Adoptie. Neconstitutionalitatea art. 35 alin. (2) lit. i) teza I si, prin extindere, si a prevederilor art. 63 alin. (3) si (4) din Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adoptiei. Necitarea parintilor firesti in procedura incuviintarii adopti...

Adoptie. Neconstitutionalitatea art. 35 alin. (2) lit. i) teza I si, prin extindere, si a prevederilor art. 63 alin. (3) si (4) din Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adoptiei. Necitarea parintilor firesti in procedura incuviintarii adoptiei si neluarea consimtamantului acestora la data pronuntarii adoptiei conform art. 5 parag. 1 lit. a) si art. 9 parag. 1 din Conventia europeana in materia adoptiei de copii. Casarea sentintei
Legea nr. 273/2004, art. 63 alin. (3) (4)
Conventia eruopeana in materia adoptiei de copii, art. 5 parag. 1 lit. a), art. 9 parag. 1
C.proc.civ., art. 85, art. 105 alin. (2) si art. 304 pct.5, art. 312 alin. (5)
      
      In raport de dispozitiile art. 63 alin. (3) si (4) din Legea nr. 273/2004, care contravin dispozitiilor art. 9 parag. 1 din Conventia europeana in materia adoptiei de copii, cu toate ca aceste din urma dispozitii, au prioritate potrivit art. 20 alin. (2) din Constitutie, la judecarea cererii de incuviintare a adoptiei nu au avut calitatea de parti si parintii firesti ai minorei, asa cum a statuat cu caracter obligatoriu Curtea Constitutionala prin decizia pronuntata in aceasta cauza, imprejurare care, determina conform art. 85, 105 alin. (2) si 304 pct. 5 C.proc.civ. cu aplicarea art. 312 alin. (5) C.proc.civ., casarea sentintei recurate si trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeasi instanta.
      Curtea constata ca la data incuviintarii adoptiei se impune examinarea existentei consimtamantului parintilor firesti, cerinta impusa potrivit deciziei Curtii Constitutionale de art. 5 parag. 1 lit. a) din Conventia europeana in materia adoptiei de copii si care nu a fost indeplinita in cauza.
      Drept urmare, pentru examinarea indeplinirii acestei cerinte de catre instanta de fond, ca urmare a efectului obligatoriu al deciziei Curtii Constitutionale, se impune pentru aceleasi temeiuri de drept, casarea sentintei recurate cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeasi instanta. 
      
      Curtea de Apel Timisoara, Sectia civila, completul specializat pentru cauze de familie si minori, decizia nr. 418 F din 22 aprilie 2008
      
      Prin decizia civila nr. 418 F din 22 aprilie 2008 Curtea a admis recursul declarat de intimatul B. T. L. impotriva sentintei civile nr. 37/PI/CC din 4 mai 2007 pronuntata de Tribunalul Timis, pe care a casat-o cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeasi instanta.
      Curtea a retinut in motivarea deciziei ca prin sentinta civila nr. 37/PI/CC din 04 mai 2007 pronuntata de Tribunalul Timis a fost admisa cererea formulata de petenta Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Timis in contradictoriu cu intimata C. L. C.; s-a incuviintat adoptia interna a copilului B. A. M. M., nascuta la data de 25.11.1997 in Timisoara, judetul Timis, fiica lui Natural si B. C., de catre adoptatoarea C. L. C.; s-a dispus Serviciului de Stare Civila din cadrul Primariei municipiului Timisoara, judetul Timis sa faca cuvenitele mentiuni in certificatul de nastere al copilului B. A. M. M. ca urmare a incuviintarii adoptiei interne a acesteia, respectiv sa elibereze un nou certificat de nastere pe numele acesteia, in care la rubrica "date privind parintii" sa figureze la rubrica "mama" numele si prenumele adoptatoarei C. L. C., iar la rubrica "numele de familie" sa fie mentionat numele adoptatoarei, respectiv acela de "C".
      Tribunalul  a retinut  ca petenta Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Timis a solicitat incuviintarea adoptiei copilului B. A. M. M., fiica lui Natural si B. C., nascuta la 25.11.1997, de catre adoptatoarea C. L. C.
      Petenta a aratat ca minora nu este recunoscuta de tata, ca prin sentinta civila nr. 77 din 15 decembrie 2006 Tribunalul Timis a dispus deschiderea procedurii adoptiei interne pentru minora, ca prin hotararea nr. 538 din 7 septembrie 2006, Comisia pentru Protectia Copilului Timis a revocat plasamentul minorei de la  numita R. M. si a instituit plasamentul minorei la adoptatoare, care este atestata ca persoana apta sa adopte conform dispozitiei petentei nr. 805 din 20 decembrie 2006.
