Drepturi banesti datorate anumitor categorii de functionari publici cu statut special

Drepturi banesti datorate anumitor categorii de functionari publici cu statut special . Inadmisibilitatea aplicarii unor norme juridice reglementate pentru alte categorii de functionari publici . Efectele Deciziilor nr. 818 din data de 3 iulie 2008, nr. 819 din data de 3 iulie 2008 si 0997 din data de 7 octombrie 2008 pronuntate de Curtea Constitutionala, asupra aplicarii unor norme juridice privind discriminarea .
O.U.G. 10/2007 ; O.G. 9/2000 ; Protocolul nr. 12 aditional C.E.D.O. ; O.U.G. 137/2000 ; OG 16/2007 ; OG 27/2007 ; Legea 232/2007 ; O.G. 38/2003 ; Legea 360/2002 In fundamentarea cererii de chemare in judecata se invoca existenta unei situatii juridice discriminatorii, in ceea ce priveste drepturile banesti majorate, reglementate in favoarea unor categorii diferite de functionari publici ; se solicita inlaturarea acestei discriminari, precum si acordarea drepturilor banesti majorate .
Inexistenta competentei instantelor judecatoresti , in ceea ce priveste anularea unei dispozitii legale, pe care o considera discriminatorie si, pentru a restabili situatia de echilibru intre subiectele de drept, precum si sa pronunte o hotarare judecatoreasca care sa constituie, prin ea insasi,  o norma nediscriminatorie sau prin care sa aplice dispozitii prevazute in acte normative aplicabile altor subiecte de drept, in raport cu care persoana care s-a adresat instantei se considera discriminata.
Reclamantul avand calitatea de functionar public cu statut special, analiza instantei priveste existenta unei reglementari legale speciale, privind salarizarea acestei categorii de functionari publici, precum si inaplicabilitatea unei alte reglementari legale si care priveste o alta categorie de functionari publici .
Nu pot fi invocate dispozitiile O.U.G. 137/2000 privind existenta unei discriminari precum si competenta materiala a instantelor judecatoresti de a analiza circumstantele in fapt si in drept ale starii de discriminare, atat timp cat acestea au fost declarate ca neconstitutionale . La data de 19 decembrie 2009 reclamantul C. C. a chemat in judecata pe paratii S. R.-prin M.E.F., M.I.R.A.,  I.J.P.F. Dj, solicitand ca prin hotararea ce se va pronunta sa fie obligati paratii la  inlaturarea pentru viitor a discriminarii la care au fost supusi ca urmare a neacordarii unui salariu egal cu al celorlalti magistrati, demnitari, functionari publici ori salariati contractuali ai statului, discriminare ce nu poate fi inlaturata decat prin acordarea si membrilor sindicatului - politisti, a majorarilor salariale de 5% incepand cu data de 01 ianuarie 2007, (in raport cu nivelul din luna decembrie 2006), cu 2% incepand cu data de 01 aprilie 2007 (fata de nivelul din luna martie 2007) si cu 11% incepand cu data de 01 octombrie 2007 (fata de nivelul din luna septembrie 2007), majorari de altfel egale cu cele acordate prin art. 1, 2, 3 si 4 din O.U.G. 10 din 31 ianuarie 2007, tuturor demnitarilor alesi sau numiti, judecatorilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Procurorului General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si adjunctilor sai, judecatorilor Curtii Constitutionale, tuturor functionarilor publici si tuturor salariatilor contractuali ai statului din Ministerul Internelor si Reformei Administrative.
             Repararea   prejudiciului   cauzat   reclamantilor  - politisti   -   ca   urmare   a
discriminarii prin neacordarea majorarilor salariale de 5% incepand    cu data de 01
ianuarie 2007 (fata de nivelul din luna decembrie 2006), cu 2% incepand cu data de 01
aprilie 2007 (fata de nivelul din luna martie 2007) si cu 11% incepand cu data de 01
octombrie 2007 (fata de nivelul din luna septembrie 2007);
Plata dobanzilor legale (calculate conform art.3  alin 3 din O.G. 9/2000
privind nivelul  dobanzilor legale  pentru  obligatii  banesti)  pentru  sumele  datorate
incepand cu luna ianuarie 2007 pana la efectuarea platii ;
          Obligarea paratului M:E.F. ca reprezentant al Guvernului Romaniei sa cuprinda in bugetul pentru anul financiar - fiscal 2008-2009 sumele necesare platii drepturilor solicitate;
Indexarea   sumelor   datorate   (prin   aplicarea   coeficientilor  de   inflatie)
incepand cu momentul nasterii dreptului nostru la despagubire - 1 ianuarie 2007 si pana
in momentul efectuarii platii efective a drepturilor salariale revendicate ca urmare a
discriminarii;
Efectuarea mentiunilor privitoare la majorarile salariale in dosarul personal
al fiecarui reclamant.
