Suspendarea efectelor unui preaviz de eliberare din functie. Exceptia lipsei calitatii procesuale a Garzii Financiare - Sectia judeteana. Exceptia inadmisibilitatii. Lipsa caracterului de act administrativ

Suspendarea efectelor unui preaviz de eliberare din  functie. Exceptia lipsei calitatii procesuale  a Garzii Financiare - Sectia judeteana. Exceptia inadmisibilitatii. Lipsa caracterului de act administrativ

Art. III al. 3, art.5 alin.1  din HG 566/2011
Art. 99 al. 3 din Legea 188/1999,
Art.1 alin.1 si art.2  lit.c din  Legea  nr.  554/2004 

1.Potrivit art. 5 al. 1 din HG 566/2011, sectiile judetene si Sectia Municipiului Bucuresti au devenit unitati teritoriale ale Garzii Financiare, fara personalitate juridica, in subordinea Comisariatului General.
Lipsa personalitatii juridice nu constituie un impediment pentru ca o institutie publica sa stea in judecata in procesele de contencios administrativ, in care relevanta este capacitatea de drept administrativ, iar nu cea de drept civil, numai aceasta din urma fiind legata de  personalitatea juridica.
Cu toate acestea, intentia legiuitorului a fost ca, in litigiile in care calitatea de parte ar reveni, potrivit criteriului organului de la care emana actul, sectiilor judetene, aceasta sa fie transmisa, in baza actului normativ, de la data intrarii in vigoare a hotararii de guvern, Comisariatului General. In acest sens, art. III al. 3 din HG 566/2011 prevede ca, pentru litigiile aflate pe rolul instantelor judecatoresti, indiferent de faza de judecata, Comisariatul General al Garzii Financiare se subroga in toate drepturile si obligatiile procesuale ale sectiilor judetene si ale Sectiei Municipiului Bucuresti ale Garzii Financiare si dobandeste calitatea procesuala a acestora, incepand cu data intrarii in vigoare a acestei hotarari, 09.06.2011.
A fortiori, pentru litigiile pornite dupa intrarea in vigoare a actului normativ,  cum este cazul prezentei cauze, calitatea procesuala revine Comisariatului General al Garzii Financiare, ca urmare a transmisiunii calitatii procesuale ce a avut loc ope legis.
2. Potrivit art. 99 al. 3 din Legea 188/1999, in cazul eliberarii din functia publica, autoritatea sau institutia publica este obligata sa acorde functionarilor publici un preaviz de 30 de zile calendaristice.
Printr-un atare act  nu  s-au  nascut,  incetat  sau  modificat raporturi juridice. Acesta este lipsit  de  consecinte  juridice  in  planul raporturilor de serviciu  ale  reclamantului,  deci  nu  constituie  un  act administrativ de autoritate in sensul art.1 alin.1 din  Legea  nr.  554/2004 coroborat cu art.2  lit.c  din  lege,  care  defineste  acest  act  ca  unul unilateral cu  caracter  individual  sau  normativ,  emis  de  o  autoritate publica, in regim de  putere  publica,  in  vederea  organizarii  executarii legii, care da nastere, modifica sau stinge raporturi juridice. In acest sens este si practica instantei supreme (de ex., Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal nr. 1056/2008).
Cum preavizul constituie un act prealabil deciziei  de  eliberare  din functie, prin care  functionarul  public  este  informat  ca  urmeaza  a  fi eliberat din functia publica, decizia de eliberare  din  functie,  emisa  in conditiile  art.99  alin.1  din  Legea  nr.  88/1999  fiind   singurul   act administrativ cu  consecinte  juridice,  Curtea  constata  ca  preavizul  se inscrie in notiunea  juridica  de  operatiune  administrativa  prevazuta  de  art.18 alin.2 din Legea nr. 554/2004, care sta la baza  emiterii  deciziei de eliberare din functie, si cu privire la  care  instanta  competenta  poate  sa  se pronunte  numai odata cu solutionarea actiunii privitoare  la  actul  administrativ de autoritate ori a cererii de suspendare a acestuia.
Este adevarat ca pe perioada preavizului partile raportului juridic au anumite drepturi si obligatii stipulate de lege, insa acestea nu modifica raportul de serviciu al functionarului public in cauza si cu atat mai putin nu au efect generatoare sau extinctive ale unui astfel de raport.
