Competenta dupa materie.

Competenta dupa materie.
Modificarea competentei materiale in cursul procesului.
Consecinta nerespectarii modificarilor privind competenta. Solutia instantei de apel la rejudecarea cauzei.
- art. 25, art. 27 Cod procedura penala
- art. I pct. 6 din Legea nr. 356/21.07.2007 - de modificate a Codului de procedura penala

x
x   x

In situatia in care, inainte de rejudecarea cauzei in fond, dupa casare cu trimitere, se modifica competenta materiala si instanta fondului nu respecta noua competenta materiala, hotararea pronuntata este lovita de nulitate. Solutia instantei de apel, in al doilea ciclu  procesual,  este de casare a hotararii Tribunalului Bucuresti si trimitere a cauzei la Judecatoria Sectorului 4, competenta material dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 356/21.07.2006  - de modificare a Codului de procedura penala.       Prin sentinta penala nr.1707/27.12.2007 a Tribunalului Bucuresti - Sectia a II-a Penala, in baza art. 334 Cod procedura penala a schimbat incadrarea juridica a faptei retinuta in sarcina inculpatului S. N. din infractiunea prev. de art.211 alin.2 lit.a,b,c Cod penal si alin. 2/1 lit.a Cod penal cu aplic. art. 37 lit.a Cod penal in infractiunea prev de art. 211 alin.2 lit.a,b,c Cod penal si alin. 2/1 lit.a Cod penal cu aplic. art. 37 lit.b Cod penal.
      In baza art. 11 pct. 2 lit.a rap la art. 10 lit. c Cod procedura penala a fost achitat inculpatul S. N. sub aspectul savarsirii infractiunii prev de art. 211 alin.2 lit.a,b,c Cod penal si alin. 2/1 lit.a Cod penal, cu aplic. art. 37 lit.b Cod penal.
      A constatat ca inculpatul a fost retinut si arestat preventiv de la 16.10.2005 la 02.03.2006.
      In baza art. 346 alin 3 Cod procedura penala nu au fost acordate despagubiri civile partilor vatamate constituite parti civile A. L. si Z. C. N.
      S-a dispus ridicarea masurii sechestrului asigurator luata asupra autoturismului Dacia, de culoare alba, cu nr. inmatriculare B-36-RHG, numitului C. M., proprietatea acestuia, si a bunurilor ridicate, identificate si enumerate prin dovada seria B nr. 20898/02.11.2005, respectiv cutit tip briceag cu lama de aprox.20 cm si maner din metal pe care sunt aplicate ornamente din lemn, folosit; telecomanda pentru alarma auto marca MAAT - uzata; telefon mobil Samsung, carcasa argintie fara serie de identificare, uzat neprobat; pereche ochelari de soare; brichete cu gaz, folosite; casete audio; pix; ornament auto tip busola (fara ceas electronic); maner ornament pentru schimbator de viteze auto avand emblema Renault folosit, si a sumei de 27 RON consemnata la CEC, conform chitantei nr.1576360/1/02.11.2005.
Cheltuielile judiciare  avansate de stat  au ramas in sarcina acestuia.
      Pentru a hotari astfel, instanta de fond a retinut ca seara zilei de 27.04.2005, in jurul orelor 22,00, partea vatamata A. L., intorcandu-se de la serviciu si-a parcat autoturismul marca Opel Vectra, cu nr. B-97749, proprietatea SC Colonial SA in dreptul scuarului de pe str. Costache Stamate, intersectie cu Calea Vacaresti, cu fata spre Big Berceni. Dupa ce a coborat din autoturism pe care l-a asigurat si, dorind sa intre in scara blocului unde locuia, a vazut un autoturism Dacia, de culoare alba, cu nr. de inmatriculare B.93.AYL, si pe cand trecea pe langa aceasta, din ea au coborat de pe bancheta din spate, stanga - dreapta, doi indivizi ce aveau fata acoperita cu o basma neagra, pana sub ochi si capul acoperit. Unul dintre ei, imbracat cu o geaca de blugi, inaltime 1,65 m, slab, pantaloni de blugi si tuns scurt, conform descrierii partii vatamate A. L. (fila 9 dup), s-a indreptat catre partea vatamata, a apucat-o de geanta, timp in care partea vatamata a inceput sa tipe, dar tinand strans de geanta, iar cel de-al doilea individ s-a plasat in spate, lovind-o in zona cefei si tragand-o de par. Cazuta la pamant, partea vatamata tinea in continuare strans de geanta in care se afla suma de 133.000.000 lei RON, respectiv 20.000.000 lei, 1225 USD si 2200 euro, timp in care din Dacie a coborat si soferul pe care partea vatamata l-a descris ca fiind o persoana de sex masculin, cu varsta de aprox.30 ani, ten deschis, constitutie mai robusta, par de culoare saten-blond, tuns scurt, care a strigat catre cei doi "las-o ma!, identificat in persoana inculpatului S. N.
