Neascultarea inculpatului conform disp. art.150 C.p.p.

Procedura penala
Arest preventiv
Neascultarea inculpatului conform disp. art.150 C.p.p. este sanctionata cu nulitatea relativa
Prin incheierea nr.225/29 oct.2009 T. Dolj a respins recursurile declarate de
inculpatii V. F., M.I.A. si V.C. impotriva incheierii Judecatoriei Craiova prin
care s-a dispus admiterea propunerii de arestare preventiva pe o durata de 30 de zile,
in baza art.1491C.p.p., raportat la art.143 si art.148 lit.a si f  C.p.p.
S-a retinut ca impotriva inculpatilor s-a dispus punerea in miscare a actiunii
penale pentru savarsirea infractiunii  de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea
grava a ordinii si linistii publice, prevazuta  si ped.  de art. 321 alin. 2 C.p. si 
arestarea  preventiva  in lipsa a inculpatilor M.I.A.,  cercetat  pentru savarsirea
infractiunii infractiunii  de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea grava a
ordinii si linistii publice, prevazuta  si ped.  de art. 321 alin. 2 C.p. si vatamare
 corporala grava prev. de art. 182 alin. 2 C.p. , V.C. si V. F.,  cercetati  pentru savarsirea
infractiunii infractiunii  de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea grava a ordinii si
linistii publice, prevazuta  si ped.  de art. 321 alin. 2 C.p.
S- retinut ca cei trei inculpati impreuna cu alt inculpat B.M. au provocat scandal,
 tulburand grav ordinea si linistea publica, in incinta  barului apartinand SC D. din com.Amarastii
de Jos,  jud. Dolj, distrugand mai multe bunuri cu o furca si mai multe bate , iar inculpatul M.I.A.
 au a lovit-o pe partea vatamata R.I., cauzandu-i avulsia dintilor 21,22, deci slutirea.
S-a dispus citarea inculpatilor M.I.A., V.F.si V.C la domiciliul cunoscut si prin afisare la
sediul Consiliului Local  Amarastii de Jos, in circumscriptia caruia s-a comis infractiunea  
pentru a le acorda posibilitatea de a  cunoaste  propunerea  de arestare  preventiva, a-si exercita
 dreptul la aparare. S-au emis  emite mandate de aducere  pentru inculpati, din procesele verbale
rezultand ca inculpatii M.I.A. si V.C. nu au fost gasiti la domiciliu si nu se cunoaste locul
unde se afla acestia.
Examinand actele si lucrarile dosarului, instanta de fond a constatat ca in cauza sunt intrunite
 disp. art. 1491 C.p.p. raportat la art. 143 C.p.p. si art. 148 lit.a si f C.p.p., intrucat inculpatii
 au savarsit cu intentie  infractiuni pentru care pedeapsa prevazuta  de lege este mai mare de 4 ani
inchisoare, iar lasarea in libertate a acestora prezentand un pericol public concret pentru ordinea
publica. Cu privire la inculpatul V.F. care s-a prezentat la solutionarea propunerii de arestare
preventiva, instanta  a retinut numai dispozitiile art. 148 lit. f C.p.p.
S-a retinut ca din analiza acestei jurisprudentei CEDO rezulta fara echivoc ca cercetarea in
stare de arest preventiv a unor persoane acuzate de savarsirea unor asemenea fapte este justificata
 doar de existenta unei veritabile exigente de interes public si pentru prezervarea ordinii publice,
 riscul sustragerii de la ancheta sau judecata, riscul unei intelegeri secrete intre coacuzati, riscul
 de presiuni asupra martorilor, savarsirea de noi infractiuni ceea ce face necesar derogarea de la
regula cercetarii in stare de libertate.
La aprecierea gradului de pericol social ridicat al faptelor s-a avut  in vedere: imprejurarile
 concrete ale comiterii faptelor, constand in  locul public in care s-au desfasurat actiunile, 
 deteriorarea grava a bunurilor aflate in  localul public, astfel cum rezulta din fotografiile judiciare,
 coroborate cu declaratiile martorilor,  tulburarea grava a ordinii publice, rezultand din  prejudicial mare
  care a fost creat,   precum si persoana inculpatilor.
S-a apreciat ca lasarea in libertate ar prezenta un pericol pentru ordinea publica, faptele
 inculpatilor ar prezenta o atitudine de sfidare a autoritatii publice menite sa vegheze la ordinea
si linistea publica, autoritate pentru care opinia publica manifesta respect si consideratie.
In consecinta, instanta a admis propunerea Parchetului de pe langa Judecatoria Craiova si
 a dispus arestarea preventiva a inculpatului V.F.,  pe o durata de 29 de zile, incepand  cu data
de 27.10.2009 si  pana la data de 24.11.2009, inclusiv si a inculpatilor M.I.A. si V.C. pe o durata
de 30 de zile, incepand cu prinderea efectiva si pana la expirare.
Impotriva acestei sentinte penale inculpatii M.I.A. si V.F. si V.C. criticand-o pentru
netemeinicie si nelegalitate si solicitand cercetarea acestora in stare de libertate, apreciind
 ca fata de circumstantele lor personale nu se impune cercetarea lor in stare de arest preventiv.
Totodata  recurentii M.I.A. si V.C. au invocat disp. art.1501 si art.152 alin 3 si 4 C.p.p.,
aratand ca nu au fost ascultati nici de catre procuror si nici de instanta de judecata dupa prinderea lor.
Este adevarat ca cei doi inculpati au fost arestati in lipsa, intrucat desi organele de politie
i-au cautat la domiciliile lor ( asa cum rezulta din procesele-verbale incheiate de organele de politie)
 nu au fost gasiti, membrii familiei aratand ca nu cunosc unde sunt acestia plecati.
