Contract colectiv de munca la nivel de unitate. Cauza de nulitate. Efectele clauzelor sale. Natura contractuala a obligatiei angajatorului de retinere a cotizatiei platita de membrii de sindicat

Prin art. 138 din Legea nr. 62/2011, legiuitorul a urmarit sa impiedice partile unui contract colectiv de munca incheiat in sectorul bugetar sa negocieze si sa stabileasca clauze referitoare la drepturi in bani si in natura neprevazute de legislatia in vigoare pentru personalul caruia i se aplica contractul colectiv de munca si fara a fi prevazute resursele bugetare necesare platii acestora, fiind sanctionate cu nulitatea doar clauzele din contractul colectiv de munca incheiat cu incalcarea prevederilor art. 138 alin. (1) - (3) din Legea nr. 62/2011, iar nu contractul colectiv de munca in totalitate.
Art. 133 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 62/2011 nu impune aplicabilitatea clauzelor unui contract colectiv de munca la nivel de unitate tuturor sindicatelor din acea unitate, ci doar tuturor salariatilor acesteia. Daca apreciaza ca pentru existenta si functionarea sa este necesara convenirea unor clauze similare celor din contractul colectiv de munca la nivel de unitate, un sindicat nereprezentativ la nivel de unitate poate uza de prevederile art. 153 din Legea nr. 62/2011 in scopul incheierii cu angajatorul a unui acord, a unei conventii sau a unei intelegeri, in forma scrisa, care sa contina astfel de clauze.
Angajatorul nu are obligatia legala, potrivit art. 24 din Legea nr. 62/2011, de a retine cotizatia pentru sindicat. Pentru a exista o astfel de obligatie a angajatorului este necesara incheierea unui contractul colectiv de munca la nivel de unitate, respectiv a unui acord, a unei conventii sau a unei intelegeri, in forma scrisa, care sa stabileasca indatorirea acestuia de a retine, pe statele de plata, cotizatia membrilor sindicatului reprezentativ, respectiv nereprezentativ si de a o vira acestuia, astfel incat ea are un izvor contractual. Prin sentinta civila nr. 1265/26.04.2012, pronuntata de catre Tribunalul Timis in dosar nr. 917/30/2012, a fost respinsa exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului Inspectoratul Teritorial de Munca Timis, precum si cererea formulata de catre reclamantul Sindicatul Pro AS in contradictoriu cu paratii Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Timis, Sindicatul Activ si Inspectoratul Teritorial de Munca Timis, fara a se acorda cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta de fond a retinut ca, prin actiunea pendinte, s-a solicitat constatarea nulitatii contractului colectiv de munca incheiat la nivelul Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Timis pentru perioada 2012-2013, inregistrat la Inspectoratul Teritorial de Munca Timis sub nr.22/25.01.2012. Acest contract a fost incheiat din partea angajatorului de catre Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Timis, iar din partea angajatilor de catre Sindicatul Activ.
Reclamantul a solicitat anularea contractului colectiv de munca la nivel de unitate, inregistrat sub nr. 22/25.01.2012, intrucat este lovit de nulitate absoluta, conform prevederilor art. 138 alin. (2) si alin. (4) din Legea nr. 62/2011, fiind negociat si inregistrat la Inspectoratul Teritorial de Munca Timis inainte de aprobarea bugetelor de venituri si cheltuieli ale ordonatorilor de credit. Tribunalul a retinut ca negocierea colectiva, concretizata prin contractul colectiv de munca contestat, a avut loc in sectorul bugetar, fiind aplicabile dispozitiile art. 138 din Legea nr. 62/2011.
Art. 138 alin. (2) din Legea nr.62/2011 dispune ca, prin exceptie de la prevederile art. 129 alin. 3, contractele colective de munca in sectorul bugetar se negociaza, in conditiile legii, dupa aprobarea bugetelor de venituri si cheltuieli ale ordonatorilor de credite, in limitele si in conditiile stabilite prin acestea, iar alineatul 4 din acelasi articol stipuleaza ca: clauzele cuprinse in contractele colective de munca incheiate cu incalcarea prevederilor alin. (1) - (3) sunt lovite de nulitate.