      Dupa ce partea vatamata a fost deposedata de geanta, cei doi indivizi s-au urcat in masina si, demarand cu usa semideschisa, autoturismul Dacia 1310 a pornit in tromba spre Big Berceni.
      In spatele Daciei, partea vatamata a observat masina Ford Transit cu nr.B-29-KUT ce apartinea colegului ei, Z. C. N. si, intrucat acesta vazuse incidentul a pornit in urmarirea Daciei, deplasandu-se pe mai multe strazi pana la intersectia B-dul Constantin Brancoveanu cu str. Nitu Vasile cand partea vatamata Z. C. N. a tamponat frontal autoturismul Dacia 1310, cu intentia de a-i opri.
      Din autoturismul tamponat au coborat 3 sau 4 indivizi care au inceput sa il loveasca, iar unul dintre ei l-a intepat cu cutitul in coapsa piciorului stang, dupa care au fugit printre blocurile din zona.
      Din raportul de expertiza medico-legala nr. A1/4975/11.05.2005 reiese ca leziunile traumatice din data de 27.04.2005 s-au putut produce prin lovire cu si de corp/plan dur, precum si actiunea unui corp taietor - intepator, necesita pentru vindecare 10-12 zile si nu au pus in primejdie viata victimei.
      In imediata apropriere a locului unde a avut loc tamponarea intre cele 2 autoturisme, se afla si martorul P. M., sofer la SC Taxi 2000 SRL ce se afla stationat cu taxiul cu nr.B-39-SUF la intersectia cu C-tin Brancoveanu cu str. Nitu Vasile care i-a observat pe cei trei indivizi cand au coborat din Dacie si sau indreptat in graba catre partea vatamata Z. C. N. L-a vazut pe soferul Daciei care l-a descris ca fiind o persoana solida, cu o constitutie robusta cu burta, fata rotunda, nebarbierit, inaltime 1,80 m, imbracat in trening de culoare alb-albastru, in picioare purtand adidas, iar pe cap o sapca de culoare albastra cu alb care, impreuna cu ceilalti doi indivizi, i-au cerut sa ii ia cu masina. Pe soferul Daciei, care a stat pe scaunul din dreapta de langa sofer l-a lasat la iesirea din pasajul Marasesti, iar pe ceilalti doi, aflati pe bancheta din spate i-a lasat la benzinaria Schell din Pantelimon.
      A aratat soferul taxiului ca cel care a stat in fata, identificat in persoana inculpatului, i-a spus ca fratele sau a avut o altercatie cu alti doi indivizi. A aratat acelasi martor, in finalul declaratiei din data de 28.04.2005, (filele 117 verso, dup) ca pe individul cu sapca (respectiv pe inculpat) nu il poate recunoaste, intrucat pe parcursul cursei a avut sapca trasa pe ochi si capul indreptat spre geam.
      Cu toate acestea, in faza de urmarire penala, respectiv la data de 20.07.2005, martorul P. M. l-a recunoscut pe inculpat ca fiind persoana implicata in accidentul din seara zilei de 27.04.2005, in prezenta martorului asistent C.A..
      Cu ocazia cercetarilor la fata locului unde s-a produs tamponarea, s-a constatat ca numarul de inmatriculare B-93-AYL montat pe autoturismul Dacia de culoare alba apartinea unui alt autoturism marca Opel Astra de culoare rosie inmatriculat de numita D. . - L. care, fiind audiata, a declarat ca a constatat disparitia placutei de inmatriculare in dupa-amiaza zilei de 27.04.2005.
