Clauza de neconcurenta. Sanctiunea nerespectarii cerintelor legale privitoare la continutul clauzei. Consecinta neinregistrarii anexei la contractul individual de munca care cuprinde o clauza de neconcurenta

Clauza de neconcurenta. Sanctiunea nerespectarii cerintelor legale privitoare la continutul clauzei. Consecinta neinregistrarii anexei la contractul individual de munca care cuprinde o clauza de neconcurenta
      
      Codul muncii - art. 16, art. 21 alin. (2)

      Prevederile art. 21 alin. (2) din Codul muncii au ca scop protejarea salariatului, respectiv asigurarea respectarii de catre angajator a principiului libertatii muncii.
      Din coroborarea dispozitiile art. 21 cu cele ale art. 23 din Codul muncii, rezulta ca interesul de a invoca nulitatea unei clauze de neconcurenta pentru convenirea ei cu nerespectarea cerintelor art. 21 alin. (2) din Codul muncii apartine doar salariatului lezat printr-o astfel de clauza, iar sanctiunea nerespectarii acestor conditii este nulitatea relativa.
      Neinregistrarea la Inspectoratul Teritorial de Munca a anexei la contractul individual de munca, prin care a fost convenita clauza de neconcurenta, nu lipseste de efecte clauza de neconcurenta, deoarece inregistrarea contractului individual de munca si, implicit, a anexelor sale la Inspectoratul Teritorial de Munca nu reprezinta o conditie de valabilitate a contractului individual de munca si a anexelor sale.

      Curtea de Apel Timisoara,
      Sectia litigii de munca si asigurari sociale,
      Decizia civila nr. 2433 din 16 noiembrie 2011
      
      Prin sentinta civila nr. 1798 din 19 iulie 2011, pronuntata in dosarul 889/108/2011, Tribunalul Arad a respins actiunea formulata de catre reclamanta H.L. impotriva paratei S.C. H.A.I.S. S.R.L. Santana, avand ca obiect pretentii.
      Totodata, a admis cererea reconventionala formulata de parata reclamanta-reconventionala S.C. H.A.I.S.S.R.L. in contradictoriu cu reclamanta parata-reconventionala H.L. si a constatat nulitatea absoluta a clauzei de neconcurenta pct. III din anexa 2 la contractul individual de munca, inregistrat la Inspectoratul Teritorial de Munca Arad sub nr. 602546/28.10.2009.
      Pentru a pronunta aceasta hotarare, tribunalul a retinut, in esenta, ca reclamanta parata-reconventionala a fost angajata paratei reclamanta-reconventionala, incepand cu data de 28.10.2009 si pana la data de 31.10.2010, cand contractul individual de munca a incetat, prin dispozitia nr.1141/01.11.2010, ca urmare a demisiei reclamantei.
      Prin cererea de chemare in judecata, reclamanta parata-reconventionala a solicitat plata clauzei de neconcurenta, pe care ambele parti au semnat-o in anexa 2 pct. II la contractul individual de munca nr. 602.546/28.10.2009.
      Aceasta clauza de neconcurenta prevede restrictii cu privire la prestarea activitatii de catre reclamanta la incetarea contractului individual de munca, respectiv ca nu poate desfasura nici in interes personal si nici in beneficiul unui tert restrictionat nici o activitate restrictionata in zona interzisa.
      Potrivit pct. III din anexa 2 la contractul individual de munca, zona interzisa este Europa, activitati restrictionate sunt orice activitati similare sau care concureaza cu activitatea angajatorului, Tertii restrictionati sun societati avand acelasi obiect de activitate cu cel al angajatorului, iar activitatea angajatorului inseamna obiectul de activitate al angajatorului.
      Prima instanta a apreciat ca o astfel clauza de neconcurenta ar produce efecte numai daca, in cuprinsul contractului individual de munca, ar fi prevazute in mod concret activitatile ce sunt interzise salariatului la data incetarii contractului, tertii in favoarea carora se interzice prestarea activitatii, precum si aria geografica unde salariatul poate fi in reala competitie cu angajatorul, conform art. 21 alin. (2) din Codul muncii.
