Exercitarea de violente asupra partii vatamate urmata de sustragerea telefonului mobil. Talharie. Inexistenta infractiunilor de furt calificat si vatamare corporala

2.Exercitarea de violente asupra partii vatamate urmata de sustragerea telefonului mobil. Talharie. Inexistenta infractiunilor de furt calificat si vatamare corporala
(Decizia penala nr. 31/08.02.2007)

Prin sentinta penala nr. 87/7 februarie 2006, inculpatul P.M.D. a fost condamnat pentru savarsirea infractiunii de talharie, fapta prevazuta de art. 211 alin. 1 si alin. 2 lit. b si c Cod penal, iar inculpatul P.B.I. pentru savarsirea infractiunii de vatamare corporala prevazuta de art. 181 Cod penal.
Motivul de apel al inculpatului P.M.D. privind schimbarea incadrari juridice in infractiunile de furt calificat si vatamare corporala s-a constatat a fi nefondat.
A rezultat din probele dosarului ca in timp ce se aflau in loc public, inculpatii i-au aplicat partii vatamate mai multe lovituri cu pumnii si picioarele peste corp, cauzandu-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare 40-45 zile ingrijiri medicale.
Inculpatul P.M.D. i-a sustras din buzunarul partii vatamate telefonul mobil fara ca cel de-al doilea inculpat sa observe acest lucru.
In cazul infractiunii de talharie prevazuta de art. 211 Cod penal, actiunea de luare specifica furtului este distincta de actiunea caracteristica violentei.
Cele doua actiuni, principala si adiacenta, corespund fiecare unei actiuni separate si absorbite in infractiunea complexa.
Exista talharie chiar daca inculpatul a conceput initial savarsirea numai a uneia din actiuni, iar hotararea de a comite si pe cealalta a aparut ulterior, dar in stransa legatura cu prima datorita unor situatii care l-a determinat sa amplifice activitatea infractionala si implicit pozitia sa subiectiva fata de acesta si de urmarile sale, cat si atunci cand cele doua pozitii psihice - una aferenta actiunii principale si cealalta actiunii adiacente nu sunt concomitente - nefiind astfel necesar ca ele sa se succeada intr-o anumita ordine.
Cata vreme intreaga executare se infatiseaza ca o activitate unitara in care actiunile ce se succed se completeaza in sensul incriminarii legale, constituie obiectiv o unitate neintrerupta indiferent daca pozitia subiectiva a inculpatului a fost limitata initial la actiunea principala sau la cea adiacenta.
In acest context, nu intereseaza daca inculpatul a savarsit mai intai acte de violenta si numai pe parcurs sau imediat a procedat si la deposedarea victimei.
In acest caz, inculpatul a creat o legatura obiectiva intre actele de violenta si cele de sustragere, iar subiectiv si-a dat seama ca, luand un bun de la persoana fata de care a folosit violenta, el beneficiaza - in savarsirea furtului  tocmai de efectul acesteia, ceea ce este suficient pentru realizarea infractiunii de talharie.