de partaj, analizand cu prioritate exceptiile invocate, instanta a apreciat ca reclamantul este mostenitor acceptant al defunctului. S-a retinut ca reclamantul a formulat, in termenul de optiune succesorala, actiune in partajul averii defunctului (inregistrata pe rolul Judecatoriei Craiova sub nr.7846/23.03.2005, in rejudecare sub nr.4485/215/2006 ), actiune care presupune intentia neechivoca de a accepta si care nu poate fi promovata decat in calitate de mostenitor; In privinta paratei SVC, s-a retinut ca aceasta nu a facut dovada acceptarii in termen a succesiunii defunctului RI, din interogatoriul luat paratei SA rezultand ca parata C era plecata din tara la decesul defunctului si nici nu a mai venit in tara pana inainte cu cateva zile de decesul defunctei, in 2007.
Fata de aceste concluzii, a fost respinsa exceptia lipsei calitatii procesuale active in privinta partajului averii succesorale a defunctului si a fost admisa exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei SVC, in ceea ce priveste partajul averii defunctului.
In ceea ce priveste cererea reclamantului de a i se atribui rezerva legala in natura, instanta a retinut ca rezerva se calculeaza in functie de descendentii care vin efectiv la mostenire, cu excluderea celor renuntatori, astfel ca, fata de neacceptarea succesiunii de catre parata SV, rezerva ar fi de 1; rezerva se cuvine in temeiul legii si orice mostenitor acceptant o poate solicita, cu conditia sa indice masa in functie de care se calculeaza;  data fiind solutia asupra cererii in reductiune, constatand ca terenul si casa nu fac parte din succesiunea defunctului si cum alte bunuri care sa faca parte din masa succesorala nu au fost indicate, a fost respinsa cererea in partaj, referitoare la atribuirea rezervei, ca lipsita de obiect.
Asupra cererii de partaj a defunctei RM, reclamantul nu a facut insa dovada acceptarii in termenul de 6 luni, a succesiunii acestei autoare; asa cum rezulta din raspunsul la interogatoriu, dupa decesul defunctei nu a luat vreun bun apartinand acesteia, nu a contribuit la plata impozitelor si taxelor bunurilor succesorale, nu a efectuat reparatii sau imbunatatiri la acestea, nici macar nu a mai trecut prin casa defunctei, iar simplul fapt al participarii la cheltuielile cu inmormantarea si efectuarea pomenilor, nu poate fi interpretat ca act de acceptare tacita, nefiind act neechivoc, cu privire la bunurile succesorale singulare sau la universalitatea mostenirii, din care sa rezulte intentia de a accepta si care sa angajeze viitorul.
Fata de acestea, a fost admisa exceptia lipsei calitatii procesuale active in ceea ce priveste actiunea de partaj a averii defunctei si respinsa actiunea in consecinta.
Impotriva sentintei civile nr. 645/19 ianuarie 2010, a formulat apel reclamantul RCA prin care a solicitat desfiintarea hotararii atacate si trimiterea cauzei spre rejudecare.
In esenta, apelantul a aratat ca prima instanta, desi nu fusese investita cu o actiune in rezolutiunea contractului de intretinere, a analizat in ce masura parata SA si-a obligatiile asumate prin contract. Instanta de fond a analizat situatia de fapt ulterioara incheierii conventiei, fara a analiza acortul de vointa al partilor la data de 22.02.2001 sau anterior acestei date. Vointa de a simula si exteriorizarea acesteia trebuiau analizate de instanta de fond la momentul incheierii conventiei, data la care defunctii RI si M nu se aflau in nevoie, contractul de intretinere fiind incheiat cu scopul de a eluda dispozitiile Codului civil referitoare la reductiunea liberalitatilor.
Nu s-a analizat de catre instanta de fond in ce masura actul public imbraca forma unui contract de intretinere, de vreme ce  nu contine clauze specifice si clare cu privire la intretinerea celor doi autori, precum si modalitatile practice ale executarii obligatiilor.