      Intrucat in interiorul autoturismului Dacia de culoare alba au fost descoperite 2 placute de inmatriculare cu nr.B-36-RHG s-a procedat la verificarea acestora si s-a constatat ca apartin autoturismului in cauza si este proprietatea numitului C. M.
      Fiind audiat, acesta din urma, a declarat ca la data de 25.03.2005 a incheiat o chitanta de mana cu numitul D. M. K. prin care acesta il imprumuta cu suma de 600 euro, ramanand ca dupa o luna de zile sa-i restituie suma de 700 euro si masina.
      Martorul D. M.K. a aratat ca masina era parcata in str. Nicolae Grigorescu nr.14 unde locuieste fara forme legale, cu concubina sa si a constatat ca masina a fost furata in data de 28.04.2005 dupa ce a vazut cazul la stirile de pe postul Antena 1.
      A sustinut martorul ca in aceasta perioada de timp nu a incredintat masina nici unei persoane si nici nu s-a folosit personal de aceasta.
      Martorul D. M. - K. a predat organelor de politie la data de 04.05.2005 certificatul de inmatriculare, cartea de identitate a autoturismului Dacia 1310, asigurarea RCA, precum si o legatura de 3 chei tip Dacia care i-au fost predate proprietarului autoturismului C. M.
      Din raportul de constatare tehnico-stiintifica nr. 223426/25.05.2005 intocmit de Serviciul Criminalistic al Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti reiese ca butucul de siguranta, tip yala, pentru contact, apartinand autoturismul marca Dacia 1310 cu numar de inmatriculare B-36-G, prezinta urme de actionare create cu un instrument special confectionat, de tipul unei "surubelnite drepte" . De altfel, cercetarea interiorului autoturismului Dacia 1310 nu se observa in contact cheile pentru pornire.
      Cu ocazia cercetarii autoturismului Dacia B-93-AYL au fost ridicate mai multe urme papilare, atat din interiorul si exteriorul autoturismului, cat si de pe bunurile gasite in interior.
      Urmele papilare puse la dispozitie au fost relevante de pe partea exterioara a portierei stanga-fata, de pe partea exterioara a portierei dreapta-fata si de pe o sticla de coca-cola.
Din continutul raportului de constatare tehnico-stiintifica
nr.223357/03.05.2005 intocmit de Sectia 14 Politie - Biroul Criminalistica reiese ca urma digitala ridicata de pe partea exterioara a portierei stanga-fata (foto 1) a autoturismului Dacia 1310 cu nr. de inmatriculare B-93-AYS a fost creata de amprenta degetului aratator de la mana stanga a inculpatului S. N.
      In urma examinarii comparativa a urmelor papilare relevate de pe partea exterioara a portierei dreapta-fata, (foto nr.2) si de pe sticla de coca-cola (foto nr.3) cu impresiunile papilare ale inculpatului S. N. s-a stabilit stiintific ca acestea nu apartin inculpatului.
      Drept urmare, s-a constatat ca s-a elucidat inca din faza de urmarire penala problema urmelor papilare de pe sticla de coca-cola, descoperite in autoturismul Dacia 1310, astfel cum imputase ICCJ instantelor anterioare.
      In cuprinsul aceleiasi decizii, ICCJ a mai atras atentia ca nici una din instante nu a avut in vedere celelalte obiecte descrise in faza de urmarire penala ca gasite in autoturism si de pe care - in parte - s-au prelevat urme, insa despre care nu s-a amintit ulterior (sticla de coca-cola ,telecomanda, telefon mobil, ochelarii, casete audio, pixul etc).
      Conformandu-se dispozitiilor instantei de control, obligatorii pentru instanta de rejudecare, Tribunalul a constatat ca singurul obiect de pe care s-au relevat si ridicat urme papilare a fost sticla de coca-cola, astfel cum a reiesit din procesul-verbal de cercetare la fata locului incheiat la data de 27.04.2005, in finalul acestuia, respectiv fil.23 verso, urme care, cum s-a aratat anterior, au fost supuse expertizarii .