           In motivare s-a aratat ca:
Reclamantii, functionari publici cu statut special ( politisti ) au fost si sunt discriminati in raport cu demnitarii, cu judecatorii inaltei Curti de Casatie si Justitie, cu judecatorii Curtii Constitutionale, cu Procurorul General al Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie si adjunctii sai dar si cu personalul contractual din cadrul Institutiei P. Jud. Dj.
Tuturor acestora,  la inceputul anului 2007 li s-au majorat salariile sau indemnizatiile cu 5% incepand cu data de 01 ianuarie 2007, in raport cu nivelul din luna decembrie 2006, cu 2% incepand cu data de 01 aprilie 2007 fata de nivelul din luna martie 2007 si cu 11% incepand cu data de 01 octombrie 2007 fata de nivelul din luna septembrie 2007.
Singurii salariati ai statului carora nu le-au fost majorate in nici un mod salariile in decursul anului 2007 pana in prezent sunt politistii. S. R., ca si ceilalti parati, nerecunoscand acelasi drept salarial ca si celorlalti functionari publici sau demnitari si magistrati si refuzand sa le mareasca indemnizatiile cu acelasi procent ca si celorlalti salariati incepand cu data de 01 ianuarie 2007 au incalcat dispozitiile art. 1 alin. 2 lit. e pct. I din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare care prevad ca "principiul egalitatii intre cetateni, al excluderii discriminarii sunt garantate prin exercitarea drepturilor:...economice....in special dreptul la un salariu egal pentru munca egala, la o remuneratie echitabila si satisfacatoare" dar si dispozitiile PROTOCOLULUI 12 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
Arata si ca, in ziua de 31 ianuarie 2007 Guvernul Romaniei a emis un numar de trei Ordonante simple prin care a dispus majorarea salariului - incepand cu 01 ianuarie 2007 - tuturor demnitarilor, magistratilor, functionarilor publici si salariatilor contractuali ai statului cu exceptia politistilor care sunt si ei tot functionari publici.
Prin O.G. nr. 10 din 31 ianuarie 2007 articolele 1-4 au fost majorate salariile tuturor salariatilor statului (demnitari, magistrati, functionari publici, salariati contractuali) cu 5% incepand cu data de 01 ianuarie 2007 fata de nivelul din luna decembrie 2006, cu 2% incepand cu data de 01 aprilie 2007 fata de nivelul din luna martie 2007 si cu 11% incepand cu data de 01 octombrie 2007 fata de nivelul din luna septembrie 2007.
Prin O.G. 16 din 31.01.2007 Guvernul a dispus si majorarea drepturilor banesti cu incepere de la 01 ianuarie 2007 a persoanelor M.A.E..
Tot la 31 ianuarie 2007 Guvernul emite si Ordonanta nr. 27 prin care majoreaza si salariile controlorilor financiari din cadrul Curtii de Conturi, cu aceleasi procente, in aceleasi transe si tot cu incepere,de la 01 ianuarie 2007.
In Legea nr. 232 din 06 iulie 2007 publicata in M.O. nr. 171 din 16 iulie 2007 pentru aprobarea O.G. nr. 6/2007, modificand art. 39 in alin. 2 al acestuia se prevad majorari salariale in cota de 7% aplicata la salariul din 2006 si de 11% cu incepere de la 01 octombrie 2007 aplicata la salariul din luna septembrie 2007 pentru toti functionarii publici, exceptati fiind si de aceasta data politistii.
Potrivit art. 14 din Constitutia Romaniei, salariatii au dreptul la norme de protectie sociala. Acestea privesc securitatea si sanatatea salariatilor, regimul de munca al femeilor si tinerilor, instituirea unui salariu brut pe tara, repausul saptamanal, concediul de odihna platit, prestarea muncii in conditii deosebite sau speciale, precum si alte situatii specifice, stabilite prin lege.
