Judecata. Neanalizarea apararilor uneia dintre parti. Consecinte

Judecata. Neanalizarea apararilor uneia dintre parti. Consecinte

- C.E.D.O. - art. 6 parag. 1
- Codul de procedura civila - art. 105 alin. (2), art. 304 pct. 5

      Dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 parag. 1 din Conventia Europeana pentru apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor fundamentale, include, printre altele, dreptul partilor de a prezenta observatiile pe care le considera pertinente pentru cauza lor. Intrucat Conventia nu are ca scop garantarea unor drepturi teoretice sau iluzorii, ci drepturi concrete si efective, acest drept nu poate fi considerat efectiv decat daca respectivele observatii sunt in mod real "ascultate", adica in mod concret examinate de catre instanta sesizata.
      Ignorarea de catre judecatorul-sindic a tuturor argumentelor creditoarei recurente in sustinerea opozitiei sale la confirmarea planului de reorganizare, echivaleaza cu nesolutionarea cauzei in fond si determina pentru aceasta o vatamare, in conditiile art. 105 alin. (2) Cod procedura civila, atragand incidenta motivului de casare prevazut de art. 304 pct. 5 din Codul de procedura civila.

Decizia civila nr. 234 din 31 ianuarie 2012, Sectia a II-a civila

      Prin sentinta comerciala nr. 821 din 12 octombrie 2012 pronuntata in dosarul nr. 7377/108/2010 judecatorul-sindic din cadrul Tribunalului Arad a confirmat planul de reorganizare al debitoarei S.C. D S.R.L. Arad, plan care a fost propus de catre aceasta, considerand ca sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 101 din Legea nr. 85/2006, modificata, avand in vedere faptul ca, potrivit procesului-verbal al adunarii generale a creditorilor din 21 septembrie 2011, creditorii prezenti, prin votul exprimat, au aprobat planul de reorganizare al debitoarei.
      Impotriva sentintei de mai sus a declarat recurs creditoarea S.C. B S.A. Bucuresti, solicitand modificarea acesteia, in sensul infirmarii si respingerii planului de reorganizare.
      Prin decizia civila nr. 234 din 31 ianuarie 2012 Curtea de Apel Timisoara a admis recursul creditoarei si a casat in tot sentinta civila nr. 821 din 12 octombrie 2011 a Tribunalului Arad, trimitand cauza spre rejudecare aceleiasi instante.
      Pentru a pronunta aceasta solutie instanta de control judiciar a retinut ca, in conformitate cu art. 95 si urm. din Legea nr. 85/2006, modificata, planul de reorganizare va mentiona: a) categoriile de creante care nu sunt defavorizate, in sensul legii; b) tratamentul categoriilor de creante defavorizate; c) daca si in ce masura debitorul, membrii grupului de interes economic, asociatii din societatile in nume colectiv si asociatii comanditati din societatile in comandita vor fi descarcati de raspundere; d) ce despagubiri urmeaza a fi oferite titularilor tuturor categoriilor de creante, in comparatie cu valoarea estimativa ce ar putea fi primita prin distribuire in caz de faliment, valoarea estimativa care se va calcula la data propunerii planului.
      Cate o copie de pe planul propus va fi depusa la grefa tribunalului si la oficiul registrului comertului sau, dupa caz, la registrul societatilor agricole si va fi comunicata debitorului, prin administratorul special, administratorului judiciar si comitetului creditorilor. Administratorul judiciar va publica in termen de 5 zile de la depunerea planului un anunt referitor la acesta in Buletinul procedurilor de insolventa, cu indicarea celui care l-a propus, a datei cand se va vota cu privire la plan in adunarea creditorilor, precum si a faptului ca este admisibila votarea prin corespondenta. Sedinta adunarii creditorilor in care se va exprima votul asupra planului de reorganizare se va tine in termen de 20-30 de zile de la publicarea anuntului. Planul de reorganizare, inclusiv anexele, se va comunica in format electronic, scanat, prin grija administratorului judiciar, prin e-mail sau prin postare pe site-ul acestuia, din momentul publicarii, toate partile interesate fiind socotite ca au cunostinta de plan si de data de exprimare a votului.