Raportat la considerentele expuse, cererea reclamantului vizeaza  un  act  neproducator  de  efecte juridice de sine statatoare,  astfel  ca indeplinirea cerintelor art.14 din  Legea  nr.  554/2004   este lipsita de relevanta juridica.

(Decizia nr. 850/06.04.2012)

La data de 18.08.2011, petentul  L.G. a solicitat in contradictoriu cu intimatele Garda Financiara - Sectia Arges si Garda Financiara Centrala, suspendarea actului administrativ nr.802333/23.06.2011 si revocarea in tot a acestuia.
In motivare s-a aratat ca prin adresa 802333/23.06.2011,  i s-a comunicat ca incepand cu acea data i se acorda un preaviz de 30 de zile, la sfarsitul caruia urmeaza sa-i inceteze raportul de serviciu conform art.99 alin.1 lit.b si alin.3 din Legea 188/1999 republicata.
Se invoca ordinul nr.2253/2011 al Presedintelui ANAF, despre care Sindicatul national al functionarilor publici a comunicat ca nu exista. De asemenea, mai sustine petentul ca dreptul de preaviz se naste ca urmare a comunicarii actului administrativ prin care s-a dispus eliberarea din functie  ceea ce nu s-a intamplat in speta, considerandu-se deci ca acest act administrativ are drept consecinta incetarea raporturilor de serviciu.
Se mai arata de petent ca nelegalitatea actului contestat rezulta si din faptul ca este emis de autoritate necompetenta - Garda Financiara Sectia Arges, cata vreme eliberarea din functia publica se face de catre persoana cu competenta legala de numire in acea functie - comisarul general al Garzii Financiare al Comisariatului General.
De asemenea, adresa respectiva nu este semnata de comisarul sef de sectie indicat in subsolul paginii, acesta fiind chiar un motiv de nulitate.
Prin intampinare, Garda Financiara - Sectia Judeteana Arges a invocat exceptiile necompetentei materiale a Tribunalului Arges, a lipsei calitatii procesuale pasive a Garzii Financiare - Sectia Arges, a inadmisibilitatii cererii deoarece preavizul nu este un act administrativ in intelesul art.1 si 2 din Legea 554/2004 republicata, iar pe fond, se solicita respingerea cererii de suspendare ca nefondata, deoarece nu sunt indeplinite cele doua conditii prev. de art.14 din actul normativ sus aratat.
La 07.09.2011, a depus intampinare si Garda Financiara - Comisariatul General, care a invocat inadmisibilitatea cererii deoarece preavizul nu este act administrativ, respingerea ca ramasa fara obiect a cererii deoarece incepand cu 25.07.2011, actul si-a produs efectele, iar pe fond respingerea cererii ca neintemeiata.
Prin sentinta nr. 891/23.09.2011, Tribunalul Arges a admis cererea formulata reclamantul  Lita  Gheorghe, in contradictoriu cu paratele Garda Financiara - Sectia Arges si Garda Financiara Centrala si a suspendat executarea adresei din 23.06.2011, privind preavizul acordat reclamantului pana la solutionarea irevocabila a actiunii in anulare.
Pentru a hotari astfel, instanta de fond a retinut urmatoarele:
Exceptia necompetentei materiale a Tribunalului Arges a fost apreciata ca neintemeiata, deoarece actul a carui suspendare se solicita a fost emis de catre Garda Financiara - Sectia Judeteana Arges, iar in litigiile de contencios administrativ se are in vedere capacitatea de drept administrativ, iar nu capacitate procesuala activa  in dreptul civil.
Pentru acelasi motiv,  respectiv  existenta capacitatii de drept administrativ, fara a avea relevanta daca intimata are sau nu personalitate juridica, a fost respinsa si exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a intimatei Garda Financiara - Sectia Judeteana Arges, cata vreme aceasta are imputernicire de a emite decizii de incadrare, preavize si  decizii de concediere, conform legii.
In ce priveste sustinerea ca preavizul nu ar reprezenta un act administrativ, a retinut ca  actul administrativ este cel care naste, modifica sau stinge un raport de drept administrativ, iar in litigiu, preavizul este un act administrativ de care este conditionata in toate cazurile eliberarea din functie a functionarului public.
