Calitate procesuala activa retinuta prin decizie irevocabila. Obligatia instantei de trimitere

         Calitate procesuala activa retinuta prin decizie irevocabila. Obligatia instantei de trimitere
      C.proc.civ., art. 315 alin. (1)
      
      Cata vreme instanta de recurs a stabilit ca reclamantul-recurent are calitate procesuala activa, instantele de rejudecare sunt tinute de aceasta dezlegare a problemei de drept, dezlegarea avand caracter obligatoriu.
      
(Curtea de Apel Timisoara, Sectia civila,
Decizia civila nr. 465  din 10 mai 2010, F.S.)
      
      Prin actiunea civila inregistrata in data de 10.01.2007 la Judecatoria Timisoara sub nr. 281/325/2007,  reclamantul V.N. a chemat in judecata pe paratii Statul Roman reprezentat de Ministerul Finantelor Publice prin D.G.F.P. Timis, Banca Nationala a Romaniei  prin B.N.R. - Sucursala Timisoara si G.I. , solicitand ca acestia sa fie obligati sa-i restituie echivalentul in lei a sumei de 85.000 marci germane, confiscata de fosta Militie a Judetului Timis cu inventarul din 05.04.1989.
      Prin sentinta civila nr. 5356/23.05.2007, Judecatoria Timisoara a admis exceptia lipsei de calitate procesuala pasiva a B.N.R., precum si exceptia lipsei de calitate procesuala activa a  reclamantului si a respins actiunea ca fiind introdusa de o persoana lipsita de calitate procesuala activa, retinand ca nu exista identitate intre persoana aratata in actul de confiscare (G.I.) si persoana reclamantului (V.N.).
      Hotararea Judecatoriei Timisoara a fost mentinuta prin decizia civila nr. 2/A/10.01.2008 a Tribunalului Timis.
      Prin Decizia civila nr. 566/09.06.2008, Curtea de Apel Timisoara a admis recursul reclamantului, a casat decizia civila si a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la instanta de fond - Judecatoria Timisoara.
      Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta de control (cu opinie separata)  a retinut ca, "in mod nelegal, instantele de judecata au apreciat proba testimoniala ca inadmisibila si au respins actiunea civila, retinand exceptia lipsei de calitate procesuala  activa a reclamantului.
      Sub acest aspect, trebuie subliniat ca imprejurarile concrete in care a avut loc confiscarea sumei de bani solicitata prin prezenta actiune reprezinta stari de fapt ce pot fi dovedite prin orice mijloace de proba, inclusiv prin probe testimoniale. In speta, martorii audiati au dovedit faptul ca cel de la care s-a ridicat suma de 85.000 DM este reclamantul V.N. insa, pentru a se evita angajarea raspunderii penale a acestuia, s-a convenit cu organele de politie ca procesul-verbal de confiscare sa fie intocmit pe numele unei alte persoane, respectiv G.I. Aceasta persoana a si fost chemata in judecata si citata pe tot parcursul procesului, insa nu s-a prezentat in instanta.
      Prin urmare, Curtea a  apreciat ca probele administrate in cauza dovedesc ca, in realitate, suma de bani de 85.000 DM a fost ridicata de la reclamant, astfel incat acesta justifica calitate procesuala activa in promovarea prezentei actiuni civile".
      Dupa casarea cu trimitere spre rejudecare, cauza a fost inregistrata sub nr. 281.1/325/2007.
       Prin sentinta civila nr. 5831/16.04.2009, pronuntata de Judecatoria Timisoara in dosar nr. 281.1/325/2007, a fost admisa actiunea formulata de reclamantul V.N. in contradictoriu cu Statul Roman reprezentat de Ministerul Finantelor Publice prin D.G.F.P. Timis  si cu paratul  G.I.,  avand ca obiect restituire valuta.
      A fost obligat Statul Roman sa restituie reclamantului echivalentul in euro (respectiv, in lei) al sumei de 85.000 marci germane preluata fara titlu si sa plateasca  aceluiasi reclamant suma de 4123,78 lei cheltuieli de judecata, constand in taxa judiciara de timbru si timbru judiciar.
      A fost respinsa actiunea fata de Banca Nationala a Romanei - prin B.N.R. Sucursala Timis,   pentru lipsa de calitate procesuala pasiva.
      Instanta de fond a retinut urmatoarele:
      Prin preluarea sumei, fara nici un titlu, fara ca reclamantul sa fi savarsit vreo infractiune sau vreo contraventie si fara ca privarea reclamantului de bunurile sale sa fie impusa de vreo cauza de utilitate publica, Statul Roman i-a incalcat dreptul de proprietate aparat atat de normele dreptului intern, cat si de cele ale dreptului international.
      Sustinerea paratului potrivit cu care in momentul preluarii valutei erau in vigoare dispozitiile Decretului nr. 210/1960 care prevedeau ca mijloacele de plata straine si metalele pretioase, precum si operatiunile de orice fel cu acestea constituiau monopol de stat, nu a putut fi retinuta de instanta ca argument pentru respingerea actiunii, deoarece prin Legea nr. 591/2004 preluarea bunurilor in temeiul Decretului nr. 210/1960 privind regimul mijloacelor de plata straine, metalelor pretioase si pietrelor pretioase a fost declarata preluare abuziva.