Considera ca restrangerea adusa prin masura neacordarii dreptului aduce atingere existentei acestui drept, incalcand flagrant dispozitiile art. 53 din Constitutia Romaniei.
In acest sens invoca si prevederile Legii nr. 360/2002 ce reglementeaza statutul politistului, care statueaza ca politistii au devenit functionari publici cu statut special din anul 2002.
Astfel, considera ca prin refuzul de a li se recunoaste aceste drepturi, aceleasi ca si pentru ceilalti functionari publici, au fost incalcate prevederile art. 1-6 din O.G. 137/2000, referitor la prevenirea si sanctionarea tuturor faptelor de discriminare si care statueaza si promoveaza "principiul egalitatii intre cetateni", care, in cazul de fata, se poate realiza numai prin excluderea discriminarii si garantarea exercitarii drepturilor economice, in special dreptul la un salariu egal pentru munca egala, consacrata si prin Protocolul nr. 12 din Conventie, precum si in art. 154 alin 3 din Codul Muncii.
De asemenea considera ca sunt aplicabile prevederile art. 1084 din Codul Civil, deoarece este vorba despre pierderile ce le-am suferit si beneficiile de care am fost privati pe toata aceasta perioada, considerandu-ne indreptatiti la despagubiri constand in reactualizarea sumelor ce ni se cuvin.
Totodata in ceea ce priveste dobanzile aferente sumelor sus mentionate, conform prevederilor Codului muncii, art. 283, alin 1 lit. c, modificata prin L. Nr. 241/2005, solicita ca acestea sa fie calculate din data de 01.01.2007 si pana la plata integrala a sumelor datorate.
Potrivit art. 3 alin. 1 din H.G. 208/2005 Ministerul Economiei si Finantelor elaboreaza proiectul bugetului de stat, al legii bugetare anuale si raportul asupra bugetului de stat precum si proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, astfel ca nici o cheltuiala din fondurile publice nu poate fi angajata, ordonantata si platita daca nu este aprobata conform legii si nu are prevederi bugetare.
In drept, isi intemeiaza actiunea pe prevederile O.G. nr. 137/2000 privind discriminarea cu precadere pe art. 1 alin.2 lit. e pct. T si pe prevederile Constitutiei Romaniei ce reglementeaza egalitatea in drepturi, egalitatea de tratament si nediscriminarea,  art. 1-4 din O.G. 10/2007, ale art. 1 din O.G. 16/2007 si ale art. 2 alin.2 din O.G. 27/2007, ale Legii 232/2007 dar si ale Legii 360/2002 privind Statutul Politistului.
In temeiul art. 242 alin ultim Cod de procedura civila solicita judecarea cauzei in lipsa.
I.P.F. Jud. Dj a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii, motivat de faptul ca in cauza nu sunt aplicabile dispozitiile L. 360/2002 si ca diferentierea de salarizare dintre politisti si functionarii publici numiti in temeiul L. nr. 188/1999 sau alte categorii de salariati de la bugetul de stat nu are caracter arbitrar, fiind determinata de legiuitor pe baza acestui criteriu de selectie obiectiva, care nu are caracter discriminator.
Principiul egalitatii in drepturi presupune identitate de solutii numai pentru identitate de situatii, ori situatia politistilor, care sunt functionari publici cu statut special, nu este identica cu situatia functionarilor publici numiti in temeiul L.188/1999, avand in vedere exercitarea atributiilor stabilite prin lege, pentru politie, ca institutie specializata a statului, deci actiunea de fata nu imbraca forma unei fapte de discriminare conform O.G. nr. 137/2000.
Si M.A.I. a depus intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii, motivat de faptul ca reclamantul are calitatea de functionat public cu statut special si isi desfasoara activitatea in cadrul politiei, salarizarea acestuia facandu-se potrivit normelor cuprinse in cadrul O.G. nr. 38/2003 privind salarizarea si alte drepturi ale politistilor, act normativ care nu prevede acordarea acestor cresteri salariale.
D.G.F.P. Dolj pentru M.E.F. a formulat intampinare prin care a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a ministerului de finante, iar pe fond a solicitat respingerea  actiunii.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine si constata urmatoarele:
Potrivit disp. art.  27 persoana care se considera discriminata poate formula, in fata instantei de judecata, o cerere pentru acordarea de despagubiri si restabilirea situatiei anterioare discriminarii sau anularea situatiei create prin discriminare, potrivit dreptului comun.
