Servitute de scurgere a apelor. Concesionar. Calitate procesuala activa

Servitute de scurgere a apelor. Concesionar. Calitate procesuala activa

-Codul civil din 1864: art. 578

Concesionarul, ca si uzufructuarul, are dreptul de a se folosi de bunurile ce sunt proprietatea altora, intocmai ca si proprietarul lor, insa cu obligatia de a le conserva substanta.
Ca atare, proprietarul lucrului (concedentul) are doar dreptul de a dispune juridic de acesta, fiindu-i interzis sa lipseasca pe concesionar de folosinta acestuia, iar concesionarul, la fel ca si uzufructuarul, poate sa exercite toate actiunile (petitorie, confesorie sau posesorie), care au ca obiect realizarea drepturilor a caror folosinta o au intocmai cum le-ar fi exercitat proprietarii.

Curtea de Apel Timisoara, Sectia I civila,
Decizia civila nr. 1174/R din 25 septembrie 2013, G.O.

Prin Decizia civila nr. 35 din 6 martie 2013, pronuntata in dosarul nr. 2239/290/2011, Tribunalul Caras-Severin a respins apelul declarat de paratii M.P. si M.I. impotriva Sentintei civile nr. 3401/15.11.2012, pronuntata de Judecatoria Resita in dosarul nr. 2239/290/2011.
In consecinta, instanta de apel a confirmat hotararea primei instante, care a dispus urmatoarele: a admis actiunea astfel cum a fost precizata, formulata de reclamanta SC "S.A." SRL F. in contradictoriu cu paratii M.P. si M.I.; a stabilit servitute de trecere pe terenul proprietatea paratilor, inscris in CF [_] teren in suprafata de 11510 mp, ca fond aservit, a canalului construit pe spezele reclamantei, pe o lungime de 282 m si o latime variabila de la 1,8 m la 7 m, in favoarea imobilului reclamantei inscris in CF [_], teren in suprafata de 15000 mp, ca fond dominant, conform planului de amplasament si delimitare - anexa la raportul de expertiza tehnica topografica efectuat in cauza de expert C.E.
Au fost obligati paratii sa desfiinteze lucrarile care impiedica scurgerea naturala a apelor pe terenul acestora, iar in caz de refuz reclamanta va fi autorizata sa le execute pe cheltuiala sa, cu obligarea paratilor la plata despagubirilor civile pentru prejudiciul cauzat.
A fost autorizata reclamanta a se adresa Biroului de Carte Funciara Caras-Severin in vederea intabularii dreptului astfel dobandit.
Pentru a hotari astfel, Tribunalul a retinut urmatoarele considerente:
Sentinta instantei de fond este legala si temeinica, data in conformitate cu probele aflate la dosar si dispozitiile legale in materie.
Potrivit dispozitiilor art. 576, 577 si 578 Cod civil din 1864, servitutea este o sarcina impusa asupra unui imobil pentru uzul si utilitatea unui imobil avand un alt stapan; servitutile izvorasc sau din situatia naturala a locurilor, sau din obligatia impusa de lege, sau din conventia dintre proprietari; locurile inferioare sunt supuse a primi apele ce curg fireste din locurile superioare, fara ca mana omului sa fi contribuit la aceasta; proprietarul inferior nu poate ridica stavile ca sa opreasca aceasta scurgere, iar proprietarul superior nu poate face nici o lucrare spre agravarea servitutii fondului inferior.
Instanta de fond in mod corect, fata de probele administrate, a retinut ca se impune aceasta servitute asupra imobilului proprietatea apelantilor parati, servitute ce izvoraste din situatia naturala a terenurilor, proprietarii locului inferior, respectiv apelantii parati, neputand a ridica stavile ca sa opreasca scurgerea apelor provenite de la imobilul superior.
Din declaratiile martorilor audiati a rezultat ca terenurile in cauza anterior construirii canalului colector nu puteau sa fie utilizate pentru agricultura deoarece erau mlastinoase, iar dupa construirea canalului, aceasta problema a fost rezolvata.
Din intreg probatoriul administrat, inclusiv expertiza, rezulta ca forma naturala a terenurilor face ca apa provenita din ploaie sa nu se scurga in mod natural, ci sa balteasca in perioadele de surplus pluviometric. Solutia pentru rezolvarea unor astfel de situatii este realizarea unor canale pentru colectarea surplusului de apa si asigurarea scurgerii acestuia catre un emisar natural din apropriere.
Expertul a retinut ca pe baza unui proiect intocmit de un specialist in domeniu, intimata reclamanta a executat un sistem de colectare si dirijare a apelor de suprafata din zona.
Traseul ales de proiectant pentru canalul de scurgere a apelor asigura panta necesara pentru scurgerea gravitationala a apei, precum si o lungime optima a acestuia, pentru a nu afecta foarte mult terenurile agricole din zona.
Asadar, din concluziile expertului rezulta fara echivoc ca pentru exploatarea corespunzatoare a terenului intimatei reclamante si a apelantilor parati era necesara construirea unui canal de colectare a apei care baltea pe terenurile acestora.
