Actiune impotriva OUG . Admisibilitate.

Ordonantele de guvern sunt acte ale guvernului, dar nu au caracter de acte administrative, deoarece prin acestea guvernul legifereaza, in baza legii speciale de abilitare a delegarii legislative. Ordonantele guvernului nu pot forma obiectul controlului de legalitate, pentru ca ele nu sunt acte administrative de autoritate emise in vederea executarii legii.

      Prin actiunea inregistrata la aceasta Curte, reclamantul M. L. a chemat in judecata Guvernul Romaniei pentru ca prin hotararea ce se va pronunta sa se anuleze in parte OUG nr. 75/11.06.2008 privind Stabilirea de Masuri pentru Solutionarea unor Aspecte Financiare in Sistemul Justitiei.
      A motivat actiunea in sensul ca actul a carui anulare o solicita a fost emis cu exces de putere fiind indeplinite conditiile prevazute de art. 2 alin.1 lit. m din Legea nr. 554/2001.
      A aratat ca actul respectiv il vatama in drepturile si interesele sale legitime intrucat exercita functia de grefier in cadrul Judecatoriei Slatina, iar prin Ordonanta respectiva i-au fost restranse ilegal si neconstitutional drepturile castigate in mod definitiv si irevocabil prin hotarari judecatoresti.
      A aratat ca Ordonanta este nelegala in ceea ce priveste esalonarea platilor sumelor prevazute in titlurile executorii cu privire la modificarea procedurii de judecata si la inlaturarea dreptului CNCD de a se pronunta asupra discriminarii salariale.
      La dosar s-au depus adresa nr. 15 A/3987/15.07.2008 fila nr. 28, alte acte.
      Ministerul Justitiei a formulat cerere de interventie in interesul paratului guvernului Romaniei, cerere pusa in discutie in sedinta publica de la 3 octombrie 2008 si comunicata reclamantului.
      In cererea de interventie  s-a invocat exceptia inadmisibilitatii actiunii in sensul ca in masura in care obiectul actiunii principale il constituie constatarea neconstitutionalitatii unei Ordonante simpla sau de urgenta o astfel de actiune nu intra in competenta instantelor de judecata. Pe fond intervenientul a aratat ca  OUG nr. 75/2008 indeplineste conditiile de constitutionalitate, toate criticile fiind neintemeiate.
      La 14 octombrie 2008 reclamantul a formulat precizare la actiune in sensul ca a solicitat si recunoasterea dreptului pretins si a interesului legitim si repararea pagubei ce i-a fost cauzata prin actul normativ care formeaza obiectul actiunii.
      A precizat ca nu a formulat actiunea directa impotriva Ordonantei pe calea exceptiei de neconstitutionalitate.
      Reclamantul a sustinut ca actiunea sa priveste in mod indirect si anularea actului administrativ  reprezentat de ordinul comun  al Ministrului Justitiei, Economiei si Finantelor, Presedintelui CSM , Presedintelui ICCJ si al procurorului General al parchetului de pe langa ICCJ, precum si obligarea autoritatii publice parate sa modifice sau sa abroge dispozitiile Ordonantei contestate prin emiterea unui nou act administrativ cu caracter normativ.
      Examinand actiunea, Curtea retine urmatoarele:
      In conformitate cu prevederile art.9 din legea nr. 554/2004 persoana vatamata intr-un drept al sau, ori intr-un interes legitim prin ordonante sau dispozitii din ordonante, poate introduce actiune la instanta de contencios administrativ insotita de exceptia de neconstitutionalitate, in masura in care obiectul principal nu este constatarea neconstitutionalitatii ordonantei sau a dispozitiei din ordonanta.
      In speta de fata se constata ca obiectul actiunii judiciare rezultate chiar din precizarea la actiune il constituie modificare sau abrogarea partiala a OUG nr. 75/2008.
      Ordonantele si ordonantele de urgenta fac parte, conform art. 108 din Constitutia Romaniei, din categoria actelor care se emit de Guvernul Romaniei.
      Ordonantele se emit in temeiul unei legi speciale de abilitare, intemeiata pe prevederile art. 115 Constitutia Romaniei care reglementeaza delegarea legislativa.
      Ca urmare ordonantele au caracter de lege fiind adoptate de Guvern in temeiul legii de abilitare care presupune o delegare temporara a competentelor legislative ale Parlamentului catre Guvern.
      In perioada in care Ordonantele sunt in vigoare ele au aceeasi putere ca si legea.
      Instanta de contencios administrativ are competenta, potrivit art. 1 din Legea nr. 554/2004 de a controla legalitatea actelor administrative propriu-zise sau a celor asimilate.
      Trebuie precizat ca in baza art. 2 alin.1, lit. c din Legea nr. 554/2004 prin actul administrativ este emis de o autoritate publica in vederea organizarii executarii legii.
      Ordonantele de Guvern sunt acte ale Guvernului, dar nu au caracter de acte administrative deoarece asa cum s-a explicat mai sus prin Ordonante Guvernul legifereaza, in baza legii speciale de abilitare a delegarii legislative.
      Altfel spus intr-o anumita perioada si intr-o anume chestiune Parlamentul are dreptul constitutional de a delega prerogativele sale legiuitoare Guvernului.
      Ordonantele Guvernului nu pot forma obiectul controlului de legalitate, pentru motiv ca ele nu sunt acte administrative de autoritate emise in vederea executarii legii, ci constituie tocmai lege.
      Legile si ordonantele Guvernului sunt supuse controlului de constitutionalitate conform art. 146 lit. d din Constitutia Romaniei numai prin sesizarea Curtii Constitutionale.
      In cazul ordonantelor nu se examineaza legalitatea acestora ci numai constitutionalitatea lor.
      Actiunea reclamantului are ca obiect modificarea sau abrogarea partiala a OUG nr. 75/2008, astfel se cere instantei de judecata sa se pronunte asupra unui un act cu caracter normativ cu putere de lege, ceea ce excede competentelor sale.
      In precizarea la actiune reclamantul arata ca actiunea principala ar fi avut ca obiect recunoasterea unui drept si a interesului sau legitim, obligarea paratului la repararea pagubei.
      Curtea retine insa ca obiectul actiunii il constituie tocmai anularea Ordonantei de Urgenta nr. 75/2008, fara a se fi invocat exceptia de neconstitutionalitate a acestei Ordonante, ori instantele judecatoresti nu au competenta de a modifica sau abroga un act normativ cu putere de lege.
      Reclamantul poate sa introduca la instanta de contencios administrativ actiune avand ca obiect acordarea de despagubiri pentru prejudiciile cauze prin Ordonante ale Guvernului, asa cum se prevede in art. 9 alin.5 din Legea nr. 554/2004, insa in cazul actiunii el trebuie sa invoce exceptia de neconstitutionalitate a Ordonantei pentru ca instanta competenta sa solutioneze actiunea sa sesizeze in baza art. 146 din Constitutia Romaniei si art. 29 din Legea nr. 47/1992 Curtea Constitutionala.
      In masura in care nu s-a constatat neconstitutionalitatea ordonantei, judecatorul investit cu solutionarea actiunii avand ca obiect despagubiri nu poate sa aprecieze asupra conformitatii Ordonantei cu Constitutia, altfel spus judecatorul nu se poate pronunta asupra unei norme de drept apreciind el insusi ca aceasta ar fi neconstitutionala.
      Avand in vedere motivele enuntate mai sus, in baza art. 1 si 18 din Legea nr. 554/2004, va respinge actiunea reclamantului.
      
      

3