 Analizand modalitatea in care au fost respectate aceste dispozitii legale imperative, tribunalul a observat ca, la art. 133 alin. 1 lit. e din Legea nr. 292/2011 a asistentei sociale, se prevede ca finantarea serviciilor sociale acordate de autoritatile administratiei publice locale si a altor furnizori publici si privati de servicii sociale, in conditiile legii, se face din fondurile alocate de la bugetul de stat, iar la art. 135 alin. 2 din aceeasi lege se stabileste ca obligatia sa asigure, din bugetul propriu, sumele in completarea celor alocate din bugetul de stat revine consiliului judetean .
In aceste conditii, prima instanta a apreciat ca sustinerea reclamantului ca in cadrul Consiliului Judetean Timis s-a luat hotararea privind aprobarea bugetelor unor institutii si servicii publice pe anul 2012, dupa inregistrarea la Inspectoratul Teritorial de Munca Timis a contractului colectiv de munca si, astfel, au fost incalcate dispozitiile art. 138 alin. (2) si (4) din Legea nr. 62/2011 nu poate fi retinuta, intrucat, la data inregistrarii contractului colectiv de munca contestat, sumele de bani destinate bugetelor locale necesare finantarii sistemului de protectie a copilului si centrelor de asistenta sociala a persoanelor cu handicap erau deja alocate de la bugetul de stat, asa cum rezulta din dispozitiile art. 4, art. 5 alin. (1) lit. a) si anexa 4 din Legea nr. 293/2011 privind bugetul de stat pe anul 2012.
Tribunalul a constatat ca partile contractului colectiv de munca la nivel de unitate inregistrat sub nr. 22/25.01.2012 au respectat dispozitiile imperative prevazute la art. 138 alin. (2) din Legea nr. 62/2011, cu atat mai mult cu cat din analiza clauzelor contractului colectiv de munca nu rezulta ca partile au stabilit alte drepturi salariale decat cele prevazute obligatoriu in Codul muncii sau Legea nr. 284/2010, intentia legiuitorului, prin interdictia prevazuta la art. 138 alin. (2) din Legea nr.62/2011, fiind aceea ca, in sistemul bugetar, sa nu fie negociate si stabilite drepturi salariale care nu sunt cuprinse in legislatia aplicabila salarizarii angajatilor.
Reclamantul, prin precizarea cererii de chemare in judecata, a solicitat constatarea nulitatii articolelor 2 alin. (2), 9 alin. (2), 11, 65, 89, 91 alin. (1) si 2, 93, 95 alin. (1) si (2) si 96 alin. (1) si (2) din contractul colectiv de munca inregistrat la Inspectoratul Teritorial de Munca Timis sub nr. 22/25.01.2012, deoarece aplicarea si interpretarea lor creeaza un caracter discriminatoriu intre salariatii din cadrul aceleasi institutii DGASPC Timis, respectiv intre sindicatele din cadrul aceleasi institutii, dat fiind ca, din analiza clauzelor cuprinse in aceste articole, rezulta ca ele prevad drepturi si obligatii conventional stabilite intre partile din contract.
Sustinerile reclamantului in sensul ca prin clauzele prevazute in aceste articole se creeaza o discriminare intre salariatii din cadrul aceleasi institutii DGASPC Timis, respectiv intre sindicatele din cadrul aceleasi institutii, nu pot constitui motive de nulitate absoluta, intrucat aceste prevederi conventionale vizeaza aspecte care privesc cele doua parti contractante si, fata de ele, reclamantul are calitatea de tert, dat fiind ca nu produc efecte in ceea ce il priveste .
In conditiile in care paratii Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Timis si Sindicatul Activ au incheiat contractul colectiv de munca cu respectarea dispozitiilor art. 137 si art. 140-143 din Legea nr.62/2011, reclamantul poate sa puna in discutie, in fata unei instante de judecata, doar eventuale cauze de nulitate avand in vedere natura interesului ocrotit prin dispozitia legala incalcata la incheierea contractului colectiv de munca. Clauzele din articolele indicate nu pot fi considerate ca au nesocotit interesul reclamantului, dat fiind ca Sindicatul Pro A.S. a participat la intalnirea preliminara privind negocierea contractului, asa cum a rezultat din Procesul-verbal incheiat la data de 07.12.2011, insa nu a putut sa faca dovada reprezentativitatii, conform art.130 alin. (5) lit. e) din Legea nr. 62/2011.
De altfel, reclamantul, in situatia in care apreciaza ca salariatii pe care ii reprezinta sunt discriminati de catre angajator in raport cu salariatii reprezentati de paratul Sindicatul Activitatea, are, oricand, posibilitatea, conform principiului recunoasterii reciproce, sa incheie cu Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Timis o conventie, in forma scrisa, care sa reprezinte legea partilor, potrivit art. 153 din Legea nr. 62/2011.
