Executarea clauzelor din contractul colectiv de munca

      1. executarea clauzelor din contractul colectiv de munca

Prin actiunea inregistrata pe rolul acestei instante sub nr. 12144/63/2008 reclamantul SINDICATUL  DEMNITATEA FORD  ROMANIA in contradictoriu cu parata SC  FORD ROMANIA SA a solicitat obligarea paratei la alocarea unui coeficient de 10% din profitul companiei ce se va repartiza  salariatilor membri de sindicat.
       In motivarea actiunii reclamantul a aratat ca este parte a contractului colectiv de munca 2005-2009, respectiv reprezentant al salariatilor din cadrul SC  FORD ROMANIA SA.
       Prin contractul colectiv de munca unic la nivel de ramura -constructii masini pe anii 2006-2007 sunt mentionate la capitolul III , art. 64 alin. 5 lit. a  si alte venituri ce se cuvin salariatilor, respectiv cota parte din profit ce se repartizeaza salariatilor , de pana la 10%.
       Aceste prevederi au fost mentinute si in CCM unic pentru anii 2007-2010 .
       Avand in vedere aceste  prevederi, reclamantul s-a adresat consiliului de administratie  cu propunere de negociere a capitolului referitor la salarizare in vederea alocarii  unui coeficient de 10% din profitul companiei ce se va repartiza salariatilor.
       Refuzul companiei de a participa la negocieri a fost categoric.
       Clauzele contractelor colective de munca nu pot stabili drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de munca incheiate la nivel superior.
       In conditiile in care prin contractele colective de munca la nivel de ramura si la nivel national, sunt prevazute pentru salariati si alte venituri, suplimentare celor salariale, respectiv o cota parte de 10% din profitul companiei, unitatea angajatoare nu va putea  refuza negocierea pentru stabilirea acestei cote  si acordarea acestor drepturi.
       Negocierea este obligatorie, clauzele contractelor colective de munca produc efecte pentru toti salariatii incadrati in toate unitatile de ramura de activitate pentru care s-a incheiat contractul colectiv de munca, precum si pentru toti salariatii incadrati in toate unitatile din tara , in cazul contractelor colective de munca.
       In consecinta, avand in vedere prevederile art. 238 alin. 1 si art. 241 alin. 1 lit. c si d din Codul Muncii  si prevederile art. 8 alin. 2 si art. 11 alin. 1 lit. c si d din Legea nr.130/1996 a solicitat obligarea paratei la alocarea unui coeficient de 10% din profitul companiei pentru a se repartiza salariatilor.
       Reclamantul a depus la dosar inscrisuri si anume:propunerea de negociere, contractul colectiv de munca 2005-2009.
       La data de 02.07.2008 reclamantul a depus precizare de actiune, in sensul ca isi mentine obiectul cererii de chemare in judecata, respectiv obligarea paratelor la alocarea unui coeficient de 10% din profitul companiei ce se va repartiza salariatilor  membri ai sindicatului , pe perioada anului 2007.
       Parata a depus intampinare la data de 02.07.2008 prin care a invocat lipsa calitatii procesuale active a reclamantului, lipsa calitatii procesuale pasive a SC FORD, prescriptia extinctiva, inadmisibilitatea actiunii.
       In fapt, parata a sustinut ca reclamantul nu are calitate procesual activa deoarece in patrimoniul sau nu s-a nascut obligatia de plata a 10% din profitul obtinut.
       Salariatii dobandesc dreptul asupra unei cote parti din profit numai in baza contractului colectiv de munca la nivel de unitate , negociat si acceptat , la incheierea caruia Adunarea Generala a Actionarilor angajatorului decide ca salariatii sunt /nu indreptatiti la plata unei parti din profit, or, lipseste atat aprobarea Adunarii Generale a Actionarilor cu privire la acordarea salariatilor  a unei cote parti din profit cat si prevederea in contractul colectiv de munca  la nivel de unitate a modalitatii de exercitare a acestui drept.