Prin construirea canalului nu au fost incalcate drepturile de proprietate ale partilor, dimpotriva, terenurile pot sa fie utilizate pentru agricultura, iar la construirea canalului intimata reclamanta nu a avut opozitia nici unei persoane.
Imobilul in litigiu a fost identificat prin raportul de expertiza tehnica topografica efectuat in cauza de catre expert C.E., constatandu-se ca pe terenul concesionat de intimata reclamanta este edificata o sera si o cladire administrativa si de locuit.
In lungul laturii estice a parcelei intimatilor parati este sapat un canal, care la capatul sudic al parcelei are o latime de 1,8 m si o adancime de 0,40 m, iar la capatul de nord are o latime de 7 m si o adancime de 2,2 m. Canalul realizat de reclamanta pe parcela paratilor este in continuarea canalului realizat de reclamanta pe parcela nr. top 2918/1, a comunei F.
S-a constatat ca acest canal colecteaza apele de pe terenurile agricole, cat si apele ce se scurg de pe versantul dealului invecinat.
Totodata, conform concluziilor raportului de expertiza tehnica topografica, s-a constatat ca cele doua terenuri in litigiu sunt relativ plane si orizontale, cota naturala a terenului reclamantei este mai mica decat cota naturala a terenului in zona de nord a parcelei paratilor, iar aceasta configuratie naturala a terenului face ca apa provenita din ploaie sa nu se scurga in mod natural si sa balteasca, in perioadele cu surplus pluviometric.
Solutia pentru rezolvarea unor astfel de situatii este realizarea unor canale pentru colectarea surplusului de apa si asigurarea scurgerii acestuia catre un emisar natural din apropiere.
De asemenea, s-a retinut ca reclamanta a executat pe baza unui proiect intocmit de specialisti in domeniu, un sistem de colectare si dirijare a apelor de suprafata in zona.
Referitor la lipsa calitatii procesuale active a intimatei reclamante, aceasta are calitate procesuala activa, avand interes in cauza, fiind proprietara constructiilor.
Conform extrasului de CF [_] teren cu sera si cladire agricola in suprafata de 15.000 mp, proprietar asupra terenului este Statul Roman, cu drept de concesiune in favoarea reclamantei SC "S.A." SRL R., proprietar asupra cladirilor fiind SC "S.A" SRL.
Conform extrasului de CF [_] - teren in suprafata de 11510 mp - "Finete in Lunca", proprietari tabulari sunt paratii M.P. si sotia M.I., nascuta L., cu titlu de bun comun, in cota de 1/1 parti din imobil.
Reclamanta desfasoara activitate de cultura a legumelor pe scara industriala, detinand o sera de productie pe terenul inscris in Cartea funciara nr. [_],in suprafata de 15.000 mp, sera aflata in amonte fata de terenul paratului, aflat in aval.
Fata de cele mai sus expuse, s-a constatat ca instanta de fond a pronuntat o solutie legala si temeinica, cu respectarea dispozitiilor legale in materie, fara a incalca dreptul de proprietate al apelantilor parati, canalul construit de intimata reclamanta fiind conform dispozitiilor art. 576-578 Codul civil din 1864, necesar pentru colectarea surplusului de apa existent de pe terenurile agricole din zona, cat si pentru apele ce se scurg de pe versantul dealului invecinat, iar prin executarea acestui canal nu s-a agravat situatia fondului inferior, respectiv situatia terenului detinut de apelantii parati; mai mult, s-a retinut ca acest canal colecteaza si surplusul de apa care se formeaza pe acest teren.
Fata de cele mai sus expuse, tinand seama de dispozitiile art. 296 C. pr. civ., art. 576-578, art. 480 Codul civil din 1864, instanta a respins recursul recalificat apel, formulat de apelantii parati, impotriva sentintei instantei de fond.
Impotriva deciziei Tribunalului au declarat recurs paratii M.P. si M.I., solicitand admiterea recursului, casarea deciziei, admiterea apelului si modificarea in tot a sentintei primei instante, iar pe fond respingerea actiunii reclamantei si obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecata.
In motivare, paratii recurenti au invocat dispozitiile art. 304 pct. 9 C. pr. civ., aratand ca ambele hotarari atacate sunt netemeinice deoarece nu au analizat cu atentie probele administrate si nu au retinut corect starea de fapt, in sensul ca din declaratiile martorilor reiese ca pe terenul concesionat de Statul Roman s-au construit un bazin de acumulare si doua canale de scurgere a apelor in acest bazin, care nu au nici o legatura cu santul construit de reclamanta pe terenul lor.
De asemenea, au aratat ca din declaratiile celor patru martori nu reiese daca vanzatoarea terenului, M.L., a consimtit sau nu la construirea santului, precizand ca nu le este opozabil contractul de executie lucrari cu nr. 1/12.02.2008 si ca nu exista un proiect intocmit de un specialist si nici o proba din care sa rezulte ca ei ar fi acoperit santul pe latimea drumului.