      In cuprinsul clauzei de neconcurenta din anexa 2 la contractul individual de munca al reclamantei se mentioneaza ca aria geografica unde aceasta nu poate desfasura activitatea, este Europa, astfel incat sunt incalcate dispozitiile art. 21 alin. 2 din Codul muncii, intrucat aria geografica nu poate fi un intreg continent, prin aceasta fiind interzis reclamantei dreptul la munca in Europa, dat fiind ca este imposibil sa-i ceri acesteia sa munceasca pe un alt continent. Textul de lege prevede aria geografica unde salariatul poate fi in reala competitie cu angajatorul, deci nu este suficienta indicarea unui intreg continent, ci aceasta arie se refera doar la zona in care salariatul este in reala competitie cu angajatorul, ceea ce restrange o astfel de arie doar la zona de competitie. Prin urmare, clauza de neconcurenta referitoare la aria geografica ca fiind Europa nu isi poate produce efectele, fiind nula absolut.
      Activitatile ce sunt interzise salariatului sunt definite la modul general, ele implicand toate activitatile similare sau care concureaza cu activitatea angajatorului, ceea ce incalca dispozitiile art. 21 alin. (2) din Codul muncii, deoarece acestea activitati trebuie prevazute in mod concret si nu la modul general.
      Tertii restrictionati sunt toate societatile care au acelasi obiect de activitate cu angajatorul, lipsind nominalizarea acestora, asa cum prevede art. 21 alin. (2) din Codul muncii, motiv pentru care clauza de neconcurenta nu poate produce nici un efect.
      Prima instanta a apreciat ca asa cum a fost prevazuta clauza de neconcurenta, la pct. III din anexa la contractul individual de munca, aceasta tinde la interzicerea in mod absolut a exercitarii profesiei salariatului sau a specializarii pe care o detine, ceea ce este expres oprit de art. 23 alin. (1) din Codul muncii.
      Pe cale de consecinta, tribunalul a constatat ca invocata clauza de neconcurenta, inserata la pct. III din anexa la contractul individual de munca, nu poate produce nici un efect juridic, deoarece ea incalca prevederile art. 21 alin. (2) si ale art. 23 alin. (1) din Codul muncii, incalcare ce atrage nulitatea absoluta a clauzei de neconcurenta.
      Nu a fost retinuta apararea reclamantei privitoare la faptul ca parata isi invoca propria culpa la incheierea acestei clauze, deoarece contractul individual de munca este o conventie a ambelor parti, el nu este incheiat doar de parata, ci este negociat cu reclamanta, care are si ea o culpa la incheierea contractului, deoarece trebuia sa observe nulitatea absoluta a clauzei de neconcurenta si ca aceasta contravine art. 21 alin. 2 din Codul muncii.
      Referitor la actiunea introductiva de instanta, s-a apreciat ca reclamanta nu poate solicita punerea in executate a unei clauze nule absolut din contractul individual de munca, care nu a produs nici un efect inca din momentul incheierii sale.
      In temeiul art. 274 Cod procedura civila, instanta a constatat ca parata reclamanta reconventionala nu a dovedit cheltuielile de judecata solicitate, astfel incat acestea au fost respinse, iar cheltuielile de judecata solicitate de reclamanta parata reconventionala au fost respinse deoarece parata reclamanta reconventionala nu a cazut in pretentii.
      Reclamanta a formulat, in termenul legal, recurs impotriva sentintei civile nr. 1798 din 19.07.2011 pronuntata de Tribunalul Arad in dosarul nr. 889/108/2011, solicitand admiterea recursului, casarea in intregime a hotararii atacate, rejudecarea cauzei in fond si admiterea actiunii initiale, prin care reclamanta a solicitat plata a 5 indemnizatii de neconcurenta, conform Anexei nr. 2 - Clauze speciale din contractul individual de munca, inregistrat la Inspectoratul Teritorial de Munca Arad sub nr. 602.546/28.10.2009.
      In motivarea recursului s-a aratat, in esenta, ca hotararea recurata este lipsita de temei legal si data cu incalcarea esentiala si aplicarea gresita a legii.