Prin acesta, se nasc unele drepturi ale functionarului public, respectiv acela de a beneficia de reducerea programului de lucru pana la 4 ore zilnic, pe toata perioada de 30 de zile, fara a-i fi afectate drepturile salariale cuvenite.
Prin adresa  802333/23.06.2011l, care cuprinde ca si titlu: preaviz conform  disp.art.99 alin.1 lit.b si alin.3 din Legea 188/1999 republicata, se arata ca in baza anexei nr.1 din HG 1324/2009 si a Ordinului 2253/2011 al Presedintelui ANAF, incepand cu aceasta data i se acorda preavizul de 30 de zile calendaristice, punandu-i-se in vedere  ca lista functiilor publice de executie vacante pentru care poate opta va fi publicata  pe site-ul  institutiei.
De asemenea, s-a mai precizat in respectiva adresa data pana la care trebuie sa formuleze optiunea, data la care se va sustine examenul si conditiile in care se va desfasura acesta.
Impotriva acestei adrese petentul a formulat plangere prealabila.
Pentru admisibilitatea unei cereri de suspendare a executarii unui act administrativ, art.14 din Legea 554/2004 republicata,  prevede  indeplinirea cumulativa a doua conditii: cazul bine justificat si  prevenirea unei pagube iminente.
In ce priveste cazul bine justificat, din simpla lecturare a adresei nr.802333/2011, tribunalul a apreciat ca exista imprejurari legate de starea de fapt si de drept, care ridica serioase semne de indoiala, fata de legalitatea acestuia, atat in ce priveste  procedura de emitere a lui, cat si de temeinicia pe fond.
Aceasta conditie presupune examinarea legalitatii actului administrativ atacat, de vreme ce instanta trebuie sa constate pentru solutionarea cererii de suspendare existenta imprejurarilor care creeaza imprejurari serioase in privinta legalitatii. Aceasta nu presupune o dovada de nelegalitate evidenta intrucat s-ar prejudeca fondul cererii de anulare,  fiind suficienta existenta unui indiciu de nelegalitate sau a unui argument juridic aparent valabil in ceea ce priveste nelegalitatea, urmand ca motivele sa fie analizate la instanta investita in fond cu solutionarea cererii in anulare.
Astfel, se observa ca i se acorda petentului preavizul de 30 de zile calendaristice, comunicandu-i-se posibilitatea de a opta pentru o functie de executie vacanta din lista celor publicate pe site-ul institutiei, fara insa a i se aduce la cunostinta  eliberarea din functia publica prin modalitatea prev. de lege pentru  aceasta situatie.
Mai mult, desi  actul de numire al petentului in functia publica a fost emis de Comisariatul General al Garzii Financiare, preavizul este  emis  de comisarul sef de sectie fara a purta si semnatura acestuia,  fiind  aplicata doar stampila institutiei.
Respectiva adresa, intitulata preaviz, este lipsita de o motivare explicita, astfel ca posibilitatea atacarii in justitie a sa este iluzorie de vreme ce judecatorul nu poate specula asupra motivelor care au determinat autoritatea administrativa sa ia o anumita masura. Absenta acestei motivari favorizeaza emiterea unor acte administrative abuzive, de vreme ce lipsa motivarii lipseste de orice eficienta controlul judecatoresc al actelor administrative.
Tribunalul a apreciat ca absenta motivarii actului administrativ atacat constituie o incalcare a principiului statului de drept, a dreptului la buna administrare si o incalcare a obligatiei constitutionale a autoritatii administrative de a asigura informarea corecta a cetatenilor asupra problemelor de interes personal ale acestora.
In ce priveste conditia pagubei iminente ce nu ar mai putea fi reparata, in speta, aceasta conditie este implicita, vazand ca, datorita functiei publice petentul nu a avut posibilitatea sa obtina venituri din alte activitati economice, fata de interdictiile prevazute de Legea 188/1999 republicata, si mai ales raportat la varsta acestuia, fiind aproape de data la care ar fi putut sa se pensioneze, stiut fiind ca  angajatorii  urmaresc  ca persoanele pe care urmeaza sa le angajeze  sa se incadreze intr-un interval de varsta de pana la 30 ani. Aceasta cu atat mai mult cu cat petentul are si unele probleme de sanatate asa cum rezulta din cele doua certificate de concediu medical depuse la dosar.