Prin deciziile nr. 818 din data de 3 iulie 2008, nr. 819 din data de 3 iulie 2008 si 0997 din data de 7 octombrie 2008 pronuntate de Curtea Constitutionala a decis admiterea exceptiei de neconstitutionalitate si a constatat ca prevederile art. 1, art. 2 alin. (3) si art. 27 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, republicata, sunt neconstitutionale, in masura in care din acestea se desprinde intelesul ca instantele judecatoresti au competenta sa anuleze ori sa refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerand ca sunt discriminatorii, si sa le inlocuiasca cu norme create pe cale judiciara sau cu prevederi cuprinse in alte acte normative.
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata urmatoarele:
" Dosarele in care s-a ridicat exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor mentionate din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare au ca obiect acordarea unor drepturi salariale prevazute pentru anumite categorii profesionale si solicitate de reclamanti in aceste cauze, in temeiul actului normativ mentionat, cu motivarea ca omisiunea legiuitorului de a le acorda si lor beneficiul acestor drepturi constituie o discriminare contrara legii si normelor comunitare.
Totodata, Curtea Constitutionala constata ca unele dispozitii ale Ordonantei Guvernului nr. 137/2000, si anume prevederile art. 1, art. 2 alin. (3) si art. 27 alin. (1), lasa posibilitatea desprinderii unui inteles neconstitutional, in virtutea caruia, asa cum s-a si intamplat in cauzele in care au fost ridicate exceptiile, instantele judecatoresti au posibilitatea sa anuleze prevederile legale pe care le considera discriminatorii si sa le inlocuiasca cu alte norme de aplicare generala, neavute in vedere de legiuitor sau instituite prin acte normative inaplicabile in cazurile deduse judecatii.
Astfel, dupa ce in art. 1 al ordonantei se enunta principiile constitutionale pe care se intemeiaza egalitatea in drepturi intre cetateni si se enumara principalele drepturi cu privire la care sunt excluse privilegiile si discriminarile, in art. 2 alin. (3) se prevad urmatoarele:
"Sunt discriminatorii, potrivit prezentei ordonante, prevederile, criteriile sau practicile aparent neutre care dezavantajeaza anumite persoane, pe baza criteriilor prevazute la alin. (1), fata de alte persoane, in afara cazului in care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acestui scop sunt adecvate si necesare."
Prin art. 27 alin. (1) al ordonantei, reprodus mai sus, se instituie dreptul persoanei care se considera discriminata de a cere instantei de judecata, intre altele, restabilirea situatiei anterioare si anularea situatiei create prin discriminare.
Asa cum lesne se poate observa, art. 2 alin. (3) din ordonanta caracterizeaza ca discriminatorii, intre altele, prevederile care dezavantajeaza anumite persoane, fata de alte persoane, fara sa faca vreo distinctie cu privire la natura juridica a acestor prevederi, ceea ce poate fi inteles ca se refera si la acte normative cu putere de lege, cum sunt cele adoptate de Parlament si ordonantele Guvernului, emise in virtutea delegarii legislative prevazute de art. 115 din Constitutie.
 Luand in considerare si dispozitiile art. 27 alin. (1) din ordonanta, prin care se instituie dreptul persoanei care se considera discriminata de a cere instantei de judecata, intre altele, restabilirea situatiei anterioare si anularea situatiei create prin discriminare, deci si a prevederilor cu caracter discriminatoriu, instanta de judecata poate sa inteleaga - ceea ce s-a si petrecut in una din cauzele analizate - ca are competenta sa anuleze o dispozitie legala pe care o considera discriminatorie si, pentru a restabili situatia de echilibru intre subiectele de drept, sa instituie ea insasi o norma juridica nediscriminatorie sau sa aplice dispozitii prevazute in acte normative aplicabile altor subiecte de drept, in raport cu care persoana care s-a adresat instantei se considera discriminata.
Un asemenea inteles al dispozitiilor ordonantei, prin care se confera instantelor judecatoresti competenta de a desfiinta norme juridice instituite prin lege si de a crea in locul acestora alte norme sau de a le substitui cu norme cuprinse in alte acte normative, este evident neconstitutional, intrucat incalca principiul separatiei puterilor, consacrat in art. 1 alin. (4) din Constitutie, precum si prevederile art. 61 alin. (1), in conformitate cu care Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a tarii.