In continuare, apelantul a aratat ca in contextul in care actul nu cuprinde mentiunile legale obligatorii prevazute de art.31 din Legea 17/2000, inseamna ca la data incheierii conventiei, partile au urmarit eludarea dispozitiilor legale privind rezerva succesorala, vointa acestora rezultand atat din conduita procesuala, cat si din declaratiile martorilor audiati in cauza, facand referire la depozitiile martorilor BG si AV, precum si la afirmatiile paratei SA din cuprinsul interogatoriului.
Apelantul a aratat, de asemenea, ca instanta de fond a analizat doar in ce masura ar fi fost respectata obligatiile asumate prin conventie, fara a face referire la conduita partilor anterior incheierii conventiei, la posibilitatile financiare ale paratei de a-i intretine pe defuncti si la varsta acesteia.
Concluzionand, apelantul a solicitat instantei de control judiciar sa constate ca prima instanta nu a intrat in cercetarea fondului, de vreme ce solutia instantei de fond se sprijina doar pe argumente ce tin de natura contractului de intretinere, instanta "uitand" in ce masura contractul a avut ca scop eludarea dispozitiilor legale privind rezerva succesorala in raport cu situatia de fapt la data incheierii conventiei.
Apelul nu a fost intemeiat in drept si in dovedirea sa, apelantul a solicitat proba cu inscrisuri, martori si interogatoriul paratelor.
Urmare a incheierii din 10 mai 2010, privind admiterea cererii de acordare a ajutorului public judiciar formulate de apelantul-reclamant, in sensul reducerii cuantumului taxei de timbru de la 1821,5 la 910,75 lei, apelul a fost timbrat cu taxa de timbru in cuantum de 911 lei, achitata prin chitanta nr. 33594311-138-009/18.05.2010 si timbru judiciar in valoare de 5 lei.
Prin incheierea de sedinta din 21.06.2010, in raport de obiectul cererii de chemare in judecata, de evaluarea obiectului cererii facute de reclamant ca fiind de 100.000 lei si dispozitiile art.2821 C.pr.civ., calea de atac in cauza dedusa judecatii a fost calificata ca fiind recurs.
Desi legal citate, intimatele-parate nu au formulat intampinare in cauza.
Examinand actele si lucrarile dosarului, prin prisma criticilor recurentului si in raport cu prevederile legale incidente, incluzand art. 3041 Cod proc. civ., Tribunalul constata ca recursul  nu este fondat pentru urmatoarele considerente:
Principala critica a recurentului RCA se refera la faptul ca instanta de fond a analizat cu precadere daca intimata - parata SA si-a indeplinit obligatia de intretinere asumata prin contractul al carui caracter simulat s-a cerut a fi constatat in loc sa se preocupe a analiza vointa de a simula a partilor la data incheierii conventiei - februarie 2001.
Este de necontestat faptul ca in considerentele sentintei recurate instanta de fond a avut in vedere si a analizat prin prisma probelor, modul in care intimata - parata SA a inteles sa-si indeplineasca fata de defunctii bunici obligatia de intretinere.
Tribunalul considera ca instanta de fond a procedat in mod corect deoarece atat prin actiunea introductiva cat si prin cererea precizatoare reclamantul a solicitat sa se constate caracterul simulat al contractului de intretinere, afirmand ca acesta a fost in realitate un contract de donatie "de vreme ce debitoarea obligatiei de intretinere nu si-a respectat obligatiile asumate prin contract". In conditiile unei astfel de afirmatii era evident faptul ca se impunea administrarea de probe tocmai pentru a se verifica acest aspect. De altfel, instanta de fond mentioneaza in cuprinsul hotararii ca probele administrate infirma sustinerile reclamantului privind caracterul simulat al contractului, al faptului ca acesta reprezinta in fapt o donatie simulata, de unde rezulta in mod clar preocuparea instantei de a solutiona cererea in constatarea simulatiei cu care fusese investita si nicidecum de a se pronunta intr-o actiune in rezolutiunea contractului de intretinere asa cum sustine recurentul.