Recurentii au mai sustinut ca ambele hotarari sunt esential nelegale, pentru aceea ca au interpretat gresit dispozitiile art. 578 Codul civil din 1864, intrucat paratii nu au construit nici o stavila pe terenul lor pentru a opri scurgerea apelor in mod natural, iar reclamantul intimat a intervenit contrar legii si a construit acel sant, fiind incalcat dreptul lor de proprietate, conform art. 480 Codul civil din 1864, in conditiile in care nu a existat consimtamantul lor sau al proprietarei anterioare, M.L.
Totodata, recurentii au invederat ca reclamanta intimata, nefiind proprietara fondului dominant, ci Statul Roman, nu avea calitatea procesuala activa pentru a introduce o astfel de actiune.
Prin intampinare, reclamanta intimata SC "S.A." SRL a solicitat respingerea recursului cu motivarea ca din declaratiile martorilor si din expertiza rezulta fara echivoc ca era necesara construirea unui canal de colectare a apei care balteste, atat pentru terenul sau, cat si pentru terenul paratilor, precizand ca din anul 2008 (cand s-a construit canalul) si pana in 2011 intre parti a existat o buna intelegere, paratii fiind de acord cu construirea acestui canal.
Referitor la exceptia lipsei calitatii procesuale active, intimata a solicitat respingerea acestei exceptii, invederand ca prin extrasul de carte funciara a facut dovada calitatii de proprietara asupra constructiei "Sera de legume si anexe" si a dreptului de concesiune asupra terenului.
Prin Decizia civila nr. 1174/R din 25 septembrie 2013, Curtea de Apel Timisoara a respins recursul declarat de paratii M.P. si M.I. impotriva Deciziei civile nr. 35 din 6 martie 2013, pronuntata de Tribunalul Caras-Severin.
Pentru a hotari astfel, Curtea a avut in vedere considerentele mai jos redate:
Cu privire la exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei, invocata de parati prin cererea de recurs, Curtea constata ca este neintemeiata aceasta exceptie, intrucat reclamanta este titulara dreptului de proprietate asupra constructiilor (sera si anexe), precum si a dreptului de concesiune asupra terenului, proprietatea statului, pe o perioada de 49 ani (pana la data de 28.05.2055), iar concesionarul, ca si uzufructuarul, are dreptul de a se folosi de bunurile ce sunt proprietatea altuia, intocmai ca si proprietarul lor, insa cu obligatia de a le conserva substanta.
Ca atare, proprietarul lucrului (concendentul) este redus doar la dreptul de a dispune juridic de acesta, fiindu-i interzis sa lipseasca pe concesionar de folosinta acestuia, iar concesionarul, la fel ca si uzufructuarul, poate sa exercite toate actiunile (petitorie, confesorie sau posesorie) care au ca obiect realizarea drepturilor a caror folosinta o au intocmai cum le-ar exercita proprietarii.
In consecinta, in speta, reclamanta are calitatea procesuala activa pentru a introduce prezenta actiune confesorie de servitute.
In ceea ce priveste fondul litigiului, Curtea are in vedere ca servitutea de scurgere a apelor naturale (art. 578 Codul civil din 1864) nu este o servitute propriu-zisa, ci o ingradire a exercitiului dreptului de proprietate prin impunerea unui numar de obligatii normale cu titlu de "reguli de buna vecinatate" corespunzatoare unei necesitati de ordin social, motiv pentru care ea ramane o cvasiservitute carmuita de lege.
Astfel, contrar sustinerilor recurentilor, nu se poate retine ca decizia atacata este nelegala, intrucat era "necesara executarea acestui canal de colectare si scurgere a apelor", lucrare executata de catre o intreprindere specializata in acest domeniu (Intreprinderea pentru Exploatarea Lucrarilor de Imbunatatiri Funciare), stare de fapt care a fost pe deplin confirmata de probele administrate de catre cele doua instante.
In acest sens, este de mentionat si aspectul ca, odata cu abrogarea dispozitiilor art. 304 pct. 10 si 11 din Codul de procedura civila, prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2008, netemeinicia hotararii, din perspectiva aprecierii eronate a probelor, nu mai poate constitui motiv de recurs.
Totodata, Curtea retine ca, la data realizarii lucrarii de construire a canalului (anul 2008), paratii recurenti nu erau proprietarii terenului, calitate pe care au dobandit-o abia la data de 10.06.2011, potrivit extrasului CF, iar in speta nu s-au produs dovezi din care sa rezulte ca fosta proprietara M.L. s-ar fi opus realizarii lui, astfel incat se prezuma ca a existat acordul tacit al acesteia.
Pentru considerentele de mai sus, Curtea a retinut ca decizia recurata nu este susceptibila de modificare in conditiile prevazute de dispozitiile art. 304 pct. 9 C. pr. civ., astfel ca, in baza art. 312 alin. (1) C. pr. civ., a respins recursul paratilor.