In virtutea textelor constitutionale mentionate, Parlamentul si, prin delegare legislativa, in conditiile art. 115 din Constitutie, Guvernul au competenta de a institui, modifica si abroga norme juridice de aplicare generala. Instantele judecatoresti nu au o asemenea competenta, misiunea lor constitutionala fiind aceea de a realiza justitia - art. 126 alin. (1) din Legea fundamentala -, adica de a solutiona, aplicand legea, litigiile dintre subiectele de drept cu privire la existenta, intinderea si exercitarea drepturilor lor subiective.
In consecinta, Curtea Constitutionala urmeaza sa admita exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Ministerul Justitiei si sa se constate ca prevederile art. 1, art. 2 alin. (3) si art. 27 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare sunt neconstitutionale in masura in care din ele se desprinde intelesul ca instantele judecatoresti au competenta sa anuleze ori sa refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerand ca sunt discriminatorii, si sa le inlocuiasca cu norme create pe cale judiciara sau cu prevederi cuprinse in acte normative neavute in vedere de legiuitor la adoptarea actelor normative considerate discriminatorii. "
Din considerentele mai sus expuse, deduse din hotararile Curtii Constitutionale, instanta de judecata retine faptul ca instantele judecatoresti nu au competenta sa anuleze o dispozitie legala pe care o considera discriminatorie si, pentru a restabili situatia de echilibru intre subiectele de drept, sa instituie ea insasi o norma juridica nediscriminatorie sau sa aplice dispozitii prevazute in acte normative aplicabile altor subiecte de drept, in raport cu care persoana care s-a adresat instantei se considera discriminata.
Prin urmare prevederile art. 1, art. 2 alin. (3) si art. 27 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare sunt neconstitutionale in masura in care din ele se desprinde intelesul ca instantele judecatoresti au competenta sa anuleze ori sa refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerand ca sunt discriminatorii, si sa le inlocuiasca cu norme create pe cale judiciara sau cu prevederi cuprinse in acte normative neavute in vedere de legiuitor la adoptarea actelor normative considerate discriminatorii.
In aceste conditii instanta de judecata, neavand posibilitatea sa aplice dispozitii prevazute in acte normative aplicabile altor subiecte de drept, in raport cu care persoana care s-a adresat instantei se considera discriminata, constata faptul ca in virtutea statului special politistii sunt salarizati potrivit disp. O.G. nr. 38/2003 privind salarizarea si alte drepturi ale politistilor iar O.G. 6/2007 nu le este aplicabila.
Reclamantul arata ca, incepand cu luna ianuarie 2007, au fost emise un numar de trei ordonante prin care s-a dispus majorarea drepturilor salariale tuturor functionarilor publici - OG 6/24.01.2007, privind unele masuri salariale si alte drepturi ale functionarilor publici, OG 10/31.01.2007 privind cresterile salariale ce se acorda in anul 2007 personalului bugetar salarizat si OG 16/31.01.2007, privind de asemenea cresterile salariale pentru anul 2007 ale personalului salarizat insa toate aceste majorari salariale nu s-au aplicat si politistilor, care sunt functionari publici cu statut special.
Reclamantul este angajat al M.I.R.A., fiind potrivit art. 1 din legea 360/2002  functionar public civil, cu statut special, inarmati, ce poarta, de regula, uniforma si exercita atributiile stabilite pentru Politia Romana prin lege, ca institutie specializata a statului, drepturile si obligatiile acestora fiind reglementate de acest act normativ special nu de Statutul functionarului public (legea 188/1999).
Art. 1 din OG 6/2007 prevede faptul ca prezenta ordonanta reglementeaza drepturile salariale si alte drepturi ale functionarilor publici pana la intrarea in vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare si alte drepturi ale functionarilor publici, precum si modul de acordare a cresterilor salariale ale functionarilor publici in anul 2007. Anexele 1-6 la O.G. 6/2007 de asemenea, stabilesc care sunt categoriile de angajati carora li se aplica acest act normativ insa politistii care, asa cum am aratat mai inainte, reprezinta o categorie de functionari publici cu activitate reglementata printr-un statut propriu nu se regasesc printre functionarii publici vizati de OG 6/2007.