Cu referire la cererea avand ca obiect obligarea la plata de despagubiri/daune-interese in cuantum de 13.100 lei, motivat de faptul ca refuzul retinerii si virarii cotizatiei de catre angajator pentru Sindicatul Pro A.S. face practic imposibila desfasurarea activitatii sindicale, tribunalul a retinut ca, potrivit  prevederilor art. 169 din Codul muncii, nici o retinere din salariu nu poate fi operata in afara cazurilor si a conditiilor prevazute de lege.
Or, in conditiile in care nu s-a facut dovada ca intre reclamant si Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Timis exista incheiata o conventie in acest sens, angajatorul nu are dreptul sa retina si sa vireze Sindicatului Pro A.S. cotizatia membrilor acestuia, motiv pentru care a fost respinsa si aceasta cerere.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs reclamantul - recurent Sindicatul Pro A.S. Timisoara, solicitand admiterea recursului si modificarea in parte a hotararii recurate, in sensul mentinerii ca temeinica si legala a respingerii exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a Inspectoratului Teritorial de Munca Timis si admiterii actiunii precizate.
In motivarea cererii de recurs s-a aratat, in esenta, ca din coroborarea prevederilor art. 2, art. 4 si art. 8 din Hotararea  Guvernului nr. 1434/2004 cu cele ale Legii nr. 293/2011 privind bugetul de stat pe anul 2012 si ale Legii nr. 500/2002 privind finantele publice rezulta ca ordonatorul de credite al DGSAPC Timis este Consiliul Judetean Timis. Bugetul DGSAPC Timis pe anul 2012 a fost aprobat, de catre ordonatorul de credite: Consiliul Judetean Timis, prin H.C.J. nr. 7 din data de 31.01.2012, iar sumele mentionate in Legea nr. 293/2011 privind bugetul de stat pe anul 2012  se regasesc si in anexa 7 la H.C.J. Timis nr. 7 din data de 31.01.2012.
Prin art. 138 alin. (2) din Legea nr. 62/2011 se precizeaza ca, prin exceptie de la prevederile art. 129 alin. (3), contractele colective de munca in sectorul bugetar se negociaza, in conditiile legii, dupa aprobarea bugetelor de venituri si cheltuieli ale ordonatorilor de credite, in limitele si in conditiile stabilite prin acestea, nefiind loc de interpretari si extrapolari, astfel incat motivarea instantei de fond este netemeinica si nelegala.
Contractul colectiv de munca la nivel de DGASPC Timis a fost negociat si semnat intre conducerea institutiei si Sindicatul Activ, fiind inregistrat in data de 25.01.2012 la Inspectoratul Teritorial de Munca Timis, respectiv inainte de data la care ordonatorul de credite al DGASPC Timis a aprobat, prin H.C.J. nr. 7/31.01.2012, bugetul judetului Timis si bugetele unor institutii si servicii publice pe anul 2012. Raportat la prevederile art. 138 alin. (2) si alin. (4) din Legea 62/2011 privind dialogul social, reprezentantul Sindicatului Pro A.S. a considerat ca negocierea contractului colectiv de munca la nivel de unitate DGASPC Timis se face in afara cadrului legal, astfel incat nu a mai participat la sedintele de negociere ulterioare.
Considerentele instantei de fond referitoare la petitul avand ca obiect constatarea nulitatii articolelor 2 alin. (2), 9 alin. (2), 11, 65, 89, 91 alin. (1) si 2, 93, 95 alin. (1) si (2) si 96 alin. (1) si (2) din contractul colectiv de munca inregistrat la I.T.M. Timis sub nr. 22/25.01.2012 exced cadrul legal si nesocotesc principiul nediscriminarii, stipulat in Codul Muncii, Legea nr. 62/2011, Legea nr. 48/2002 pentru aprobarea Ordonantei  Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, Conventia Europeana a Drepturilor Omului, Constitutia Romaniei si a alte reglementari in materie.
Reclamantul a solicitat conducerii DGASPC Timis retinerea cotizatiei de sindicat pe statul de plata de catre angajator si virarea acesteia in contul Sindicatului Pro A.S., iar  I.T.M. Timis sa constate ca inregistrarea contractului colectiv de munca la nivel de unitate DGASPC Timis s-a facut netinand cont de prevederile art. 138 din Legea nr. 62/2012.