      In acelasi spirit al respectarii dispozitiilor instantei de control, Tribunalul a solicitat informatii de la Institutul National de Expertize Criminalistice referitoare la intervalul de timp cat putea rezista urmele papilare ale inculpatului descoperita pe partea exterioara a portierei stanga fata, insa din continutul acestora reiese ca nu se poate preciza intervalul de timp cat putea rezista acesta urma papilara.
      Din relatiile solicitate de la Administratia Nationala de Meteorologie depuse la data de 19.06.2007 prin Serviciul Registratura reiese ca in a doua jumatate a lunii aprilie 2005 au cazut precipitatii cu caracter de aversa, dar neinsemnate cantitativ, iar vantul a suflat slab cu intensificari temporare pana la moderat, relatii solicitate din oficiu, de tribunal.
      Tribunalul a apreciat ca in cauza nu sunt probe certe din care sa rezulte ca inculpatul S. N. este autorul infractiunii de talharie din seara zilei de 27.04.2005, in dauna partii vatamate A. L., in considerarea urmatoarelor argumente:
      Astfel, partea vatamata l-a descris pe soferul Daciei 1310,cu nr. de inmatriculare B-93-A YL, cel care a coborat ulterior din masina si a strigat catre ceilalti doi indivizi mascati "las-o, ma" !, ca fiind o persoana cu parul saten-blond, or, in realitate, inculpatul are parul negru.
      Si-a mentinut aceasta pozitie cu ocazia tuturor declaratiilor luate in faza de urmarire penala 27.04.2005, 22.11.2005 - f.(8-14 dup), cat si in fata instantei de fond cu ocazia primei judecati (f 40), iar cu ocazia rejudecarii cauzei, aceeasi parte vatamata a fost foarte sigura ca inculpatul S. N. nu este persoana care era soferul masinii Dacia 1310, iar la insistentele reprezentantului Ministerului Public si ale instantei de judecata, partea vatamata a aratat ca nu sau exercitat presiuni psihice sau alt gen de amenintari asupra sa de catre inculpat, rude sau apropiati ai inculpatului in sensul nerecunoasterii, aspect consemnat si in caietul grefierului si in incheierea de dezbateri. De altfel, partea vatamata nu a facut niciodata pe parcursul urmaririi penale vreo recunoastere a inculpatului din grup sau de pe plansa foto, activitate care ar fi putut avea loc in conditiile in care partea vatamata a descris in detaliu atat fizionomia celor 3 indivizi care au atacat-o si, in final, deposedat-o de geanta, cat si obiectele vestimentare.
      Pe de alta parte, din procesul verbal incheiat la data de 29.04.2005 de Sectia 14 Politie (fila 149 dup) a reiesit ca i s-au prezentat partii vatamate Z. C.N. albume fotografice cu persoanele suspecte aflate in atentia Sectiei 14 Politie, insa aceasta nu a putut face nici o recunoastere a autorului faptei.
      Aceasta parte vatamata a efectuat o recunoastere a inculpatului S.N. la data de 27.07.2005, in prezenta martorului - asistent C. P. - A., recunoastere efectuata dupa o plansa foto continand 5 fotografii cu persoana de sex masculin, cu fizionomii si varste apropiate, astfel cum insasi partea vatamata a sustinut in cuprinsul declaratiilor date in faza de urmarire penala de la fila 128 si cum, de altfel, lesne se poate observa in urma analizei plansei foto de la fila 126.
      In acest context caracteristicile de asemanare a persoanelor prezentate in vederea recunoasterii coroborata cu nerecunoasterea inculpatului de catre partea vatamata in fata instantelor de judecata, respectiv (fila 42 dosar cercetare judecatoreasca 46390/3/2005 - Tribunalul Bucuresti - Sectia I-a Penala) despre care a spus ca individul aflat la volanul Daciei era blond si mai mic de statura si ca l-a recunoscut pe inculpatul S. N., in faza de urmarire penala, intrucat i s-a parut ca semana cu una din persoanele care avea fata descoperita si care a participat la savarsirea faptei, Tribunalul a apreciat ca nici cea de-a doua parte vatamata nu a fost in masura sa il identifice cu certitudine pe inculpatul S. N..
      Modul in care s-a realizat recunoasterea inculpatului de catre partea vatamata in faza de urmarire penala a creat dubii instantei judecatoresti si care unite cu nerecunoasterea acestuia in fata instantei de judecata converg catre concluzia ca in cauza nu se poate vorbi despre o recunoastere a inculpatului nici de cea de a doua parte vatamata.