In virtutea statutului special pe care ii au politistii, acestia sunt salarizati potrivit O.G. 38/2003 privind salarizarea si alte drepturi ale politistilor iar O.G. 6/2007 nu le este aplicabila. Nici O.G. nr. 10 din 31 ianuarie 2007, privind cresterile salariale ce se vor acorda in anul 2007 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza pentru personalul contractual din sectorul bugetar si personalului salarizat potrivit anexelor nr. II si III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza in sectorul bugetar si a indemnizatiilor pentru persoane care ocupa functii de demnitate publica nu se aplica angajatilor MIRA.
Astfel, potrivit art. 1 din aceasta ordonanta " in anul 2007, salariile de baza ale personalului contractual din sectorul bugetar, stabilite potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza pentru personalul contractual din sectorul bugetar, aprobata prin Legea nr. 383/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si indemnizatiile personalului care ocupa functii de demnitate publica, stabilite potrivit anexelor nr. II si III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza in sectorul bugetar si a indemnizatiilor pentru persoane care ocupa functii de demnitate publica, cu modificarile si completarile ulterioare, astfel cum au fost majorate potrivit Ordonantei Guvernului nr. 3/2006, aprobata cu modificari prin Legea nr.  323/2006, avute la data de 31 decembrie 2006, se majoreaza in 3 etape.
Acest act normativ este mai explicit decat O.G. 6/2007 stabilind in mod limitativ care sunt actele normative in temeiul carora sunt salarizati functionarii publici care beneficiaza de cresterile salariale iar O.G. 38/2003 - legea de salarizare a politistilor nu se regaseste printre acestea.
Pe de alta parte O.G. 16/2007, cel de-al treilea temei invocat de catre reclamanti in actiune, nu se refera la angajatii MIRA. O.G. nr. 16 din 31 ianuarie 2007 vizeaza cresterile salariale ce se vor acorda in anul 2007 personalului salarizat potrivit Legii nr. 495/2004 privind salarizarea si alte drepturi banesti ale personalului din administratia centrala a Ministerului Afacerilor Externe si de la misiunile diplomatice, oficiile consulare si institutele culturale romanesti din strainatate.
Mai mult decat atat, potrivit dispozitiilor art. V din OUG 75/20.06.2008, in ordonanta Guvernului nr. 137/2000, privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, republicata in MO Partea I, nr. 99 din 08.02.2007, dupa alineatul (2) al articolului 19, se introduce un nou alineat, alin 3), cu urmatorul cuprins : V3) sesizarile avand ca obiect masurile legislative adoptate in contextul stabilirii politicii de salarizare a personalului din sistemul bugetar nu intra in competenta de solutionare a Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii.,,
Asadar, potrivit acestui act normativ care a intrat in vigoare la data publicarii in MO, respectiv 20.06.2008, reclamantul nu mai poate invoca dispozitiile O.G. 137/2000, pentru ca actiunea acestora vizeaza masuri legislative adoptate in contextul stabilirii politicii de salarizare a personalului din sistemul bugetar iar   aceste dispozitii legale nu mai sunt aplicabile spetei iar cererea de a dispune inlaturarea pentru viitor a pretinsei discriminari, la care ar fi fost supusi reclamantii nu are temei legal.
Cu privire la capatul de cerere privind plata dobanzilor legale, calculate conform art. 3 alin 3 din OG 9/2000 precum si cel referitor la indexarea sumelor datorate (prin aplicarea coeficientilor de inflatie), instanta de judecata constata ca acestea sunt neintemeiate deoarece atata vreme cat drepturile salariale principale pretinse nu sunt intemeiate nici drepturile accesorii acestora (dobanda legala si indexarea drepturilor salariale pretinse) nu sunt intemeiate, accesoriul urmand soarta principalului.
In raport de considerentele mai sus expuse Tribunalul neavand posibilitatea sa aplice dispozitii prevazute in acte normative aplicabile altor subiecte de drept in raport cu care persoana care s-a adresat instantei se considera discriminata urmeaza sa respinga actiunea formulata.

Tribunalul Dolj
Sectia Contencios Administrativ si Fiscal
Sentinta  nr. 62 din 13 Ianuarie 2009 pronuntata in dosarul nr. 19635/63/2008