Dat fiind ca presedintele sindicatului este remunerat de catre sindicat, care are in derulare contracte de prestari servicii cu Romtelcom, Orange si Vodafone, contract de leasing incheiat cu Porsche Leasing, contract de prestari serviciu de contabilitate, refuzul angajatorului de a retine cotizatia de sindicat pentru salariatii DGASPC Timis,  membri ai Sindicatului Pro A.S, si a o vira in contul sindicatului si retinerea cotizatiei sindicale doar pentru salariatii membri ai Sindicatul Activ nu se justifica.
Refuzul retinerii si virarii cotizatiei si pentru Sindicatul Pro A.S, respectiv blocarea contului bancar de catre Administratiei Finantelor Publice a Municipiului Timisoara, face practic imposibila desfasurarea activitatii sindicale si cumularea in contul contractelor aflate in derulare de penalitati pentru intarziere, blocarea acestor servicii, respectiv de reziliere a contractului de leasing cu Porsche si ridicarea autoturismului, iar sindicatul reclamant a fost somat sa-si achite obligatiile scadente.
Neretinerea cotizatiei sindicale pe statul de plata de catre angajator face greu aplicabile, daca nu imposibil de aplicat, dispozitiile art. 24 din Legea nr. 62/2011 si ale  art. 57 Cod fiscal referitoare la deducerea cotizatiilor sindicale platite din venitul brut pentru determinarea impozitului pe venitul din salarii.
Aplicarea contractului colectiv de munca contestat are drept consecinta refuzul conducerii DGASPC Timis de a retine pe statul de plata cotizatia membrilor de sindicat ai reclamantului si virarea ei in contul sindicatului, in timp ce pentru membrii Sindicatului Activ se retine cotizatia pe stat de plata, in baza art. 95 alin. (1) din contractul colectiv de munca la nivel de unitate DGASPC Timis.
Intrucat, la nivelul institutiei DGASPC Timis, exista si functioneaza doua sindicate: Sindicatul Pro A.S, constituit din peste 600 de salariati din cadrul DGASPC Timis, si Sindicatul Activitatea, care a negociat si semnat contractul colectiv de munca la nivel de unitate DGASPC Timis, recurentul apreciaza ca precizarea, in contractul colectiv de munca, a unor asemenea prevederi insotita de manifestarea expresa a angajatorului de a nu mai retine pe statul de plata cotizatia sindicala pentru membrii Sindicatului Pro A.S, creeaza un tratament discriminatoriu atat pentru sindicat, cat si pentru membrii sai de sindicat, angajati ai DGASPC Timis.
In drept, au fost invocate dispozitiile art. 304 pct. 8 si pct. 9 si ale art. 3041 C. pr. civ.
Intimatii au depus intampinare si concluzii scrise, prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Examinand recursul prin prisma motivelor invocate, a probelor administrate in cauza si a dispozitiilor art. 304 pct.. 8 si pct. 9 coroborate cu cele ale art. 3041 C. pr. civ., Curtea a constatat ca este neintemeiat pentru considerentele ce vor fi redate in continuare.
Prin cererea de chemare in judecata pendinte, reclamantul Sindicatul Pro A.S. a solicitat constatarea nulitatii contractului colectiv de munca incheiat la nivelul Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Timis pentru perioada 2012-2013, intre Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Timis si Sindicatul Activitatea, inregistrat la Inspectoratul Teritorial de Munca Timis sub nr. 22/25.01.2012, dat fiind ca au fost nesocotite dispozitiile art. 138 alin. (2) si alin. (4) din Legea nr. 62/2011, intrucat acest contractul colectiv de munca a fost negociat si inregistrat la Inspectoratul Teritorial de Munca Timis inainte de aprobarea bugetelor de venituri si cheltuieli ale ordonatorilor de credit.
Art. 138 alin. (2) din Legea nr. 62/2011 dispune ca: "prin exceptie de la prevederile art. 129 alin. (3), contractele colective de munca in sectorul bugetar se negociaza, in conditiile legii, dupa aprobarea bugetelor de venituri si cheltuieli ale ordonatorilor de credite, in limitele si in conditiile stabilite prin acestea". Conform art. 138 alin. (4) din Legea nr. 62/2011, "clauzele cuprinse in contractele colective de munca incheiate cu incalcarea prevederilor alin. (1) - (3) sunt lovite de nulitate".