      Instanta de fond a apreciat ca, clauza de neconcurenta prevazuta in Anexa 2 a contractului individual de munca, este lovita de nulitate absoluta, deoarece nu respecta dispozitiile art.  21 din Codul Muncii, nefiind indicate in mod concret activitatile interzise salariatului, tertii in favoarea carora se interzice prestarea activitatii, precum si aria teritoriala unde salariatul poate fi in competitie cu angajatorul.
      Dupa cum se poate observa din cuprinsul Anexei nr.2 - Clauze speciale Cap. III, angajatorul SC H.A.I.S. SRL, respectand prevederile art. 21 alin. 2 din Codul Muncii, a inclus in contractul individual de munca si a explicat semnificatia acestor termeni.
      Sustinerea instantei de fond, conform careia clauza de neconcurenta, prevazuta in Cap. III din Anexa 2 - Clauze speciale a contractului individual de munca, tinde la interzicerea in mod absolut a exercitarii profesiei salariatului sau a specializarii pe care  acesta o detine, este neadevarata.
      Astfel, angajatorul ii interzice fostului salariat sa presteze activitatile indicate la punctul (ii) alin. 1 din Cap. III Anexa 2 din contract, doar in favoarea tertilor restrictionati indicati la punctul (iii) alin. (1) din anexa la contract, aflati in zona interzisa, respectiv in Europa.
      Potrivit art. 23 alin 1, clauza de neconcurenta nu poate avea ca efect interzicerea in mod absolut a exercitarii profesiei salariatului sau a specializarii pe care o detine.
      Art. 23 alin. (2) prevede ca, la sesizarea salariatului sau a inspectoratului teritorial de munca, instanta competenta poate diminua efectele clauzei de neconcurenta.
      Analizand prevederile cap. III din Anexa 2 - Clauze speciale la contractul incheiat de parti, se constata ca restrictia nu se refera la exercitarea totala a profesiei salariatului sau a specializarii sale, ci doar la prestarea activitatilor prevazute la pct. (ii), in favoarea unor societati avand acelasi obiect de activitate cu cel al paratei, respectiv recuperarea materialelor reciclabile sortate, in zona interzisa: Europa, pe o perioada de 6 luni de la data incetarii contractului de munca.
      Intre cele doua parti a fost incheiat contractul individual de munca inregistrat la Inspectoratul Teritorial de Munca  Arad sub nr. 602.546/28.10.2009. La aceiasi data, cu ocazia negocierii clauzelor esentiale ale contractului individual de munca, partile au negociat si semnat anexele nr. I-III la contract, anexe care, conform punctului P - intregul Contract, fac parte integranta din contractul individual de munca nr. 602.546/28.10.2009. Toate cele trei anexe la contract au fost semnate si stampilate de catre reprezentantul paratei, precum si de catre reclamanta.
      Astfel, respectand prevederile art. 20-24 din Codul Muncii, cu ocazia negocierii si semnarii contractului individual de munca, a fost negociata si semnata si clauza de neconcurenta, inclusa in Anexa 2 - Clauze speciale. Aceasta clauza constituie Anexa la contractul de munca, iar nu act aditional la contractul individual de munca.
      Contractul individual de munca a fost inregistrat la Inspectoratul Teritorial de Munca Arad la data de 28.10.2009. Anexa 2-Clauze speciale, care cuprinde si clauza de neconcurenta, face parte integranta din acest contract, fiind astfel inregistrata la Inspectoratul Teritorial de Munca odata cu acest document, sub acelasi numar, respectiv nr.602.546/28.10.2009.
      Conform art. 41 din Codul muncii, orice modificare a contractului de munca se poate face numai prin intermediul unor acte aditionale la acesta. Potrivit Legii 130/1999, angajatorii aveau obligatia de a inregistra la Inspectoratul Teritorial de Munca, in termen de 5 zile, actele aditionale de executare, suspendare, modificare si incetare a contractelor de munca. Legea 130/1999 nu a facut nici o mentiune expresa cu privire la inregistrarea la Inspectoratul Teritorial de Munca a anexelor la contractele de munca.