      Persoana care a vazut incidentul soldat cu tamponarea autoturismului Dacia 1310 si autoutilitarei condusa de partea vatamata Z. este martorul P. M. care i-a si condus pe soferul Daciei si ceilalti trei indivizi pana in centrul orasului, (fila 49-51 dup).
      Desi initial, la data de 28.04.2005, martorul a afirmat ca soferul Daciei (adica inculpatul S. N.) s-a asezat in taxi, in fata, ca purta o sapca trasa pe ochi si avea capul indreptat spre geam si, din acest motiv, nu il poate recunoaste, daca i s-ar arata (i-ar putea recunoaste numai pe ceilalti 2 indivizi care au ocupat bancheta din spate a taxiului), cum a mentionat explicit in declaratiile de la fila 117 verso, jos, cu toate acestea ulterior l-a recunoscut pe inculpatul S. N. la data de 20.07.2005.
      Dubiile create cu privire la recunoasterea inculpatului sunt amplificate si sustinute in fata instantei de judecata, ocazie cu care martorul a declarat ca, in realitate, a fost obligat de organele de urmarire penala sa il recunoasca pe inculpat din plansa foto, sub amenintarea ca il va face si pe el complice la ceva. A aratat martorul ca persoana care a stat in dreapta sa in taxi era blonda, iar printre fotografiile de la politie nu a vazut-o pe aceasta, aratandu-i-se in fapt 2 fotografii si nu 6 fotografii, astfel cum reiese din plansa foto aflata la fila 111 dup. In orice caz, a afirmat martorul ca persoana care a stat in taxi, pe scaunul din dreapta era blonda si nu este inculpatul care, la vremea respectiva era in boxa fila 45 primul ciclu procesual.
      Este drept ca martorul P. M. a aratat in fata instantei de judecata ca nu a vazut nici un incident, desi in faza de urmarire penala a relatat despre acesta, insa aceasta neconcordanta nu este de natura sa convinga instanta de judecata ca acesta este subiectiv sau mincinos si, deci, sa-i inlature declaratia, caci ar insemna sa se ajunga la o interpretare disparata a declaratiei sale in conditiile in care tot in cursul urmaririi penale, acelasi martor a aratat ca, in orice caz, nu l-ar putea recunoaste pe inculpat, intrucat avea sapca trasa pe ochi si capul indreptat spre geam.
      Drept urmare, se pune intrebarea daca inculpatul avea aceasta pozitie, cum l-a putut recunoaste martorul P. M. pe inculpat in conditiile in care el insusi a aratat ca nu l-ar putea recunoaste. Acest aspect (f.117 verso jos) primeaza, caci inca din faza de urmarire penala martorul P. M. nu-l putea recunoaste pe inculpat, iar in fata instantei de judecata nu a facut decat sa confirme si sa-si mentina aceasta pozitie. Asadar, nu se poate invoca faptul ca in instanta martorul nu l-a mai putut recunoaste din cauza scurgerii prea mare a timpului atat timp cat inca din seara zilei de 27.04.2005, in realitate, acesta nici macar nu i-a retinut fizionomia.
      In aceeasi serie a obtinerii probelor prin amenintare se inscrie si declaratia martorului D. M.K. care a relatat in fata primei instante ca a fost batut la sectia de politie cand a fost intrebat daca a folosit masina in scopul savarsirii infractiunii de talharie si a reusit sa scape numai datorita interventiei unui avocat care il cunostea si care a spus despre el ca nu are asemenea preocupari. Acelasi martor a aratat ca i s-a impus de organele de politie sa urce in masina, dar a refuzat, crezand ca i se intinde o capcana .