Din interpretarea dispozitiilor art. 138 din Legea nr. 62/2011, in asamblul lor, rezulta ca legiuitorul a urmarit sa impiedice partile unui contract colectiv de munca incheiat in sectorul bugetar sa negocieze si sa stabileasca clauze referitoare la drepturi in bani si in natura neprevazute de legislatia in vigoare pentru personalul caruia i se aplica contractul colectiv de munca si fara a fi prevazute resursele bugetare necesare platii acestora. Aceasta intentie a legiuitorului justifica dispozitia cuprinsa la art. 138 alin. (4) din Legea nr. 62/2011, care sanctioneaza cu nulitatea doar clauzele din contractul colectiv de munca incheiat cu incalcarea prevederilor art. 138 alin. (1) - (3) din Legea nr. 62/2011, nu contractul colectiv de munca in totalitate.
Or, reclamantul a solicitat constatarea nulitatii intregului contract colectiv de munca la nivel de unitate, invocand prevederile art. 138 alin. (2) si alin. (4) din Legea nr. 62/2011, astfel incat cererea sa este nefondata, cu atat mai mult cu cat acest contract colectiv de munca nu cuprinde clauze referitoare la plata unor drepturi in bani si/sau in natura pentru salariatii carora li se aplica.
 Pe de alta parte, asa cum corect a retinut tribunalul, raportat la dispozitiile art. 132, art. 133 alin. (1) lit. e) si ale art. 135 alin. (2) din Legea nr. 292/2011 a asistentei sociale coroborate cu cele ale art. 4 si art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 293/2011 privind bugetul de stat pe anul 2012, precum si cu mentiunile din Anexa nr. 4 la Legea nr. 293/2011 privind bugetul de stat pe anul 2012 si din Anexa nr. 1 la Hotararea Consiliului Judetean Timis nr. 7/31.01.2012, nu poate fi constatata incalcarea prevederilor art. 138 alin. 2 si alin. 4 din Legea nr. 62/2011, dat fiind ca finantarea serviciilor sociale acordate de autoritatile administratiei publice locale si a altor furnizori publici si privati de servicii sociale, in conditiile legii, se face din fondurile alocate de la bugetul de stat, consiliul judetean avand obligatia sa asigure, din bugetul propriu, sumele in completarea celor alocate din bugetul de stat, iar sumele de bani destinate finantarii sistemului de protectie a copilului si centrelor de asistenta sociala a persoanelor cu handicap la nivelul judetului Timis erau alocate de la bugetul de stat la momentul inregistrarii la Inspectoratul Teritorial de Munca Timis a contractului colectiv de munca contestat. In Anexa nr. 1 la Hotararea Consiliului Judetean Timis nr. 7/31.01.2012 este redata suma de 23.815,00 lei pentru sustinerea sistemului de protectie a copilului, suma prevazuta si in Anexa nr. 4 la Legea nr.293/2011 privind bugetul de stat pe anul 2012 pentru judetul Timis cu aceeasi destinatie, respectiv pentru sustinerea sistemului de protectie a copilului.  
Reclamantul, prin precizarea cererii de chemare in judecata, a solicitat constatarea nulitatii articolelor 2 alin. 2, 9 alin. (2), 11, 65, 89, 91 alin. (1) si 2, 93, 95 alin. (1) si (2) si 96 alin. (1) si (2) din contractul colectiv de munca inregistrat la Inspectoratul Teritorial de Munca Timis sub nr. 22/25.01.2012, deoarece aplicarea si interpretarea lor da nastere unei discriminari intre salariatii din cadrul DGASPC Timis, precum si intre sindicatele din cadrul acestei institutii. In fapt, aceasta discriminare este motivata prin aceea ca aplicarea contractului colectiv de munca contestat are drept consecinta refuzul conducerii DGASPC Timis de a retine pe statul de plata cotizatia membrilor de sindicat ai reclamantului si virarea ei in contul sindicatului, in timp ce pentru membrii Sindicatului Activ se retine cotizatia pe stat de plata, in baza art. 95 alin. (1) din acest contract, refuz ce rezulta din inscrisurile depuse la dosar si a dat nastere si unui litigiu.