      De la data inregistrarii contractului de munca nr. 602.546/28.10.2009 la Inspectoratul Teritorial de Munca Arad, respectiv data de 28.10.2009, si pana la data de 31.10.2010, data incetarii raporturilor de munca, parata SC H.A.I.S. SRL nu a informat-o pe reclamanta, in nici un moment, ca Inspectoratul Teritorial de Munca Arad nu a inregistrat anexele la contractul de munca, deoarece clauzele incluse in aceste anexe nu ar fi in conformitate cu dispozitiile legale, sau ca intentioneaza sa renegocieze aceste clauze. Mai mult, parata SC H. A.I.S.SRL a incheiat, la diferite intervale de timp, in aceleasi conditii si cu alti salariati ai societatii astfel de contracte de munca, contracte care includ clauza de neconcurenta in Anexa, neinformandu-i nici pe acestia asupra neinregistrarii la Inspectoratul Teritorial de Munca a anexelor sau asupra intentiei de modificare a clauzei.
      Dupa incetarea contractului individual de munca, reprezentantii paratei au recunoscut valabilitatea acestei clauze prin intermediul corespondentei electronice purtata, prin e-mail, de reclamanta cu reprezentanta paratei: d-na S.M. - HR specialist.
      La data de 16.12.2010, in urma notificarii trimise prin posta paratei SC H.A.I.S. SRL, aceasta a achitat, in contul deschis pe numele reclamantei la Banc Post - Arad, suma de 1.317 lei, reprezentand "plata clauza de neconfidentialitate", asa cum rezulta din extrasul bancar existent la dosar.
      Avand in vedere ca reclamanta si-a indeplinit obligatiile contractuale. stabilite prin contractul individual de munca nr.602.546/ 28.10.2009 impreuna cu anexele sale, a solicitat obligarea angajatorului SC H.A.I.S. SRL la plata ultimelor 5 indemnizatii de neconcurenta restante.
      In drept, s-au invocat dispozitiile art. 299 - 316 Cod de procedura civila.
      Prin intampinare, intimata a solicitat respingerea recursului, cu cheltuieli de judecata.
      In motivarea intampinarii se sustine, in esenta, ca, in speta, clauza de neconcurenta este lovita de nulitate absoluta, intrucat nu respecta dispozitiile art. 21 alin. (1) si alin. (2) din Codul muncii, dat fiind ca nu cuprinde aria teritoriala unde salariatul poate fi in reala competitie cu angajatorul, nu identifica limitativ tertii in favoarea carora se interzice prestarea activitatilor, nu arata in concret activitatile interzise. Toate activitatile desfasurate de catre reclamanta, potrivit fisei postului, au specific logistic si nu pot constitui, in nicio imprejurare, activitati concurente, dat fiind ca sunt activitati comune oricarui domeniu de activitate, ce nu poate fi in concurenta reala. Prin urmare, actul aditional nu poate produce efecte.
      Pe de alta parte, se invedereaza instantei ca acest act aditional nu a putut fi inregistrat la Inspectoratul Teritorial de Munca Arad, deoarece nu respecta prevederile imperative ale art. 21 alin. (2) din Codul muncii.
      Examinand recursul prin prisma motivelor invocate, a probelor administrate in cauza si a dispozitiilor art. 3041 Cod procedura civila, Curtea constata ca este intemeiat pentru considerentele ce vor fi expuse in continuare.
      Reclamanta-recurenta a fost angajata paratei-intimata, incepand cu data de 28.10.2009 si pana la data de 31.10.2010, cand contractul individual de munca a incetat, prin dispozitia nr. 1141/01.11.2010, ca urmare a demisiei reclamantei.
      Prin cererea de chemare in judecata, reclamanta parata-reconventionala a solicitat plata clauzei de neconcurenta, pe care ambele parti au semnat-o in anexa 2 pct. II la contractul individual de munca nr. 602.546/28.10.2009.
      Potrivit pct. III din anexa 2 la contractul individual de munca, zona interzisa este Europa, activitati restrictionate sunt orice activitati similare sau care concureaza cu activitatea angajatorului, Tertii restrictionati sun societati avand acelasi obiect de activitate cu cel al angajatorului, iar activitatea angajatorului inseamna obiectul de activitate al angajatorului.