Impotriva sentintei de mai sus au formulat recurs paratele Garda Financiara Sectia Judeteana Arges si Garda Financiara Comisariatul General.
Garda Financiara Sectia Judeteana Arges in recursul sau a criticat sentinta pentru nelegalitate si netemeinicie, sustinand ca urmare a intrarii in vigoare a HG nr.566, publicata in M.Of. nr.405 din 09.06.2011, pentru modificarea si completarea HG nr.1324/2009 privind organizarea si functionarea Garzii Financiare, Garda Financiara Sectia Arges nu mai poate emite decizii de incadrare, preavize si decizii de concediere.
Incepand cu data de 09.06.2011, aceste atribute precizate mai sus sunt exclusiv date prin lege in competenta Garzii Financiare - Comisariatul General.
In drept recursul a fost intemeiat pe dispozitiile art.299 si urm, art.304 pct.9, art.42 Cod procedura civila,  HG nr.566/2011, pentru modificarea si completarea HG nr.1324/2009, privind organizarea si functionarea Garzii Financiare.
In recursul sau, Garda Financiara - Comisariatul General a criticat sentinta ca fiind nelegala si netemeinica, fiind pronuntata cu incalcarea gresita a legii (art.304 pct.9 Cod procedura civila, pentru urmatoarele motive:
In primul rand, instanta de fond, in mod nelegal, nu s-a pronuntat asupra exceptiei inadmisibilitatii cererii si exceptiei cererii si exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a Garzii Financiare - Sectia Arges.
Recurentul a aratat ca, preavizul a carui suspendare a executarii o solicita intimatul - reclamant nu este act administrativ in intelesul Legii nr.554/2004, aspect recunoscut de altfel chiar de catre domnul L.G.in cererea  formulata si, in consecinta, nu este susceptibil a fi atacat in contencios administrativ.
Prin acest act i s-a adus la  cunostinta reclamantului L.G.ca i se acorda un preaviz de 30 de zile calendaristice, potrivit prevederilor artr.99 alin.1 lit.b si alin 3 din Legea nr.188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, termen in care sa poata opta pentru una din functiile publice vacante corespunzatoare gradului si clasei profesionale detinute potrivit noii structuri organizatorice care a fost publicata pe site-ul Garzii Financiare si ANAF.
Preavizul comunicat intimatului - reclamant nu modifica raportul de serviciu al acestuia, reprezentand doar o simpla instiintare, care nu-i producea vreo vatamare, astfel incat, nu se afla in situatia prevazuta de art.1 alin.1 din Legea nr.554/2004. Pe cale de consecinta, cererea de suspendare a executarii preavizului este inadmisibila.
Recurenta a mai aratat ca acest preaviz a fost emis ca act premergator emiterii deciziilor de eliberare din functia publica in ipoteza in care functionarii publici nu ar fi promovat examenul organizat in vederea ocuparii unei functii publice vacante.
Practic, prin preaviz intimatului - reclamant i se recunoaste un drept prevazut de lege, precum si dreptul de a opta pentru o alta functie publica, potrivit dispozitiilor Legii nr.188/1999.
In ceea ce priveste exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Garzii Financiare - Sectia Judeteana Arges, aceasta era, de asemenea, intemeiata, astfel incat instanta de fond trebuia sa o admita.
Avand in vedere dispozitiile legale indicate anterior, precum si faptul ca la data introducerii actiunii, respectiv 19.08.2011, intrase in vigoare HG nr.566/2011, recurenta solicita sa se observe ca, in prezenta cauza calitate procesuala pasiva avea numai Garda Financiara - Comisariatul General care se subroga, potrivit legii, in toate drepturile  si obligatiile procesuale ale Garzii Financiare - Sectia Judeteana Arges.
Astfel, dispozitiile art.100 alin.1 si 3 din Legea nr.188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicata, r2, cu modificarile si completarile ulterioare, prevad pentru ipoteza reorganizarii si in cazul in care exista mai multi functionari publici care opteaza pentru aceeasi functie publica, organizarea unui examen de catre autoritatea publica.