Avand in vedere aceasta motivare a discriminarii invocate si continutul articolelor 2 alin. (2), 9 alin. (2), 11, 65, 89, 91 alin. (1) si 2, 93 si 96 alin. (1) si (2) din contractul colectiv de munca inregistrat la Inspectoratul Teritorial de Munca Timis sub nr. 22/25.01.2012, care nu se refera retinerea cotizatiei de sindicat, Curtea constata ca interpretarea si aplicarea articolelor mentionate nu da nastere vreunei discriminari intre salariatii DGASPC Timis sau intre sindicatele din cadrul acestei institutii, ele fiind conforme cu prevederile Legii nr. 62/2011 si fiind aplicabile, potrivit art. 133 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 62/2011, tuturor angajatilor DGASPC Timis. Art. 133 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 62/2011 nu impune aplicabilitatea clauzelor unui contract colectiv de munca la nivel de unitate tuturor sindicatelor din acea unitate, ci doar tuturor salariatilor acesteia. Din acest motiv, art. 153 din Legea nr. 62/2011 dispune ca: "conform principiului recunoasterii reciproce, orice organizatie sindicala legal constituita poate incheia cu un angajator sau cu o organizatie patronala orice alte tipuri de acorduri, conventii sau intelegeri, in forma scrisa, care reprezinta legea partilor si ale caror prevederi sunt aplicabile numai membrilor organizatiilor semnatare". Prin urmare, daca apreciaza ca pentru existenta si functionarea sa este necesara convenirea unor clauze similare celor mentionate anterior, sindicatul reclamant poate uza de prevederile art. 153 din Legea nr. 62/2011 in scopul incheierii cu parata DGASPC Timis a unui acord, a unei conventii sau a unei intelegeri, in forma scrisa, care sa contina astfel de clauze.
Art. 95 din contractul colectiv de munca inregistrat la Inspectoratul Teritorial de Munca Timis sub nr. 22/25.01.2012 reglementeaza, in aplicarea dispozitiilor art. 24 din Legea nr. 62/2011, obligatia angajatorului de a retine pe statele de plata cotizatia membrilor sai, de a efectua deducerea fiscala aferenta din venitul lunar al membrului de sindicat, conform prevederilor legale, si de a o vira Sindicatului Activ, potrivit procedurii stabilite de catre angajator.
Art. 24 din Legea nr. 62/2011 nu reglementeaza obligatia angajatorului de a retine cotizatia pentru sindicat, neexistand vreo alta dispozitie legala in acest sens, astfel incat sindicatul reclamant trebuie sa uzeze de prevederile art. 153 din Legea nr. 62/2011 in scopul incheierii cu parata DGASPC Timis a unui acord, a unei conventii sau a unei intelegeri, in forma scrisa, care sa stabileasca obligatia paratei de a retine pe statele de plata cotizatia membrilor Sindicatului Pro A.S. si de a o vira acestui sindicat.
In absenta incheierii cu angajatorul a unui acord, a unei conventii sau a unei intelegeri, in forma scrisa, care sa stabileasca obligatia acestuia de a retine pe statele de plata cotizatia membrilor sindicatului nereprezentativ si de a o vira acestuia, precum si a unei reglementari legale a unei astfel de obligatii a angajatorului, un sindicat nereprezentativ din unitate nu este discriminat in raport cu sindicatul reprezentativ din aceeasi unitate, care a convenit, printr-o clauza din contractul colectiv de munca la nivel de unitate, o astfel de obligatie in sarcina angajatorului, iar angajatorul nu este obligat sa retina pe statele de plata cotizatia membrilor sindicatului nereprezentativ si de a o vira acestuia.
In speta, nu s-a facut dovada ca intre sindicatul reclamant si Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Timis exista incheiat un acord, o conventie sau o intelegere, in forma scrisa, care sa stabileasca obligatia angajatorului de a retine pe statele de plata cotizatia membrilor sindicatului reclamant si de a o vira acestuia, astfel incat pretentiile vizand obligarea paratilor, in solidar, la plata sumei de 13100 lei, cu titlu de despagubiri ca urmare a refuzului retinerii si virarii cotizatiei de catre angajator pentru Sindicatul Pro A.S, sunt nefondate. De altfel, reclamantul nu a aratat modul de calcul al acestor despagubiri si dovezile care justifica acordarea lor.
Avand in vedere considerentele de fapt si de drept expuse anterior, Curtea a constatat ca hotararea recurata este legala si temeinica, nefiind incidente motivele de recurs reglementate de art. 304 pct. 8 si pct. 9 C. pr. civ., astfel incat, in temeiul art. 312 alin. (1) C. pr. civ., a respins recursul reclamantului ca nefondat.