Recurs. Cazurile de casare rezultate din incalcarea normelor de procedura penala. Admitere. Trimiterea cauzei spre rejudecarea apelului

Recurs. Cazurile de casare rezultate din incalcarea normelor de procedura penala. Admitere. Trimiterea cauzei spre rejudecarea apelului
Potrivit art. 383 alin. 1 din C.pr.pen., decizia instantei de apel trebuie sa cuprinda temeiurile de fapt si de drept care au dus, dupa caz, la admiterea sau respingerea caii de atac.
Instanta de apel s-a pronuntat asupra altei fapte decat cea retinuta in sarcina inculpatului prin sentinta de condamnare, caz de casare prevazut de art. 385 ind. 9 alin. 10 teza I C.pr.pen.
Decizia penala nr. 286 din 5 aprilie 2007
Prin sentinta penala nr. 539 din 13 septembrie 2006 pronuntata de Judecatoria Harlau a fost condamnat inculpatul P.C. la pedeapsa de 5 (cinci) luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de vatamare corporala prevazuta de art. 181 C.pen. cu aplicarea art. 73 lit. "b" si art. 74 lit. "e" C.pen.
S-au aplicat dispozitiile art. 81-83 C.pen.
Ca stare de fapt, s-a retinut ca inculpatul a lovit partea vatamata C.G. cu pumnul in zona fetei cauzandu-i leziuni ce au necesitat 45-50 zile ingrijiri medicale, fiind indignat de faptul ca acesta lovise in prealabil pe sotia inculpatului.
Impotriva sentintei a declarat apel inculpatul P.C. care a criticat-o pentru nelegalitate, sustinand ca, raportat probatoriului administrat, se impune achitarea in baza art. 11 pct. 2 lit. "a" raportat la art. 10 lit. "e" C.pr.pen.
Prin decizia penala nr. 825 din 5 decembrie 2006, Tribunalul Iasi a respins ca nefondat apelul declarat in cauza.
In esenta, instanta de control judiciar a retinut ca inculpatul P.C. a fost condamnat la doua pedepse cu inchisoarea pentru doua fapte de furt, incidente fiind dispozitiile art. 73 lit. "b" si art. 74 lit. "a" C.pen.
Decizia pronuntata de Tribunalul Iasi a fost recurata de inculpat care a solicitat achitarea cu motivatia ca fapta a fost savarsita in legitima aparare.
Prin decizia penala nr. 286 din 5 aprilie 2007, Curtea de Apel Iasi a admis recursul inculpatului, a casat decizia pronuntata in apel si a trimis cauza spre rejudecare aceleiasi instante pentru urmatoarele considerente.
In examinarea apelului inculpatului, instanta de control judiciar, prin considerentele deciziei, se refera la doua infractiuni de furt comise de inculpat si pentru care stabileste ca inculpatul a fost condamnat cu retinerea art. 73 lit. "b" si art. 74 lit. "e" C.pen., dispunandu-se suspendarea conditionata a executarii pedepsei. Se retine, de asemenea, ca instanta de fond a facut o corecta apreciere a probatoriului administrat in cauza si a avut in vedere la stabilirea pedepsei circumstantele reale si personale.
In prezenta cauza, insa, inculpatul este judecat si condamnat in prima instanta pentru savarsirea unei infractiuni de vatamare corporala prevazuta de art. 181 C.pen. pentru care a fost trimis in judecata, cu aplicarea unor circumstante atenuante legale, si nu pentru doua fapte de furt.
Instanta de apel, in examinarea apelului inculpatului, se raporteaza la doua fapte de furt pentru care ar fi fost condamnat inculpatul in cauza de fata, lucru nereal si care nu constituie obiectul judecatii. Astfel, instanta de apel nu a facut examinarea si judecarea apelului pentru infractiunea pentru care inculpatul a fost condamnat si judecat in prima instanta, ceea ce este echivalent motivului de casare prevazut de art. 385 ind. 9 pct. 10 C.pr.pen., in sensul ca instanta nu s-a pronuntat asupra faptei retinute in sarcina inculpatului prin actul de sesizare, caz de nelegalitate ce se ia in considerare din oficiu, conform art. 385 ind. 9 alin. 3 C.pr.pen.
Este totodata incident si cazul de casare prevazut de art. 385 ind. 9 pct. 9 C.pr.pen. conform caruia hotararea nu cuprinde motivele pe care se intemeiaza solutia ori motivarea solutiei contrazice dispozitivul hotararii sau acesta nu se intelege.
In speta, in partea sa esentiala, respectiv analizarea motivului de apel formulat de inculpat, cel al achitarii sale pe temeiul legitimei aparari, hotararea data in apel in motivarea solutiei contrazice dispozitivul acesteia.
Instanta de apel retine in motivare ca "desi inculpatul a aratat ca se impunea achitarea sa in raport de starea de legitima aparare, instanta de fond, a retinut in mod corect ca, desi este evident ca inculpatul se afla intr-o stare de tulburare, acesta a depasit limitele legitimei aparari proportionala cu atacul suferit si aceste aspecte au fost dovedite cu martorii audiati in cauza si cu restul probelor administrate".
Daca instanta de apel a considerat, prin motivarea de mai sus, ca inculpatul din cauza tulburarii in care se afla a depasit limitele unei aparari proportionale cu atacul suferit, atunci acesta se afla in situatia legitimei aparari, ipoteza finala, prevazuta de art. 44 alin. 3 C.pen., ceea ce conducea la solutia de achitare si respectiv de admitere a apelului inculpatului.
Insa, instanta cu aceste considerente a dispus respingerea apelului inculpatului. Astfel, exista o contradictie evidenta intre motivarea solutiei si dispozitivul hotararii, care reprezinta solutia data cauzei, nelegalitate care trebuie indreptata in rejudecarea apelului, in sensul in care motivele hotararii trebuie sa fundamenteze solutia si sa existe corespondenta intre considerente si dispozitiv.
Fata de contradictia relevata intre motivare si dispozitiv si de cazul de nelegalitate retinut privind nepronuntarea instantei de apel asupra faptei retinute in sarcina inculpatului, respectiv asupra obiectului dedus judecatii, se impune reluarea judecatii apelului inculpatului, motivele de casare retinute constituind motive de rejudecare a cauzei de catre instanta a carei hotarare este casata.