      Petenta a sustinut ca minora a fost parasita de mama in maternitate, ca a fost institutionalizata, iar apoi data in plasament conform hotararii nr. 1358 din 18 iunie 1998 a Comisiei pentru Protectia Copilului Timis numitei R. M.
      A mai sustinut ca numitul B. T. nu a dorit sa recunoasca paternitatea minorei, iar prin declaratia inregistrata la petenta sub nr. 30311 din 26 septembrie 2006, mama minorei si-a dat acordul pentru instituirea plasamentului la adoptatoare, care este nasa de botez a minorei, de care minora este atasata si care a participat la cresterea si educarea minorei.
      De asemenea, a mai sustinut ca de la data instituirii plasamentului la adoptatoare, minora a beneficiat de ingrijiri corespunzatoare din partea acesteia, fiindu-i oferit un mediu familial afectiv si armonios.
      In drept a invocat dispozitiile art. 35 din Legea nr. 273/2004 si art. 331 - 339 C.proc.civ.
      Din analiza probelor cu inscrisuri administrate in cauza, tribunalul a retinut ca minora B. A. M. M. s-a nascut la 25.11.2007 din relatia de concubinaj a mamei sale B. C. cu numitul B. T., dar nu a recunoscut paternitatea.
      A retinut apoi ca minora a fost parasita de mama in maternitate, iar ca urmare a fost institutionalizata in Centrul de Plasament nr.1 din Timisoara.
      La solicitarea numitei R. M., presupusa bunica paterna a minorei, aceasta a fost data in plasament prin hotararea nr. 1358 din 18 iunie 1998 a Comisiei pentru Protectia Copilului Timis.
      Aceasta masura a fost revocata prin hotararea nr. 538 din 7 septembrie 2006 de catre aceeasi institutie, motivata de neglijenta si abuzul emotional asupra copilului, instituindu-se totodata plasamentul minorei la numita C. L. C.
      Conform dispozitiei nr. 805 din 20 decembrie 2006, eliberata de petenta, adoptatoarea a fost atestata ca persoana apta sa adopte.
      Instanta a mai retinut in fapt ca de la data instituirii plasamentului la adoptatoare, minora a beneficiat de ingrijiri corespunzatoare, a facut progrese in plan psiho-socio-afectiv, si se simte bine si in siguranta alaturi de adoptatoare, care a reprezentat pentru minora persoana de atasament.
       Ca urmare, tribunalul  a apreciat ca interesul minorei este de a fi crescuta in mediul familial oferit de adoptatoare.
      Mama minorei, a declarat ca este de acord cu incuviintarea adoptiei.
      In baza acestor considerente tribunalul a apreciat ca sunt indeplinite conditiile de fond si de forma pentru a se dispune incuviintarea adoptiei minorei de catre adoptatoare, urmand ca in baza art. 53 din Legea nr. 273//2004, minora sa poarte in viitor numele de familie la adoptatoarei, acela de  "C".
      Impotriva acestei sentinte la data de 6 iulie 2007 a declarat recurs intimatul B. T. L., solicitand modificarea ei in sensul respingerii cererii de incuviintare a adoptiei minorei.
      In motivarea cererii a aratat ca mama minorei a parasit-o in maternitate  inca de la nastere, iar din acel moment intimatul si parintii sai s-au ocupat de cresterea si educarea minorei, care a locuit cu ei pana la data de 7 septembrie 2006.
      A mai aratat ca minora a locuit in casa cu el si la acea vreme nu a inteles importanta recunoasterii paternitatii.
      Intimatul a aratat, de asemenea, ca bunica paterna a minorei a solicitat luarea acesteia in plasament, cerere ce a fost incuviintata la 18 iunie 1998 de catre Comisia pentru Protectia Copilului Timis, iar in perioada plasamentului la bunica paterna, intimatul a contribuit efectiv la cresterea si educarea minorei, care a fost inscrisa la Scoala din localitatea Sustra, si a luat premiul I.
      Intimatul a aratat ca la data de 4 septembrie 2006 bunica paterna a minorei a fost indusa in eroare de catre adoptatoare, care este nasa de botez a minorei, semnand, prin aplicarea amprentei digitale, declaratia notariala autentificata nr. 2346 din 4 septembrie 2006, in care s-a consemnat ca nu se mai poate ocupa de cresterea si educarea minorei datorita starii de sanatate.
       Fata de aceasta situatie, intimatul a hotarat sa recunoasca paternitatea minorei, sens in care prin declaratia notariala autentificata sub nr. 3015 din 28 noiembrie 2006, a recunoscut paternitatea minorei, iar la data de 5 februarie 2007 a depus aceasta declaratie cu cerere la Serviciul de Stare Civila din cadrul Primariei Timisoara, pentru a fi facute mentiunile privind recunoasterea de paternitate.