      La inceputul sedintei de vot, administratorul judiciar va informa creditorii prezenti despre voturile valabile primite in scris. Fiecare creanta beneficiaza de un drept de vot, pe care titularul acesteia il exercita in categoria de creante din care face parte creanta respectiva. Urmatoarele creante constituie categorii distincte de creante, care voteaza separat: a) creante garantate; b) creante salariale; c) creante bugetare; d) creante chirografare stabilite conform art. 96 alin. 1; e) celelalte creante chirografare.
      Un plan va fi socotit acceptat de o categorie de creante daca in categoria respectiva planul este acceptat de o majoritate absoluta din valoarea creantelor din acea categorie. Creditorii care, direct sau indirect, controleaza, sunt controlati sau se afla sub control comun cu debitorul, in sensul legislatiei pietei de capital, pot participa la sedinta, dar pot vota cu privire la plan doar in cazul in care acesta le acorda mai putin decat ar primi in cazul falimentului.
      Judecatorul-sindic va stabili termenul pentru confirmarea planului in termen de 15 zile de la depunerea la tribunal de catre administratorul judiciar a procesului-verbal al adunarii creditorilor prin care acesta a fost aprobat, putand cere unui practician in insolventa sa isi exprime o opinie privind posibilitatea de realizare a planului, inainte de confirmarea lui.
      Planul va fi confirmat daca vor fi indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
      A. cel putin jumatate plus una dintre categoriile de creante mentionate in programul de plati, dintre cele mentionate la art. 100 alin. (3), accepta sau sunt socotite ca accepta planul, cu conditia ca minimum una dintre categoriile defavorizate sa accepte planul;
      B. in cazul in care sunt doar doua categorii, planul se considera acceptat in cazul in care categoria cu valoarea totala cea mai mare a creantelor a acceptat planul;
      C. fiecare categorie defavorizata de creante care a respins planul va fi supusa unui tratament corect si echitabil prin plan;
      D. vor fi considerate creante nedefavorizate si vor fi considerate ca au acceptat planul creantele ce se vor achita integral in termen de 30 de zile de la confirmarea planului ori in conformitate cu contractele de credit sau leasing din care rezulta;
      E. planul respecta prevederile art. 95.
      Tratament corect si echitabil exista atunci cand sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: a) niciuna dintre categoriile care resping planul si nicio creanta care respinge planul nu primesc mai putin decat ar fi primit in cazul falimentului; b) nicio categorie sau nici o creanta apartinand unei categorii nu primeste mai mult decat valoarea totala a creantei sale; c) in cazul in care o categorie defavorizata respinge planul, nicio categorie de creante cu rang inferior categoriei defavorizate neacceptate, astfel cum rezulta din ierarhia prevazuta la art. 100 alin. 3, nu primeste mai mult decat ar primi in cazul falimentului.
      Intr-adevar, creanta S.C. B. S.A. Bucuresti este una defavorizata, de vreme art. 3 pct. 21 din lege prevede ca este prezumata a fi o categorie de creante defavorizate orice categorie de creante pentru care planul de reorganizare prevede, pentru oricare dintre creantele categoriei respective, cel putin una dintre urmatoarele modificari: a) o reducere a cuantumului creantei; b) o reducere a garantiilor sau a altor accesorii, cum ar fi reesalonarea platilor in defavoarea creditorului; c) valoarea actualizata cu dobanda de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, daca nu este stabilit altfel prin contractul privind creanta respectiva sau prin legi speciale, este mai mica decat valoarea la care a fost inscrisa in tabelul definitiv de creante. Or, in tabelul definitiv al creantelor, recurenta a fost inscrisa cu o creanta de 7.013.477 lei, iar prin planul de reorganizare se propune acoperirea unui procent de doar 33,72%, prin achitarea sumei de 2.365.000 lei, asadar, o reducere a cuantumului ei, in speta nefiind incidente nici prevederile art. 101 alin. (1) lit. D, intrucat prin plan nu se prevede revenirea la cuantumul initial al ratelor, asa cum au fost ele stabilite prin contractele de credit.