Cata vreme din probele administrate - declaratiile  martorilor coroborate cu raspunsurile partilor la interogatoriile luate din oficiu, cu raspunsul la interogatoriu al defunctei dat in dosarul nr. 4485/215/2006 a rezultat ca intimata - parata si-a respectat obligatia asumata prin contract, aceea de a-si ingriji cu cele necesare bunicii, nu poate fi vorba in speta de incheierea unui contract de donatie. Daca ar fi fost o donatie deghizata, in considerarea notiunii de contract de donatie care presupune conform art. 801 si 803 Cod Civil ca donatorul, cu intentie liberala isi micsoreaza patrimoniul cu un drept real sau de creanta marind patrimoniul celeilalte parti cu acelasi drept, fara a urmari sa primeasca ceva in schimb, intimata -parata nu ar fi avut nicio obligatie, nu ar fi trebuit sa procedeze la indeplinirea obligatiei de intretinere, asa cum a facut-o.
Este neintemeiata sustinerea recurentului ca instanta de fond nu a analizat vointa partilor de a simula si exteriorizarea acesteia la momentul incheierii conventiei in conditiile in care instanta de fond coroboreaza probele administrate, facand referire expresa si la raspunsul la interogatoriu al defunctei din dosarul nr. 4485/215/2006 prin care aceasta arata ca incheierea contractului s-a facut pentru asigurarea intretinerii. Deci, instanta de fond a avut in vedere afirmatiile recurentului - reclamant preocupandu-se sa afle care a fost intentia partilor la momentul incheierii contractului din februarie 2001.
Simulatia presupune existenta concomitenta, intre aceleasi parti, a doua contracte: unul public (aparent) prin care se creeaza o anumita aparenta juridica ce nu corespunde realitatii si altul secret (contrainscris) care corespunde vointei reale a partilor si prin care acesta anihileaza, in tot sau in parte, aparenta juridica creata prin actul public, simulat.
Potrivit art. 1175 Cod Civil actul secret care modifica un act public nu poate avea putere decat intre partile contractante si intre succesorii lor universali. Asa fiind intre parti numai contractul secret produce efecte in masura in care, privit in sine, acest contract este valid sub aspectul conditiilor de fond si de forma.
Or, in continutul actiunii introductive reclamantul nu a invocat incheierea intre aceleasi parti a unui act secret, diferit de cel pretins aparent, aratand doar ca in realitate contractul de intretinere autentificat sub nr. 167/22.02.2001 era  o donatie deghizata.
Este de necontestat ca  art. 845 Cod Civil prevede in favoarea mostenitorilor rezervatari o prezumtie relativa potrivit careia instrainarea cu titlu oneros facuta unui mostenitor in linie dreapta reprezinta o donatie deghizata daca instrainarea s-a facut cu rezerva uzufructului sau cu sarcina unei rente viagere.
In speta, insa, aceasta prezumtie a fost combatuta prin probele administrate de instanta de fond, inclusiv declaratiile de martori, instanta avand in vedere calitatea de tert a reclamantului si deci posibilitatea lui de a face proba deghizarii prin orice mijloc de proba.
Tribunalul considera ca neintemeiate si sustinerile recurentului in sensul ca instanta de fond nu a analizat in ce masura actul public imbraca forma unui contract de intretinere de vreme ce nu contine clauze specifice si clare cu privire la intretinerea celor doi autori.
In speta, contractul mai sus mentionat al carui caracter simulat s-a solicitat a se constata a fost incheiat in fata notarului, fiind un act autentic, intitulat in mod expres "contract de intretinere", obiectul sau rezultand nu numai din denumire ci din intregul sau continut: se indica calitatea partilor - instrainatori-intretinuti si dobanditoare - intretinatoare, faptul ca in schimbul imobilului exista obligatia dobanditoarei de a-i ingriji si a-i intretine cu cele necesare traiului zilnic, se evalueaza intretinerea in vederea satisfacerii cerintelor fiscale. Nu era cazul ca in contract sa se mentioneze in mod detaliat in ce consta obligatia dobanditoarei - intretinatoare, contractul prin denumire si continut, fiind in mod evident un contract de intretinere. Era inutil ca instanta de fond sa analizeze in ce masura acest contract - intitulat de reclamant "act public" imbraca forma unui contract de intretinere intrucat clauzele sale sunt clare si evident definitorii pentru ce inseamna un contract de intretinere incheiat in forma autentica.