In acelasi context, a invederat recurenta ca dispozitiile art.99 alin.5 din acelasi act normativ reglementeaza ca, in cazurile prevazute la alin.1 lit.b, c si e in perioada de preaviz, daca in cadrul autoritatii sau institutiei publice exista functii publice vacante corespunzatoare, acesta are obligatia de a le pune la dispozitia functionarilor publici.
Nu a putut fi retinuta nici motivarea instantei potrivit careia desi actul de numire al petentului in functia publica  a fost emis de Comisariatul General al Garzii Financiare, preavizul este emis de comisarul sef de sectie fara a purta si semnatura acestuia, fiind  aplicata doar stampila institutiei.
In primul rand, instanta si-a insusit in mod eronat o sustinere a intimatului - reclamant, respectiv ca actul de numire in functie a fost emis de Comisariatul General al Garzii Financiare. In realitate, sustinerea a fost in sensul  ca numirea in functia publica se face de catre persoana care are competenta legala de numire in functia publica, respectiv de catre Comisariatul General al Garzii Financiare, conform prevederilor  art.3  alin.4 din HG nr.1324/2009, asa cum a fost modificat  prin punctul III din HG nr.566/2011.
In al doilea rand, s-a solicitat a se observa ca preavizul a fost emis in mod corect de catre Garda Financiara - Sectia Judeteana Arges. Astfel, potrivit art.II din HG nr.566/2011 pentru modificarea si completarea HG nr.1324/2009 privind organizarea si functionarea Garzii Financiare: (1) incadrarea personalului in limita numarului de posturi si in noua structura organizatorica se face in conditiile legii, in termen de 45 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari; (2) pana la data expirarii termenului prevazut la alin. (1), activitatea Garzii Financiare este supusa dispozitiilor cuprinse in actele normative privind organizarea si functionarea acesteia, in vigoare pana la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari.
Nu a putut fi retinuta nici motivarea instantei potrivit careia respectiva adresa, intitulata preaviz este lipsita de o motivare explicita, astfel ca posibilitatea atacarii in justitie este iluzorie. Astfel, arata recurenta arata ca, prin  preavizul nr.802333/23.06.2011, i s-a adus la cunostinta intimatului - reclamant, in esenta, ca functia publica in care era numit a fost supusa reorganizarii, ca i se acorda un preaviz de 30 de zile calendaristice cu data comunicarii respectivului preaviz potrivit prevederilor art.99 alin.1 lit.b si alin.3 din Legea nr.188/1999, r2, cu modificarile si completarile ulterioare si ca, putea opta pentru numirea in una din functiile publice vacante corespunzatoare din cadrul Garzii Financiare, potrivit noii structuri organizatorice aprobata prin Ordinul nr.2253/2011 al presedintelui ANAF, conform art.99 alin.55 si alin.7 din Legea nr.188/1999.
Recurenta a considerat ca este nelegala si motivarea instantei de fond in sensul indeplinirii conditiei referitoare la existenta unei pagube iminente.
Executarea unui act administrativ nu poate fi considerata prin ea insasi ca producatoare a unei pagube iminente, intrucat nu rezulta din probele administrate, ca aceasta vatamare este ireparabila pentru reclamant.
In drept recursul a fost intemeiat pe dispozitiile art.304 pct.9 Cod procedura civila.
Analizand recursurile prin prisma motivelor invocate si sub toate aspectele, in conformitate cu art. 3041 C.proc.civ., Curtea a constatat ca acestea sunt fondate, pentru urmatoarele motive:
Potrivit art. 5 al. 1 din HG 566/2011, sectiile judetene si Sectia Municipiului Bucuresti au devenit unitati teritoriale ale Garzii Financiare, fara personalitate juridica, in subordinea Comisariatului General.
Lipsa personalitatii juridice nu constituie un impediment pentru ca o institutie publica sa stea in judecata in procesele de contencios administrativ, in care relevanta este capacitatea de drept administrativ, iar nu cea de drept civil, numai aceasta din urma fiind legata de  personalitatea juridica.