      Intimatul a sustinut ca urmare acestei solicitari, Serviciul de Stare Civila din cadrul Primariei Timisoara,  a cerut petentei sa-i remita vechiul certificat de nastere al minorei in vederea emiterii unui nou certificat, in care la pozitia tata, sa fie inscris intimatul, iar ca urmare, un reprezentant al petentei a  adus actul solicitat.
      A aratat ca dupa efectuarea mentiunii privind recunoasterea paternitatii, un nou certificat de nastere al minorei a fost remis petentei.
      Intimatul a sustinut ca petenta a cunoscut atat calitatea sa de tata al minorei, cat si faptul ca a realizat toate demersurile legale pentru recunoasterea paternitatii, dar, cu toate acestea, a promovat cererea de deschidere a procedurii adoptiei si apoi de incuviintare a adoptiei, cereri care sunt atat contrare intereselor minorei, cat si scopului adoptiei.
      In fine, intimatul a invocat nulitatea absoluta a adoptiei, atat pentru nerespectarea interesului superior al minorei, cat si fata de lipsa consimtamantului sau la incuviintarea adoptiei.
      La dosar s-a depus de catre intimat copia actiunii de declarare a nulitatii adoptiei, ce a fost inregistrata la Tribunalul Timis la 6 iulie 2007, precum si copia actului de nastere al minorei.
      In cauza, intimatul a invocat exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 35 alin. 2 lit. i si art. 15 alin. 1 din Legea nr. 273/2004, in raport de dispozitiile art. 26, 20, 48 si 49 din Constitutie.
      Prin incheierea din 13 noiembrie 2007, instanta a sesizat Curtea Constitutionala cu solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate invocata de intimat si a trimis dosarul Curtii Constitutionale.
      Prin decizia nr. 369 din 20 martie 2008 pronuntata in dosar nr. 1671D/2007, Curtea Constitutionala a admis exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 35 alin. (2) lit. i) teza I si, prin extindere, si a prevederilor art. 63 alin. (3) si 4 din Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adoptiei, constatand ca aceste prevederi contravin art. 20 din Constitutie, raportat la art. 5 parag. 1 lit. a) si art. 9 parag. 1 din Conventia europeana in materia adoptiei de copii, in masura in care nu prevad luarea consimtamantului parintilor firesti in fata instantei odata cu solutionarea cererii de incuviintare a adoptiei si contravin, de asemenea, art. 26, 48 si  49 din Constitutie si art. 8 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
      Totodata, a respins exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 35 alin. (2) lit. i) teza finala.
      In motivarea acestei decizii, instanta de contencios constitutional a apreciat ca potrivit art. 20 din Constitutie, in masura in care exista neconcordanta intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care, Constitutia sau legile interne contin dispozitii  mai favorabile.
      A retinut ca potrivit art. 5 parag. 1 lit. a) din Conventia europeana in materia adoptiei de copii incheiata la Strasbourg la 24.04.1967, la care Romania a aderat prin Legea nr. 15/1993, adoptia nu este pronuntata decat daca cel putin consimtamintele urmatoare au fost acordate si nu au fost retrase: a) consimtamantul mamei si, in cazul in care copilul este legitim, cel al tatalui.
      A mai constatat ca art. 9 parag. 1 din Conventia europeana in materia adoptiei de copii prevede ca: " autoritatea competenta nu va pronunta o adoptie decat dupa o ancheta corespunzatoare privind adoptatorul, copilul si familia sa" , stabilindu-se astfel calitatea de parti a parintilor firesti la momentul pronuntarii adoptiei.  
      A retinut astfel ca potrivit conventiei amintite, exprimarea consimtamantului de catre parintii firesti se face la momentul "pronuntarii adoptiei", deci la momentul incuviintarii acesteia.
      Curtea Constitutionala a constatat ca in cuprinsul prevederilor legale deduse controlului, s-a omis exprimarea consimtamantului parintilor firesti la momentul incuviintarii adoptiei, exigenta expres reglementata in Conventia europeana in materia adoptiei de copii, ceea ce constituie o neconcordanta in acceptiunea art. 20 alin. (2) din Constitutie intre legea interna si un tratat privitor la drepturile fundamentale ale omului, situatie in care textul constitutional consacra prioritatea reglementarii internationale.