       Neindeplinirea cumulativa a acestor doua conditii face ca dreptul dedus judecatii sa nu existe in patrimoniul reclamantului , situatie in care, acesta nu are calitate procesual activa.
       Totodata, a sustinut ca nu are calitate procesual pasiva deoarece reclamantul nefiind titularul dreptului pretins rezulta ca nu exista nici o obligatie corelativa acestui drept in sarcina paratei, iar legea societatilor comerciale nu ii confera vreo obligatie paratei, in sensul celor reclamate.
       Actionarii, in cadrul A.G.A. decid , in acord cu prevederile legale si cu interesele lor,  asupra modalitatii de repartizare a profitului, parata neavand nici o parghie legala pentru a-l determina sa actioneze intr-un sens sau altul.
       A sustinut ca termenul de prescriptie aplicabil dreptului la actiune exercitat de reclamant prin cererea de chemare in judecata  este de 6 luni , actiunea fiind introdusa dupa implinirea acestui termen.
       In alta ordine de idei, parata considera actiunea inadmisibila deoarece pretentia reclamantului putea fi valorificata pe calea conflictului de interese  si nu pe calea conflictului de drepturi.
       Completul investit cu solutionarea cauzei nr. 8531/63/2008 a respins exceptia de conexitate invocata de catre reclamant, cu motivarea ca aceasta masura nu se impune , avand in vedere ca in dosarul 8531/63/2008 sunt implicate si alte parti.
       Reclamantul a depus note scrise cu privire la exceptiile invocate de parata.
       La 17.10.2008 instanta a dispus unirea exceptiilor lipsei calitatii procesuale active si pasive cu fondul .
       S-a respins exceptia prescriptiei dreptului material la actiune cu motivarea ca  dreptul la actiune s-a nascut la momentul evidentierii profitului realizat in anul 2007 si repartizarii acestuia,  respectiv la data Hotararii Adunarii Generale a Actionarilor, abilitata in acest sens.
       Hotararea Adunarii Generale a Actionarilor a fost adoptata la data de 16 mai 2008, data de la care a inceput sa curga termenul de prescriptie de 6 luni reglementat de art. 283 alin. 1 lit. e din Codul Muncii or, raportat la momentul introducerii actiunii, 17.06.2008, s-a constatat ca nu a operat prescriptia dreptului material la actiune(fila 85).
       S-a respins proba cu expertiza contabila pretinsa de reclamant  in vederea determinarii cuantumului pretentiilor solicitate cu motivarea ca nu este utila cauzei.
       Federatia Sindicala "Automobilul Romanesc" a depus cerere de interventie accesorie in interesul reclamantului, la data de 05.11.2008 solicitand admiterea actiunii .
       A intervenit in interesul reclamantului deoarece acesta este membru  al Federatiei, pentru a sustine interesele legitime si drepturile acestuia recunoscute prin contractele colective de munca incheiate inclusiv la nivel de ramura.
       Fata de dispozitiile art. 49 din cod procedura civila instanta a incuviintat in principiu judecarea cererii de interventie accesorie alaturi de cererea principala(fila 100), dispunand conceptarea si citarea in cauza a intervenientului.
       La dosar s-au mai depus urmatoarele inscrisuri:proces verbal al AGA nr. 70/16.05.2008, hotararea 17/2008, propunerea de distribuire a profitului, proces verbal din 10.06.2008 cu ocazia negocierii, tabel cu membrii de sindicat care sustin  reprezentarea lor prin sindicat pentru obtinerea cotei de profit, sentinta 351/CM/2008 cu privire la exceptia inadmisibilitatii actiunii, situatii financiare pentru exercitiul financiar incheiat la data  de 31.12.2007,  raportul administratorilor pentru acelasi an, CCM 2005-2009, proces verbal de negociere, sentinta civila 436/22.03.2006 a Tribunalului Municipiului Bucuresti, adeverinta nr. 551/2008, act aditional la contractul colectiv de munca.