In atare situatie, in mod corect, instanta de fond a retinut ca nu s-a facut dovada caracterului fictiv al contractului intervenit intre parti  la 22.02.2001 si, deci, in speta nu sunt indeplinite conditiile care pot duce la concluzia existentei simulatiei.
Recurentul critica, de asemenea, sent. civ. nr.  645/19.01.2010 pe motiv ca instanta nu a facut referire la posibilitatile financiare ale paratei de a-i intretine pe defunct si la varsta acestuia, in considerarea faptului ca pe de o parte, la data incheierii conventiei parata SA nu avea nicio sursa de venit iar pe de alta parte bunicii sai aveau o stare buna de sanatate si pensii substantiale, neavand nevoie de ajutor financiar.
Prin contractul de intretinere una dintre parti instraineaza un bun sau plateste o suma de bani iar cealalta parte se obliga sa-i asigure intretinerea in natura (hrana, imbracaminte, ingrijiri medicale) pe timpul cat va trai, iar dupa moarte s-o inmormanteze. Este evident caracterul aleatoriu al contractului intrucat obligatia debitorului depinde nu numai de durata incerta a vietii creditorului intretinerii dar si de nevoile lui zilnice sau de alti factori care pot influenta intinderea prestatiilor (starea sanatatii, costul vietii).
Intr-adevar la data incheierii contractului de intretinere, asa cum rezulta din declaratiile martorilor audiati si raspunsurile la interogatoriu ale intimatei -parate SA, aceasta era studenta, avea 20 de ani, cu posibilitati financiare mai reduse desi mama sa ii trimitea bani din Italia iar bunicii sai, creditori ai obligatiei de intretinere aveau o stare de sanatate buna si resurse financiare suficiente.  Nu trebuie analizata insa intentia lor doar prin prisma momentului strict in care s-a incheiat contractul, ci trebuie avut in vedere tocmai acest element alea care este specific contractului de intretinere. E indubitabil faptul ca la incheierea unui contract de intretinere, creditorul intretinerii se gandeste si la viitor, la ce-i poate rezerva viata in ceea ce priveste starea de sanatate, conditiile de trai precum si la posibilitatile viitoare ale debitorului obligatiei de intretinere de a-si putea indeplini in mod constant sarcinile pe care si le-a asumat.
Este relevant in acest sens, raspunsul la interogatoriu al unuia dintre cei doi creditori ai obligatiei de intretinere din litigiu, respectiv, bunica intimatei-parate, numita RM care a recunoscut ca intimata -parata SA le-a facut menajul, le-a cumparat alimente, le-a facut mancare, le-a asigurat tratamentele necesare, internarile in spital, le-a fost de ajutor faptul ca era studenta la medicina iar atunci cand au semnat contractul de intretinere s-au hotarat s-o faca pentru ca nu avea cine sa aiba grija de ei.
Se coroboreaza aceste afirmatii cu declaratiile martorilor audiati la instanta de fond: martora GA a aratat ca stie de la RM ca nepoata sa se ocupa de problemele care se iveau atunci cand bunicii erau internati, urmarea sa-si respecte tratamentul; martorul BG la declaratia caruia, rupta din context, face referire recurentul, a declarat ca intimata -parata ii ajuta pe defuncti la curatenie, menaj, treburile gospodaresti mai grele, dupa paralizia bunicului, cand acesta se deplasa foarte greu, in toata aceasta perioada a fost "ingrijit efectiv de nepoata".
Sustinerea recurentului in sensul ca prima instanta nu a intrat in cercetarea fondului este vadit nefondata, instanta a avut in vedere analizarea  faptului in ce masura contractul a avut ca scop eludarea dispozitiilor legale privind rezerva succesorala, respingand actiunea in reductiunea liberalitatii excesive, ca lipsita de obiect, cat timp nu s-a constatat ca intelegerea partilor ar reprezenta o donatie deghizata. 
Raportat la considerentele expuse, instanta de recurs, in baza art. 312 alin.1 Cod proc. civ. va respinge ca nefondat recursul.