Cu toate acestea, intentia legiuitorului a fost ca, in litigiile in care calitatea de parte ar reveni, potrivit criteriului organului de la care emana actul, sectiilor judetene, aceasta sa fie transmisa, in baza actului normativ, de la data intrarii in vigoare a hotararii de guvern, Comisariatului General. In acest sens, art. III al. 3 din HG 566/2011 prevede ca, pentru litigiile aflate pe rolul instantelor judecatoresti, indiferent de faza de judecata, Comisariatul General al Garzii Financiare se subroga in toate drepturile si obligatiile procesuale ale sectiilor judetene si ale Sectiei Municipiului Bucuresti ale Garzii Financiare si dobandeste calitatea procesuala a acestora, incepand cu data intrarii in vigoare a acestei hotarari, 09.06.2011.
A fortiori, pentru litigiile pornite dupa intrarea in vigoare a actului normativ,  cum este cazul prezentei cauze, calitatea procesuala revine Comisariatului General al Garzii Financiare, ca urmare a transmisiunii calitatii procesuale ce a avut loc ope legis.
O alta exceptie invocata in fata instantei de fond si respinsa de aceasta  este cea a inadmisibilitatii cererii, motivata de faptul ca actul a carei suspendare se solicita nu constituie un act administrativ.
In recursul Comisariatului General s-au criticat argumentele instantei de fond  potrivit careia preavizul a dat nastere unor efecte juridice, iar de emiterea sa este conditionata decizia de eliberare din functie, ceea ce ar justifica, potrivit sentintei pronuntate, calificarea acestuia ca fiind un act administrativ.
Asupra acestui aspect, Curtea a retinut ca potrivit cererii formulate de reclamant in  conditiile  art.14  alin.1 din Legea nr. 554/2004, acesta a solicitat suspendarea  executarii   adresei nr. 802333 din 23.06.2011 (fila 92), reprezentand preavizul acordat conform art. 99 al. 1 lit. b si al. 3 din Legea 188/1999.
Potrivit art. 99 al. 3 din acest act normativ, in cazul eliberarii din functia publica, autoritatea sau institutia publica este obligata sa acorde functionarilor publici un preaviz de 30 de zile calendaristice.
Printr-un atare act  nu  s-au  nascut,  incetat  sau  modificat raporturi juridice. Acesta este lipsit  de  consecinte  juridice  in  planul raporturilor de serviciu  ale  reclamantului,  deci  nu  constituie  un  act administrativ de autoritate in sensul art.1 alin.1 din  Legea  nr.  554/2004 coroborat cu art.2  lit.c  din  lege,  care  defineste  acest  act  ca  unul unilateral cu  caracter  individual  sau  normativ,  emis  de  o  autoritate publica, in regim de  putere  publica,  in  vederea  organizarii  executarii legii, care da nastere, modifica sau stinge raporturi juridice. In acest sens este si practica instantei supreme (de ex., Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal nr. 1056/2008).
Cum preavizul constituie un act prealabil deciziei  de  eliberare  din functie, prin care  functionarul  public  este  informat  ca  urmeaza  a  fi eliberat din functia publica, decizia de eliberare  din  functie,  emisa  in conditiile  art.99  alin.1  din  Legea  nr.  88/1999  fiind   singurul   act administrativ cu  consecinte  juridice,  Curtea  constata  ca  preavizul  se inscrie in notiunea  juridica  de  operatiune  administrativa  prevazuta  de  art.18 alin.2 din Legea nr. 554/2004, care sta la baza  emiterii  deciziei de eliberare din functie, si cu privire la  care  instanta  competenta  poate  sa  se pronunte  numai odata cu solutionarea actiunii privitoare  la  actul  administrativ de autoritate ori a cererii de suspendare a acestuia.
Este adevarat ca pe perioada preavizului partile raportului juridic au anumite drepturi si obligatii stipulate de lege, insa acestea nu modifica raportul de serviciu al functionarului public in cauza si cu atat mai putin nu au efect generatoare sau extinctive ale unui astfel de raport.
Raportat la considerentele expuse, Curtea  a constatat  ca cererea reclamantului vizeaza  un  act  neproducator  de  efecte juridice de sine statatoare,  astfel  ca indeplinirea cerintelor art.14 din  Legea  nr.  554/2004   este lipsita de relevanta juridica.