      Nu sunt intemeiate criticile recurentei in sensul ca creanta sa nu ar fi fost supusa unui tratament corect si echitabil ori ca planul nu ar respecta conditia impusa de art. 101 alin. 1 lit. E, in sensul ca nu mentioneaza creanta S.C. B S.A. Bucuresti ca fiind una defavorizata si nici nu cuprinde mentiunea obligatorie de la art. 95 alin. 5 lit. b) referitoare la tratamentul creantelor defavorizate.
      Potrivit inscrisurilor depuse in faza de recurs, debitoarea, atunci cand a intocmit planul de reorganizare propus creditorilor, a avut in vedere valorile de piata ale imobilelor pe care le are patrimoniu, astfel cum au fost ele determinate de un expert evaluator, membru A.N.E.V.A.R., dl. D.I., potrivit rapoartelor de evaluare intocmite in temeiul contractului nr. 21/31.12.2010 incheiat cu S.C. L. S.R.L. Arad, faptul ca aceste valori au fost ulterior trecute si in evidenta sa contabila neputand determina concluzia contrara, in sensul ca "nu ar exista nicio corelatie intre valoarea de piata a unui bun si valoarea contabila a acestuia, care sa justifice folosirea valorilor contabile ca nivel al valorii de piata a bunului". Pe de alta parte, este de retinut ca insasi banca creditoare, prin actul aditional nr. 3/15.04.2010 la contractul de credit nr. 3508/08.10.2008, pe baza propriilor evaluari, anterior deschiderii procedurii insolventei, a stabilit valori aproximativ egale cu cele rezultate din evaluarea facuta la solicitarea debitoarei, diferenta toata de pret fiind de cca. 74.500 euro.
      In conditiile in care prin plan se propune plata sumei de 2.365.000 lei, iar in caz de faliment, tinand seama de valorile determinate de specialist, se poate estima o valoare de piata a bunurilor debitoarei de aproximativ 487.000 euro (echivalentul a 2.084.360 lei, la un curs de 4,28 lei/1 euro, curs la care s-a raportat si evaluatorul), avand in vedere si imprejurarea ca tipul valorii estimate a fost cea a "valorii de piata", care reprezinta suma estimata pentru care o proprietate va fi schimbata, la data evaluarii, intre un cumparator decis si un vanzator hotarat, intr-o tranzactie cu pret determinat obiectiv, dupa o activitate de marketing corespunzatoare, in care partile implicate au actionat in cunostinta de cauza, prudent si fara constrangere, stiut fiind faptul ca valoarea poate diferi, in sens negativ, pentru valoarea de lichidare, adica pretul obtinut in cazul unei vanzari fortate (asa cum s-a intamplat si in cazul instrainarii unui activ similar cu cel al debitoarei S.C. D S.R.L. Arad de catre administratorul judiciar al S.C. B. S.A. Arad), este evident ca in speta este indeplinita conditia impusa de art. 101 alin. (2) lit. a) din legea-cadru, simplul fapt ca planul nu prevede expres ca creanta bancii recurente este una defavorizata si la ce tratament va fi ea supusa neputand determina, de plano, concluzia ca nu au fost respectate prevederile art. 95 alin. (5), aceste cerinte rezultand implicit din intreaga lecturare a planului de reorganizare.
      De asemenea, nu pot fi primite criticile creditoarei referitoare la nevalabilitatea votului categoriei salariatilor, categorie distinct reglementata de alin. (3) al art. 100 din Legea nr. 85/2006, modificata, pe motivul ca cuantumul creantei acestora ar fi unul infim in raport cu valoarea creantei creditorilor garantati, de ordinul milioanelor de lei, in conditiile in care legiuitorul nu face nicio distinctie sub aspectul valorii creantelor celor cinci categorii de creditori, care voteaza separat, stiut fiind faptul ca acolo unde legea nu distinge, nici interpretul nu are voie sa distinga (ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus). De altfel, prin insasi cererea de recurs banca creditoare recunoaste ca Legea insolventei prevede votul asupra planului pe categorii de creante distincte, insa fara vreun fundament afirma ca nu se poate neglija cuantumul creantelor din fiecare categorie.