      Din coroborarea dispozitiile art. 21 cu cele ale art. 23 din Codul muncii, rezulta ca nulitatea clauzei de neconcurenta pentru convenirea ei cu nerespectarea cerintelor art. 21 alin. (2) din Codul muncii poate fi invocata doar de catre salariat, nu si de catre angajator.
      Prevederile art. 21 alin. (2) din Codul muncii au ca scop protejarea salariatului, respectiv asigurarea respectarii de catre angajator a principiului libertatii muncii, astfel incat interesul de a invoca nulitatea unei clauze de neconcurenta pentru neindeplinirea conditiilor reglementate de catre art. 21 alin. (2) din Codul muncii apartine doar salariatului lezat printr-o astfel de clauza, iar sanctiunea nerespectarii acestor cerinte este nulitatea relativa, iar nu nulitatea absoluta, cum gresit apreciaza intimata.
      Art. 23 alin. (2) din Codul muncii prevede ca: "la sesizarea salariatului sau a inspectoratului teritorial de munca instanta competenta poate diminua efectele clauzei de neconcurenta".
      Prin urmare, instanta de fond a apreciat eronat ca, in speta, este incidenta sanctiunea nulitatii absolute a clauzei de neconcurenta cuprinsa in Anexa nr. 2 la contractul individual de munca incheiat intre parti, astfel incat parata-reclamanta reconventionala poate invoca nulitatea absoluta a acesteia, iar cererea reconventionala formulata de catre aceasta este intemeiata dat fiind ca a fost incheiata cu incalcarea prevederilor art. 21 din Codul muncii.
      Intrucat cererea reconventionala este nefondata, potrivit celor aratate anterior, se impune respingerea ei si admiterea actiunii principale prin raportare la dispozitiile art. 21 din Codul muncii.
      Imprejurarea ca anexa 2 la contractul individual de munca incheiat intre parti nu a fost inregistrata la Inspectoratul Teritorial de Munca  Arad nu inlatura aplicabilitatea acesteia in cauza, deoarece inregistrarea contractului individual de munca si, implicit, a anexelor sale la Inspectoratul Teritorial de Munca  Arad nu reprezinta o conditie de valabilitate a contractului individual de munca si a anexelor sale, astfel incat Anexa nr. 2 la contractul individual de munca trebuie executata de catre partile intre care s-a incheiat.
      Din inscrisurile depuse la filele 32-36 din dosarul de fond rezulta ca parata a achitat reclamantei, anterior introducerii actiunii pendinte, o indemnizatie de neconcurenta, in conformitate cu pct. III al Anexei nr. 2 la contractul individual de munca, astfel incat Curtea, vazand si recunoasterea reclamantei-recurente in acest sens din cuprinsul cererilor depuse in dosar, constata ca se impune admiterea actiunii si obligarea paratei la plata catre reclamanta a 5 indemnizatii de neconcurenta, conform Anexei nr. 2 - Clauze speciale la contractul individual de munca, inregistrat la Inspectoratul Teritorial de Munca Arad sub nr. 602546/28.10.2009.
      Avand in vedere considerentele expuse anterior, in temeiul dispozitiilor art.312 alin.1 - alin. 3 Cod procedura civila, Curtea a admis recursul reclamantei ca fiind fondat si a modificat in tot sentinta recurata, in sensul ca a admis actiunea formulata de reclamanta H.L. impotriva paratei SC "H.A.I.S." SRL Santana ca fiind intemeiata si a obligat parata la plata catre reclamanta a 5 indemnizatii de neconcurenta, conform Anexei nr. 2 - Clauze speciale la contractul individual de munca, inregistrat la Inspectoratul Teritorial de Munca Arad sub nr. 602546/28.10.2009.
      Totodata, a respins cererea reconventionala formulata de catre parata - reclamanta  reconventionala SC "H.A.I.S." SRL Santana impotriva reclamantei - parata reconventionala H.L. ca nefondata.