      Ramane de analizat singura proba care il incrimineaza pe inculpat, respectiv urma digitala de pe partea exterioara a portierei stanga fata de pe autoturismul Dacia 1310 a carei prezenta inculpatul nu a putut-o explica initial cu ocazia ascultarii la momentul formularii propunerii de arestare in data de 16.10.2005, dar ulterior a justificat existenta acesteia prin aceea ca a condus autoturismul proprietarului, intrucat acesta nu avea permis de conducere. Nu isi mai aduce aminte in ce perioada a condus-o, dar martorul Costache Marian a confirmat acest aspect la instanta de fond ( f.48). Evident perioada in care acesta a putut-o conduce, cu consimtamantul proprietarului, era limitata pana la data de 25.03.2005 cand a fost drept "gaj" martorului D.M. K. in contul imprumutului de 600 euro acordat de acesta din urma. Dupa aceasta data ,conform declaratiei martorului D. a platit o persoana de sex masculin care i-a condus masina din Targul Vitan pana la domiciliul concubinei sale unde a ramas pana in seara zilei de 27.04.2005 ,fara  sa o incredinteze altei persoane si fara sa o foloseasca personal.
      In conditiile in care nici Institutul National de Expertize Criminalistice nu a putut stabili durata in timp a persistentei unei urme digitale pe exteriorul masinii, nici Tribunalul nu a putut concluziona, in lipsa unei pareri stiintifice, ca acea amprenta a fost creata de inculpat in seara incidentului din 27.04.2005, in conditiile in care aceasta putea fi creata in oricare moment al perioadei 25.03.2005 - 27.04.2005, cu sau fara luarea in considerare a conditiilor meteo din intervalul respectiv de timp.
      Chiar si in situatia in care martorul D. a spalat autoturismul la spalatorie, inainte de a-l depozita, tot nu se poate stabili data la care aceasta a fost creata, caci, asa cum am aratat, in lipsa unei pareri stiintifice, nu se poate trage o concluzie certa cu privire la data la care a fost produsa acea urma digitala de inculpat.
      Intrucat au existat neconcordante in cuprinsul rechizitoriului, respectiv intre expozitiv si dispozitiv referitor la incadrarea juridica a faptei, Tribunalul a pus in discutie schimbarea incadrarii juridice a faptei din infractiunea de talharie savarsita in stare de recidiva postcondamnatorie in aceeasi infractiune savarsita in stare de recidiva postexecutorie, intrucat infractiunea dedusa judecatii a fost savarsita dupa considerarea ca executata a pedepsei de 4 ani inchisoare aplicata prin s.p.nr.770/2l.08.2003 din care a ramas neexecutat un rest de pedeapsa de 402 zile, cerere pusa in discutia partilor si admisa potrivit disp.art.334 Cod procedura penala.
      Fata de motivele expuse mai sus, Tribunalul a apreciat ca fapta cu care a fost sesizata instanta de judecata nu a fost savarsita de inculpatul S. N., motiv pentru care, in baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. c Cod procedura penala a dispus achitarea acestuia sub aspectul savarsirea infractiunii prev. si ped. de art. 211 alin.2 lit.a,b,c Cod penal si art. 2/1 lit.a Cod penal cu aplic art. 37 lit.b Cod penal.
Impotriva acestei sentinte a declarat apel Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti, invocand nulitatea absoluta a sentintei apelate, fiind data cu incalcarea dispozitiilor privind competenta materiala, care apartine Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti, instanta in raza caruia a fost savarsita fapta.
      Verificand sentinta atacata pe baza lucrarilor si materialului din dosarul cauzei, Curtea constata apelul fondat.
Prin decizia penala nr. 1227/06.03.2007 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie s-a  admis recursul inculpatului, s-au casat hotararile si a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul Bucuresti.
Legea nr. 356/2006 a intrat in vigoare la data de 06.09.2006, anterior pronuntarii acestei decizii si, in caz de admitere a apelului sau recursului, daca se dispune trimiterea cauzei pentru rejudecare, aceasta se va rejudeca de catre instanta competenta.
La momentul pronuntarii deciziei, competenta apartinea judecatoriei.
Tribunalul ca instanta de fond avea obligatia de a-i verifica competenta materiala, chiar daca prin decizia de casare s-a dispus trimiterea spre rejudecare la tribunal, deoarece motivul trimiterii nu se refera la competenta.
Asa fiind, va admite apelul declarat de Parchet, va desfiinta sentinta si va trimite cauza pentru competenta solutionare pe fond la Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti. Dosar penal nr. 11.768/372007, decizia penala nr.81/17.03.2008 a Curtii de Apel Bucuresti - Sectia I-a Penala

8