      Cu toate acestea, Curtea apreciaza ca recursul se impune a fi admis, intrucat judecatorul-sindic, atunci cand a confirmat planul de reorganizare, nu a analizat in niciun fel daca, in speta, sunt sau nu indeplinite cumulativ cerintele impuse de art. 101 alin. (1) din lege, raportat si la notele scrise depuse de creditoarea S.C. B. S.A. Bucuresti la termenul din 12 octombrie 2011, din cuprinsul considerentelor hotararii atacate nerezultand daca tribunalul a avut sau nu in vedere acest aspect, inclusiv daca cel putin jumatate plus una dintre categoriile de creante mentionate in programul de plati, dintre cele reglementate de art. 100 alin. (3), accepta sau sunt socotite ca accepta planul, cu conditia ca minimum una dintre categoriile defavorizate sa accepte planul.
      Or, potrivit prevederilor 261 alin. (1) pct. 5 din Codul de procedura civila, hotararea se da in numele legii si va cuprinde motivele de fapt si de drept care au format convingerea instantei, cum si cele pentru care s-au inlaturat cererile partilor. De altfel, in jurisprudenta constanta a Curtii Europene a Drepturilor Omului s-a statuat ca dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 parag. 1 din Conventie, include, printre altele, dreptul partilor de a prezenta observatiile pe care le considera pertinente pentru cauza lor. Intrucat Conventia nu are drept scop garantarea unor drepturi teoretice sau iluzorii, ci drepturi concrete si efective (Hotararea Artico impotriva Italiei, din 13 mai 1980, seria A, nr. 37, p. 16, paragraful 33), acest drept nu poate fi considerat efectiv decat daca aceste observatii sunt in mod real "ascultate", adica in mod concret examinate de catre instanta sesizata. Altfel spus, art. 6 implica mai ales in sarcina "instantei" obligatia de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor si al elementelor de proba ale partilor, cel putin pentru a le aprecia pertinenta [Hotararea Perez impotriva Frantei (GC), Cererea nr. 47.287/99, paragraful 80, CEDH 2004-I, si Hotararea Van der Hurk impotriva Olandei, din 19 aprilie 1994, seria A, nr. 288, p. 19, paragraful 59]" - citat preluat din Hotararea pronuntata de Curte in cauza Albina c/a Romania, paragraful nr. 30 (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1049 din 25 noiembrie 2005).
      In atare situatie, ignorarea de catre judecatorul-sindic a tuturor argumentelor creditoarei garantate in sustinerea opozitiei sale la confirmarea planului de reorganizare, echivaleaza cu nesolutionarea cauzei in fond si determina pentru aceasta o vatamare, in conditiile art. 105 alin. (2) Cod procedura civila, atragand incidenta motivului de casare prevazut de art. 304 pct. 5 din Codul de procedura civila.
      Exceptia de inadmisibilitate invocata de debitoare nu este intemeiata, dat fiind faptul ca, asa cum s-a stabilit prin incheierea de sedinta de la termenul din 24 ianuarie 2012, din motivarea exceptiei rezulta ca, in realitate, aceasta constituie o aparare de fond. Oricum, nu se poate sustine cu temei ca daca creditorul nemultumit de solutia de confirmare a planului de reorganizare de catre judecatorul-sindic nu a atacat, in prealabil, hotararea adunarii creditorilor in care s-a votat cu privire la respectivul plan, acesta nu ar avea dreptul sa conteste solutia tribunalului, pentru ca ceea ce o nemultumeste in realitate pe recurenta este nu modul in care s-a votat in cadrul sedintei adunarii creditorilor convocata in conditiile art. 99 din lege, pentru ca aceasta sa trebuiasca sa urmeze procedura reglementata de art. 14, ci maniera in care judecatorul-sindic a interpretat rezultatul votului, cu consecinta confirmarii planului de reorganizare.
      Fata de cele retinute, in baza art. 312 alin. (2) si (5) din acelasi cod, Curtea a admis recursul bancii creditoare, a casat in tot hotararea atacata si a trimis cauza spre rejudecare Tribunalului Arad.