      De aceea, constatand ca, prin preluarea celor 85.000 marci germane, fara nici un titlu si fara justificarea unui interes public, fara acordarea vreunei despagubiri Statul Roman a incalcat prerogativele dreptului de proprietate, instanta a admis actiunea si a dispus restituirea acestor bunuri.
      Intrucat, de la data preluarii, pana in prezent, marca germana a disparut ca moneda, fiind inlocuita de moneda unica europeana "euro", restituirea sumelor preluate in mod abuziv se va face in echivalentul actual al sumei de 85.000 marci germane.
      Impotriva sentintei civile a declarat apel paratul Ministerul Finantelor Publice prin Directia Generala a Finantelor Publice Timis, solicitand modificarea in tot a hotararii si respingerea actiunii ca neintemeiata, criticand solutia pentru netemeinicie si nelegalitate cu motivul ca actiunea nu este motivata in drept, iar o eventuala restituire a bunurilor confiscate poate fi dispusa numai in conditiile in care se dovedeste de reclamant ca sumele in valuta au fost preluate abuziv, cu incalcarea reglementarilor legale in vigoare, de dupa anul 1946 si pana in anul 1990.    
      Prin decizia civila nr. 912/14.12.2009, Tribunalul Timis a admis apelul si a schimbat  in tot  sentinta civila nr. 5831/2009 a Judecatoriei Timisoara, in sensul ca  a respins actiunea reclamantului.
      Tribunalul a retinut in esenta ca suma de bani nu a fost ridicata de la reclamant in conditiile invocate de acesta, declaratia martorului audiat contrazicand sustinerile sale.
      Impotriva deciziei civile nr.912 din 14.12.2009 a Tribunalului Timis a declarat recurs in termenul legal reclamantul, criticand-o pentru nelegalitate.
      In motivare a sustinut ca instanta de apel  a apreciat in mod gresit  starea de fapt si de drept dedusa judecatii si in mod cu totul netemeinic si nelegal a solutionat pricina prin admiterea apelului si schimbarea in tot a sentintei civile nr. 5831/16.04.2009.
      A invederat ca prima instanta, respectiv Judecatoria Timisoara, a pronuntat o hotarare legala si temeinica pe baza probatoriului administrat in cauza, iar instanta de apel a reanalizat o exceptie ce a fost solutionata irevocabil.
      Curtea, analizand recursul prin prisma motivelor invocate cu aplicarea dispozitiilor art. 299 si urm. C.proc.civ. raportat la art. 312  alin. (1) C.proc.civ. a constatat ca acesta este fondat pentru considerentele ce urmeaza a fi expuse in continuare.
      Astfel, prin decizia civila nr.566 din 9.06.2008 pronuntata de Curtea de Apel Timisoara in dosar nr. 281/325/2007, s-a stabilit irevocabil ca suma de 85.000 DM a fost ridicata de la reclamant, astfel incat acesta justifica legitimarea procesuala activa in promovarea actiunii civile, iar potrivit dispozitiilor art. 315 alin. (1) C.proc.civ. "in caz de casare, hotararile instantei de recurs asupra problemelor de drept dezlegate, precum si asupra necesitati administrarii unor probe sunt obligatorii pentru judecatorii fondului".
      Solutionand problema calitatii procesuale active a reclamantului, Curtea de Apel Timisoara a stabilit  implicit starea de fapt potrivit careia, in data de 5.04.1989 Militia Judetului Timis a ridicat de la reclamant (nu de la paratul G.I.) suma de bani evidentiata in inventarul nr. 714/5.04.1989 inregistrat la Militia Judetului Timis sub nr. 220466/5.04.1989.
      In consecinta, prima instanta in mod corect a retinut incidenta dispozitiile art. 480 - 481 C.civ. conform carora "proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura si de a dispune de un lucru in mod exclusiv si absolut, insa in limitele determinate de lege. Nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa, afara numai pentru cauza de utilitate publica si primind o dreapta si prealabila despagubire" si concordanta acestora cu dreptul international, respectiv cu art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia Europeana a Drepturilor Omului, potrivit caruia orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale si nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decat pentru cauza de utilitate publica si in conditiile prevazute de lege si de dreptul international.
       Instanta de apel, cu ignorarea dispozitiile art. 315 alin. (1) C.proc.civ. a reanalizat exceptia dezlegata prin decizia civila nr. 566/9.06.2008 a Curtii de Apel Timisoara.
      Procedand astfel, solutia pronuntata este nelegala, motiv pentru care Curtea a admis recursul declarat de reclamant impotriva deciziei civile nr. 912/14.12.2009 pronuntata de Tribunalul Timis in dosar nr. 281.1/325/2007 in contradictoriu cu paratii intimati Ministerul Finantelor Publice Bucuresti reprezentat de Directia Generala a Finantelor Publice Timis, Banca Nationala a Romaniei - prin B.N.R. - Sucursala Timis si G.I. si a modificat in tot decizia civila mentionata mai sus, in sensul ca a respins apelul declarat de paratul Ministerul Finantelor Publice prin Directia Generala a Finantelor Publice Timis impotriva sentintei civile nr. 5831/16.04.2009, pronuntata de Judecatoria Timisoara.