      De asemenea, Curtea a mai apreciat ca art. 32 alin. (2) lit. i) teza I incalca atat dispozitiile constitutionale ale art. 26 privitoare la viata intima, familiala si privata, ale art. 48 relative la familie, ale art. 49 privind protectia copiilor si a tinerilor, cat si prevederile art. 8 referitoare la respectarea vietii private si de familie din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
      In temeiul art. 31 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constitutionala a apreciat ca dispozitiile  art. 35 alin. (2) lit. i) teza I, din Legea nr. 273/2004, nu pot fi disociate de cele ale art. 63 alin. (3) si (4) din aceeasi lege, motiv pentru care a extins controlul de neconstitutionalitate si asupra acestora din urma .
      Ca urmare, a constatat ca si dispozitiile art. 63 alin. (3) si (4) din Legea nr. 273/2004, sunt neconstitutionale, deoarece incalca aceleasi dispozitii din Constitutie si din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale invocate, atata timp cat judecarea cererilor de incredintare a copilului in vederea adoptiei interne, precum si a celor de incuviintare a adoptiei, se face numai cu citarea directiei in a carei raza teritoriala domiciliaza adoptatorul sau familia adoptatoare si a persoanei sau familiei adoptatoare si cat judecarea cerilor de incuviintare a adoptiei internationale, se face cu citarea directiei in a carei raza teritoriala se afla domiciliul copilului, al persoanei sau familiei adoptatoare, precum si a Oficiului Roman pentru Adoptii. 
      Aceasta decizie este obligatorie pentru instanta.
      Curtea constata mai intai ca intimatul are calitatea procesuala  de a  promova recursul in cauza, potrivit  art. 61 alin. (4) din Legea nr. 273/2004 si art. 336 alin. (3) C.proc.civ., potrivit carora recursul poate fi facut de orice persoana interesata, chiar daca nu a fost parte la dezlegarea pricinii, asa cum de altfel a statuat si Curtea Constitutionala prin decizia pronuntata in cauza.
      Prin concluziile scrise depuse in cauza, petenta a solicitat respingerea recursului, fiind in interesul superior al minorei sa fie adoptata .
      Conform concluziilor orale formulate de parti, intimatul recurent a solicitat modificarea in tot a sentintei recurate, in sensul respingerii cererii de incuviintare a adoptiei minorei, iar reprezentantul  Ministerului Public a solicitat casarea sentintei recurate in raport de cele statuate de Curtea Constitutionala, pentru ca instanta de fond sa se pronunte in cauza in consecinta.
      Curtea, urmeaza a analiza recursul prin prisma temeiurilor de casare a sentintei recurate, considerand ca analiza acestora este prioritara fata de cele de modificare.
      Curtea retine astfel ca, in raport de dispozitiile art. 63 alin. (3) si (4) din Legea nr. 273/2004, care contravin dispozitiilor art. 9 parag. 1 din Conventia europeana in materia adoptiei de copii, cu toate ca aceste din urma dispozitii, au prioritate potrivit art. 20 alin. (2) din Constitutie, la judecarea cererii de incuviintare a adoptiei nu au avut calitatea de parti si parintii firesti ai minorei, asa cum a statuat cu caracter obligatoriu Curtea Constitutionala prin decizia pronuntata in aceasta cauza, imprejurare care, determina conform art. 85, 105 alin. (2) si 304 pct. 5 C.proc.civ. cu aplicarea art. 312 alin. (5) C.proc.civ., casarea sentintei recurate si trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeasi instanta.
      Totodata, din punct de vedere al indeplinirii cerintelor de fond la adoptie, Curtea constata ca la data incuviintarii adoptiei se impune examinarea existentei consimtamantului parintilor firesti, cerinta impusa potrivit deciziei Curtii Constitutionale de art. 5 parag. 1 lit. a) din Conventia europeana in materia adoptiei de copii si care nu a fost indeplinita in cauza.
      Drept urmare, pentru examinarea indeplinirii acestei cerinte de catre instanta de fond, ca urmare a efectului obligatoriu al deciziei Curtii Constitutionale, se impune pentru aceleasi temeiuri de drept, casarea sentintei recurate cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeasi instanta. 
      Curtea apreciaza ca temeiurile de modificare a sentintei atacate nu se mai impun a fi analizate, iar pe cale de consecinta urmeaza sa admita recursul declarat de intimat, si sa caseze sentinta recurata cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeasi instanta.
      Conform art. 315 alin. (1) C.proc.civ., cu ocazia rejudecarii cauzei, instanta de fond va avea in vedere incidenta dispozitiilor  art. 331 - 339 C.proc.civ., referitoare la procedura necontencioasa, dispozitii la care trimite art. 61 alin. (4) din Legea nr. 273/2004, va pune in discutie chemarea in judecata in calitate de intimati a parintilor firesti ai minorei de catre petenta si va examina daca la data incuviintarii adoptiei, parinti firesti ai minorei si-au dat consimtamantul in acest sens. Totodata, va da eficienta imprejurarii ca minora a implinit varsta de 10 ani.