Este adevarat de asemenea, ca dupa ce instanta a admis propunerea de arestare preventiva,
acesti doi inculpati  au fost adusi la instanta de judecata, care trebuia conform art.152 alin 4 C.p.p.
sa procedeze la ascultarea acestora, din actele existente la dosar reiesind ca aceasta nu a procedat in acest sens.
Cu toate acestea, neascultarea inculpatilor cu prilejul aducerii lor in fata judecatorului,
 dupa executarea mandatului de arestare emis in lipsa acestora, nu este sanctionata cu nulitatea absoluta,
 ci eventual cu nulitatea relativa.
Astfel, conform disp.art.197 alin 2 C.p.p., este sanctionata cu nulitatea absoluta, incalcarea
dispozitiilor referitoare la prezenta invinuitului sau inculpatului si asistarea acestora de catre aparator,
situatie neincidenta in cauza, inculpatii fiind reprezentati, cu prilejul discutarii propunerii de
arestare preventiva, de aparator din oficiu.
Prin urmare, nu se poate vorbi, eventual, decat de o nulitate relativa, in conditiile
 art.197 alin 1 C.p.p., respectiv, pentru a atrage nulitatea actului trebuie dovedita existenta unei
 vatamari care sa nu poata fi inlaturata decat prin anularea dispozitiei de arestare, situatie care
 nu este incidenta in speta, intrucat instanta de recurs a acoperit eventuala vatamare produsa
inculpatilor prin ascultarea acestora.
In ceea ce priveste temeiul arestarii preventive dispuse, instanta de recurs constata ca
 potrivit art.148 alin 1 lit. f C.p.p. masura arestarii preventive a inculpatului poate fi luata
daca sunt date sau indicii temeinice ca inculpatul a comis o infractiune pentru care legea prevede
pedeapsa inchisorii mai mare de 4 ani si exista probe ca lasarea in libertate a acestuia prezinta
pericol concret pentru ordinea publica.
Aceasta masura preventiva se justifica potrivit art.143 C.p.p. in prezenta probelor ori a
 indiciilor temeinice ca inculpatul a comis o fapta prevazuta de legea penala, legiuitorul prevazand
ca este suficient sa existe indicii temeinice cu privire la savarsirea unei infractiuni, dispozitii
similare existand si in Conventia Europeana a Drepturilor Omului - art.5 paragraf 1 lit. c.
Rezulta asadar, ca este suficienta existenta unor indicii temeinice privind comiterea de catre
 inculpati a unei fapte prevazute de legea penala, ori,  in cauza de fata exista nu numai indicii
temeinice ci chiar si probe in acelasi sens, respectiv,  atat declaratiile inculpatilor
( care au recunoscut savarsirea faptelor pentru care sunt cercetati, cu toate ca au relatat un
alt mod de desfasurare a acestora, respectiv aratand ca nu ei au pornit respectivul conflict,
ci doar au incercat sa se apere de atacul pornit impotriva lor de alte persoane necunoscute lor,
prezente in bar), cat si declaratii de martori..
Astfel, conform declaratiilor martorilor P.M., P.F., P.A.D., C.I.M., T.M., D.V.A.,
 B.M.C si I.F., audiati de catre organele de urmarire penala rezulta ca inculpatii au fost
cei care au provocat scandalul, tulburand grav ordinea si linistea publica, in incinta barului
 SC D. din comuna Amarastii de Sus, acestia distrugand mai multe bunuri cu o furca si mai multe bate.
 Inculpatii au recunoscut ca incercand sa se apere de atacatori au aruncat cu scaune, mese, sticle,
 deci este cert ca ordinea si linistea publica au fost grav tulburate.
Prin urmare din probele administrate pana in acest moment procesual, rezulta ca exista
motive verosimile  de a banui ca inculpatii  au savarsit faptele pentru care s-a pus in miscare
 actiunea penala impotriva lor.
Implicarea lor in savarsirea faptelor pentru  care  sunt cercetati, dar si pericolul social
 concret pentru ordinea publica pe care l-ar reprezenta lasarea acestora in libertate, rezultat din
modul de savarsire si toate circumstantele in care au fost comise faptele precum si fata de urmarile
 grave ale acestora, justifica luarea acestei masuri preventive .
Totodata asa  s-a retinut si in decizia Inaltei Curti de Casatie, Completul de 9 judecatori
nr.210/29 iunie 2004 una din componentele notiunii de ordine publica presupune intre altele un climat
 social firesc in care sa fie asigurata existenta si mentinerea unei stari de siguranta si securitate,
 de liniste a cetatenilor si de respectare a drepturilor acestora. Pe de alta parte, s-a  statuat constant
 in practica judiciara ca in lipsa unor criterii legale exprese, pericolul pentru ordinea publica poate fi
dedus si dintr-un pericol social deosebit de ridicat al faptelor cum ar fi in cazul infractiunilor de violenta
 ori a celor care prin natura, modul de savarsire sau frecventa lor care creeaza un puternic sentiment
de insecuritate opiniei publice, in ansamblu, sau unei anumite colectivitati in particular, asa cum s-a
apreciat si in cauza dedusa judecatii.
In raport de toate considerentele expuse, Tribunalul a apreciat ca solutia primei instante este l
egala si temeinica, motiv pentru care a respins recursurile inculpatilor V.F., V.C si M.I.A.
In baza art.192 alin 2 C.pp, va dispune obligarea recurentilor inculpati la plata
 cheltuielilor judiciare avansate de stat pentru solutionarea recursului.