       Prin sentinta nr. 6520/05.12.2008 Tribunalul Dolj a  respins actiunea si, ca o consecinta a respingerii acesteia, a respins si cererea de interventie accesorie formulata in interesul reclamantului  retinand urmatoarele:
       In conformitate cu dispozitiile art. 248 alin. 3 din Codul Muncii" conflictele ce au ca obiect exercitarea unor drepturi  sau indeplinirea unor obligatii decurgand din legi ori din alte acte normative, precum si din contractele colective sau individuale de munca  sunt conflicte referitoare la drepturile salariatilor, denumite conflicte de drepturi".
       In prezenta cauza s-a reclamat  incalcarea obligatiilor instituite prin contractele colective de munca incheiate la nivel superior, privitoare la repartizarea cotei  de profit salariatilor paratei, mai exact a  dispozitiilor art. 64 alin. 5 lit. a din CCM la nivel de ramura constructii de masini pentru anii 2006-2007 raportat. la art. 42 alin. 2 lit. a din CCM la nivel national pentru anii 2007-2010, si prin urmare, prezentul litigiu este un conflict de drepturi si nu de interese  cum a sustinut parata.
       Pentru aceste considerente exceptia inadmisibilitatii actiunii,  pe considerente ce tin de calificarea acestui  litigiu ca fiind un conflict de interese,   a fost respinsa.
       Referitor la exceptiile  lipsei calitatii procesuale active si pasive instanta retine  urmatoarele:
       In contractul colectiv de munca  incheiat la nivelul ramurii de constructii de masini pentru anii 2006-2007 la art. 64 alin. 5 lit. a  s-a prevazut  ca salariatii pot  sa beneficieze de  "cota de profit care se repartizeaza salariatilor  de pana la 10%".
       Cota  parte de profit a fost prevazuta si  in contractul colectiv de munca unic la nivel national pentru anii 2007-2010  la art. 42 alin. 2 lit. a , aceasta cota fiind  "de pana 10% in cazul societatilor comerciale si de pana la 5% in cazul regiilor autonome".
       In privinta intinderii efectelor contractelor colective de munca, art. 241 alin. 1 lit. c si d din Codul muncii, statueaza in termeni neechivoci  ca "acestea produc efecte _pentru toti salariatii incadrati la toti angajatorii din ramura de activitate pentru care s-a incheiat  contractul colectiv de munca la acest nivel", respectiv "pentru toti salariatii incadrati la toti angajatorii din tara , in cazul contractului colectiv de munca la nivel national".
       Se poate conchide ca sunt obligatorii pentru parata  clauzele contractelor colective de munca incheiate la nivel superior , chiar daca in contractul colectiv de munca  la nivel de unitate nu s-au inserat clauze cu privire la cota de profit cuvenita salariatilor.
       Dat fiind ca  parata are obligatia sa acorde salariatilor sai, toate drepturile ce decurg din  CCM la nivel de ramura si respectiv la nivel national,  actiunea fiind promovata de sindicat in numele si in interesul salariatilor paratei,  fara indoiala ca  partile   justifica  legitimare procesuala activa  si pasiva, exceptiile  cu acest obiect fiind neintemeiate.
       Pe fond, instanta constata ca actiunea este  neintemeiata.
       Clauzele din contractele colective de munca incheiate la nivel superior  nu prevad, in mod concret,  ce cota de participare la profit revine salariatilor, ci stabilesc in mod generic dreptul salariatilor la o  cota parte din profit ce  nu poate fi mai mare de 10% din profitul net al societatii.
        Nu s-a negociat un procent concret din profit, iar aceasta chestiune nu poate fi transata de instanta in cadrul procesual configurat de reclamant, ca fiind un conflict de drepturi.
       Or, in lipsa acestor negocieri, nu putem vorbi de un drept individual al fiecarui salariat la obtinerea cotei de profit.
1